Arta muzicală colectivă are vechime în comuna Borca. Înv. Ion Luca, prof. Alexandru Țăranu, prof. Ștefan Mălinescu și acum prof. Teodora Harton au alcătuit coruri apreciate de-a lungul timpului. Cei enumerați au fost meșteri făurari, nu dirijori, pentru că au reușit să adune laolaltă oameni care abia dacă aveau timp pentru programul lor zilnic de lucru. I-au făcut să iubească muzica a capella, să se împrietenească , să suporte programul riguros, repetițiile ,dese și obositoare, să fie într-o armonie atât muzicală, cât și umană. Cu profesorul Mălinescu am trăit ani frumoși în liceu, eu  făcând parte din corul de cameră  ”Gaudeamus”, pe care maestrul îl dirija. Educația muzicală și culturală din acei ani i-o datorez maestrului. Acum, profesoara Teodora Harton a selectat persoane dornice să facă performanță în arta corală, la rândul lor bune profesioniste în domeniile lor, soții, mame, care în ciuda timpului limitat,   au înțeles că pot fi eficiente cu rezultate maxime, printr-un efort pus în slujba unui scop înalt. Problemele tehnice ale interpretării sunt discutate  în colectiv , tot ce ține de ambitus, de timbru echilibrat, de complementaritate , de ton unitar sunt corectate în micul colectiv al grupului. Mereu m-am gândit dacă grupul ”Hartonia” este unul de amatori , având în vedere metoda de lucru a dirijoarei ,aplauzele, emoțiile și bucuriile stârnite  auditoriului atât în sala de concert, cât și în spațiul sacru. Simțim starea de rugăciune a cântărilor , comunicarea care ni se transmite prin muzică .Regret că nu mai știu cine a spus că  ”Muzica este limbajul prin care divinitatea ne arată iubirea Sa”. Am asistat la un concert impecabil de interpretare a colindelor, în care harul și talentul  ne-au făcut conștienți că asistăm la un act artistic sacru.

Corul ”Hartonia” abordează partituri și texte cu un mare grad de dificultate , interpretate cu măiestrie . Este un cor reprezentativ pentru Liceul Borca . După ropotul de aplauze  și felicitările de după concert, cred va deveni reprezentativ și pentru, de ce nu, toată Valea Bistriței. Salonul  ”Grand Orient” de la Frumosu- Farcașa a fost arhiplin  . Spectatorii  s-au oprit pentru o după amiază din goana cu care își petrec traiul , să asculte muzică , să cânte ,să simtă din plin emoția și să plece acasă fredonând, după cum am văzut . Grupul ”Hartonia”, ”Mlădițele Farcașei”, corul ”TroNos” au fost , prin interpretarea colindelor, la înălțime , au anunțat  magistral  apropiata și marea sărbătoare a Nașterii Domnului.

                                   Iolanda Lupescu

Articolul Grupul ”Hartonia” al Liceului ”Mihail Sadoveanu” Borca, la superlativ apare prima dată în Ecoul muntilor.

„Primenește-ți gazdă casa,/ umple vadra, pune masa,/ fă potecă prin grădină /și-n pridvor ține lumină,/ că venim de multișor,/ drumul nu ne-a fost ușor,/ tot prin viscol, tot prin gloată,/ ziua toată, noaptea toată,/ gerul iernii ne-a pătruns/ dar de-ajuns tot am ajuns,/ să-ți cântăm, să-ți colindăm,/ vestea Nașterii să-ți dăm/ să te bucuri, să te-nchini…”

(George Țărnea, Primenește-ți gazdă casa)

Luni, 15 decembrie, ora 14.50, comuna Farcașa (Pensiunea Orient), la inițiativa dlui. primar Bogdan Țifui, a devenit gazda unui număr de aproximativ 700 de persoane, care au venit inclusiv din orașele apropiate pentru a audia concertul de colinde al celui mai cunoscut grup coral de muzică bizantină, Tronos. Înființat în 1997, grupul psaltic Tronos aparține Patriarhiei Române și poartă acest nume din 2007, fiind ,,botezat” de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și condus astăzi de Arhimandritul Mihail Bucă.

Mesajul central al concertului a fost bucuria: bucuria de a colinda, bucuria de a asculta, bucurie care ne unește, în momentele de sărbătoare, atât în comunitate, cât și în familie. Colinde vechi, dar și creații proprii, organizate tematic în jurul Nașterii Domnului, al Familiei Sfinte și al Pruncului care se naște, într-o interpretare de excepție a celor 21 de voci de bărbați, concertul audiat astăzi ne-a reamintit câtă frumusețe poartă ortodoxia în cântările asociate marilor sărbători religioase.

Atmosfera creată a fost atât de emoționată – odată prin gravitatea interpretării, prin timbrul vocilor care s-au alternat sau unit în interpretare, cât și prin versurile unor colinde și cântece de Crăciun. Momente intense au creat colindul „Acasă la bunici” (lansat în 2023 și compus de George Jerdea, teolog și membru al Grupului Psaltic Tronos ), care ne-a făcut pe toți să ne simțim un pic restanți referitor la timpul dedicat celor dragi, cât și cel intepretat la final, „Colindul tatălui” (versuri, Pr. Cristian Alexandru): „Sfântă este, Doamne, seara de Crăciun/ Ca și ochii tatei, cel cu suflet bun/  Sfânt este și chipul, plin de suferinți/ Ce-l zidește Domnul numai la părinți.”

Frumusețea momentului a fost pregătită și de cele două grupuri corale din zonă, care au creat o atmosferă de sărbătoare: „Mlădițele Farcașei”, grup de copii colindători, înființat datorită dlui. viceprimar Cristian Gheorghiu și corul „Hartonia”, alcătuit din cadre didactice ale Liceului „Mihail Sadoveanu”, din Borca și condus cu mult talent de dna. prof. de muzică Todora Harton-Mălinescu.

Cerul a ars mai luminos, în după-amiaza aceasta la Farcașa, iar pruncul Hristos s-a născut în inimile noastre, poate și datorită acestui moment încărcat de emoție, reprezentat de concertul de colinde la care am asistat.

Ecaterina Carază

Articolul Concert Tronos la Farcașa apare prima dată în Ecoul muntilor.

După un drum lung și obositor ne-am instalat la un campus destinat special pentru musafirii care vin în localitate pentru diferite evenimente. Chiar dacă „stingerea” s-a dat devreme pentru a fi în formă micii artiști, ei nu prea s-au conformat programului impus de doamna instructor Geta Aflorei. Ce  e mai frumos decât o gașcă de copii foarte năzbâtioși!

Programul pentru a doua zi a fost unul deosebit, fiind invitați în primul rând alături de oficialități la slujba de duminică. Multă lume, foarte mulți îmbrăcați în costume populare tradiționale. Ceea ce mi-a plăcut în mod deosebit a fost omagierea în biserică a poetului nostru național, Mihai Eminescu. Părintele, originar din Humulești, a avut și o invitată, o domnișoară din sat cu glas de privighetoare, studentă la Conservatorul din Cluj, care a cântat 3 pricesne. Corul bisericii a fost unul impresionant, format din voci mixte care te făceau să ai „piele de găină”. De la biserică alaiurile care au participat la festival au defilat până la stadion în ritmuri de muzică tradițională maramureșeană.

O atmosferă foarte frumoasă a fost la festival, unde copiii noștri au cunoscut alte tradiții și obiceiuri,  au cucerit publicul maramureșean, au socializat și s-au distrat împreună. Prestația lor a fost una deosebită, ritmurile și tempourile propuse de doamna instructor Geta Aflorii fiind  foarte antrenante, iar vocile Sofiei Aflorii și Karinei Mareș au făcut ca spectatorii să se prindă în hora.

Ne-am luat rămas bun de la gazde, mulțumindu-le și plecând fericiți că am legat noi prietenii.

Un prim popas l-am făcut la Mănăstirea „Sfânta Ana”-Rohia, un fel de Athos românesc. Poarta impunătoare în stil maramureșean parcă ne prevestea ce lăcaș de cult ortodox deosebit se află acolo.  Mormântul episcopului Justinian Chira, care a fost și stareț timp de 30 de ani la Mănăstirea Rohia, denumit și „voievodul Maramureșului”, mormântul scriitorului călugăr Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului fericirii”- fericirea de a-l descoperi pe Dumnezeu,  chilia acestuia, transformată în muzeu, unde a fost găzduit și poetul Ioan Alexandru o perioadă, biblioteca mănăstirii formată din peste 40 000 de volume, cărți religioase,  unele de la 1600, o adevărată comoară (biblioteca de care s-a ocupat Nicolae Steinhardt în schimbul călugăriei sale) și nu în ultimul rând, așezată discret, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, singura icoana în care Maica Domnului plânge și nu îl are pe Pruncul Iisus în brațe. O ocazie unică, poate, pentru membrii ansamblului de a vedea și a se închina la această icoană.  În biserică mirosea a anafură și a mir, a dulcea Taină din Sfântul Potir. O liniște deplină învăluia acest complex, ascuns parcă în pădurile de pe dealul Rohia. Am plecat de la mănăstire mulțumiți și binecuvântați, încrezători că vom ajunge cu bine acasă.

Am mai făcut mici popasuri (Castelul Dracula), dar nimic nu a fost mai frumos decât răgazul de la Mănăstirea Rohia.

Deplasarea „mlădițelor” nu ar fi fost posibilă fără contribuția a doi cetățeni din  comunele Borca și Farcașa, mari iubitori de cultură și folclor.

Primele pagini din jurnalul de vacanță s-au scris frumos! Sper că vor urma și alte experiențe plăcute care vor face vacanța de vară să fie de neuitat!

Povestea continuă!

Despina GHEORGHIU

Articolul JURNAL DE VACANȚĂ ALĂTURI DE MEMBRII ANSAMBLULUI „MLĂDIȚELE FARCAȘEI” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Bine ai venit, iarnă, anotimp nu numai al zăpezii şi al frigului, ci şi acela al bucuriilor prilejuite de atâtea datini şi obiceiuri legate de sărbătorirea Naşterii Domnului. Fiecare popor are propria mitologie, alcătuită din legende şi povestiri. Sărbătorile de iarnă cuprind o serie de manifestări religioase, iubite şi aşteptate de toată lumea, în special de copii. Ele încununează finalul unui an calendaristic plin de evenimente importante în viaţa omului. Este momentul în care se culeg roadele muncii, fie că sunt copii sau adulţi.

La invitația doamnei director al Casei de Cultură „Ion Creangă” Târgu Neamț, Ioana Brădișteanu-Rusu, membrii Ansamblului „Mlădițele Farcașei” au răspuns prezent și anul acesta la Festivalul de obiceiuri și datini de Anul Nou, 2025. Costumele populare, sumanele,  poalele, catrinţele şi bundițele, nojițele şi opincile, iile şi ițarii au fost primenite şi pregătite pentru spectacolul mult aşteptat.

Douăzeci și trei de ansambluri din diferite zone ale județului și nu numai au reprezentat cu mândrie regiunea de unde provin. Nu pot să nu-i  enumăr:

Capra de la Petricaniˮ (Neamț), „Încheierea păciiˮ Agapia (Neamț), „Plugul cu boiˮ Humulești (Neamț), „Urșii giroveniˮ (Girov, Neamț), „Năvala urșilorˮ (Boțești, Neamț), Alaiul de urători Boiștea (Neamț), „Codrii Stânișoareiˮ (Borca, Neamț), Alaiul de la Răucești (Neamț), „Jocul ursuluiˮ (Fălticeni, Suceava), Ansamblul „Comorile Neamțuluiˮ Piatra-Neamț, „Cununița Moldoveiˮ Costuleni, Ansamblul „Ținutul zimbruluiˮ Târgu Neamț, „Capra mutăˮ (Preoțești, Neamț), „Sumănariiˮ de la Trifești (Neamț), „Cerbulˮ de la Zbereni (Iași), „Mlădițele Farcașeiˮ (Farcașa, Neamț), „Codrulețulˮ (Vorona, Botoșani), „Arnăuțiiˮ (Humulești), „Stejărelul – Vlăstarele lui Enescuˮ (Botoșani), „Ceata de la Boroaiaˮ, „Ceata capreiˮ din Cornu Luncii (Suceava). Un potop de costume și măști populare, instrumente muzicale, urători cu bice și clopote de difetite mărimi, care cu boi, toate acestea transmiţând veselie, spontaneitate, ingeniozitate, forţă, graţie, altruism. Piața din centrul orașului Târgu-Neamț era arhiplină, exact așa cum era de așteptat când este organizat un festival de acest gen, parada spectaculoasă impresionând publicul. O adevărată sărbătoare! Pe chipurile tuturor se citea fericirea!

Negreșit, mlădițele participând la astfel de întâlniri extraordinare nu pot decât să-și dezvolte gusturile autentice, imaginile, valorile morale, spirituale, artistice, specifice zonei din care provin şi să le deschidă dorinţa spre conservarea şi promovarea acestora, transmiţând mesajul purităţii şi al unităţii, al frumuseţii folclorului românesc, acela al reunirii sufletelor prin artă.

Nu pot să nu amintesc și de premierea la secțiunea Originalitatea repertoriului a Ansamblului „Codrii Stânișoarei”, din Borca,  acesta obținând premiul al III-lea.

Succesul acestui spectacol, pentru că a fost un spectacol în aer liber, energizant și spectaculos, se vede cu ușurință în instantaneele surprinse de fotografii profesioniști.

Felicitări organizatorilor, a fost o ediție foarte reușită!

Despina GHEORGHIU

Articolul Festivalul obiceiurilor și tradițiilor de Anul Nou, Târgu-Neamț, ediția a XII-a apare prima dată în Ecoul muntilor.

Dansul popular este o moștenire extrem de importantă a culturii noastre în care s-a reflectat talentul strălucitor, caracterul original și unic al poporului nostru. Într-o criză actuală de valori bucuria de a munci și prețuirea muncii lor, înțelepciunea, istețimea, cinstea simțul etic, patriotismul, simțul umorului, modestia, sobrietatea, spiritul întrajutorării, al solidarității, prețuirea învățării și gestionarea timpului sunt caracteristici pentru un grup unit, în speță Ansamblul „Mlădițele Farcașei”.

Datorită ambiției viceprimarului comunei Farcașa, Cristian Zof Gheorghiu de a avea un ansamblu de dansatori amatori în comună, s-au pus bazele formării grupului de dansatori- copii, la sfârșitul anului 2023,  cu intenția de a valorifica și duce mai departe obiceiurile și tradițiile folclorice specifice zonei care au fost păstrate de bunici, dar neștiute de tineri. Antrenați de inimoasa Geta Afloreii, formația prinde viață. Ansamblul este format din copii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani. O notă aparte o reprezintă costumele populare autentice, moștenite de la bunici.  De două ori pe săptămână copiii se întâlnesc la repetiții, fiind găzduiți în sala de sport a comunei Farcașa. Cu siguranță dragul de portul și dansul popular i-a făcut să vină benevol la repetiții.

Geta Aflorii este absolventă a Școlii Populare de artă, secțiunea dansatori. A activat 4 ani ca dansator profesionist în ansamblul „Floricică de la Munte”, participând la numeroase spectacole susținute atât în țară, cât și în străinătate. În comuna Ceahlău a înființat un ansamblu, dar din lipsă de fonduri a abandonat proiectul, fiind preluat de altcineva. Nu în ultimul rând doamna Afloreii iubește Farcașa și este trup și suflet pentru localitatea ei natală. Copiii au învățat 4 dansuri, pe categorii de vârsta, respectiv 6-8 ani și 9-14 ani. Alături de formație activează și 3 soliști vocali, foarte talentați, respectiv Karina Mareș, Sofia Afloreii și Gabriel Lupuleasa.  Cei trei se bucură de numeroase premii și apariții Tv. Visul doamnei instructor este de a -i duce cât mai departe, învățând și alte dansuri, bucurându-se de apariții la evenimente.

Încrezători în viitor, sperăm că acești copii talentați ne vor bucura cât mai mult cu aparițiile lor și vor evolua frumos, fiind o pepinieră pentru ansamblurile de dansatori juniori și, de ce nu, seniori.

P.S. Mulțumiri părinților pentru suportul moral și financiar, însoțind „mlădițele” în orice localitate unde au avut reprezentație.

Despina GHEORGHIU

Articolul Ansamblul „Mlădițele Farcașei” apare prima dată în Ecoul muntilor.