• Premiul I – Racu Aylin-Petronela – „Pereții care vorbesc în culori” – Arta stradală între stigmat și revoluție vizuală
• Premiul II – Borsuc Casian – Cluburile turistice montane din România
• Premiul III – Anghel Alessia – „Arta funerară din cimitirul evreiesc Filantropia din București— o zonă culturală ignorată, dar cu valoare artistică, istorică și identitară remarcabilă.
• Premiul III – Staicu Ilinca – „Statul din păcate este poate cel mai prost administrator al patrimoniului istoric al Bucureștiului și al României în general.”   Remarcăm cu plăcere prezenţa între câştigători a lui Casian Borşuc, elev al Şcolii Gimnaziale din Grinţieş, redactor al revistei „Catharsis” şi colaborator al revistei „Ecoul Munţilor”.

Articolul Presa-n blugi – câştigătorii! apare prima dată în Ecoul muntilor.

Într-o vreme în care media ne sufocă, autorii digitali ne covârşesc, o presă bună şi corectă nu prea se mai face. Nu prea mai poţi distinge dintre adevăr şi falsitate. AI este un factor distructiv în acest sens.

O astfel de iniţiativă angrenează tineri ce pot scrie bine şi corect, pot prezenta lucrurile aşa cum sunt. Şi, nota bene, pe lângă publicarea articolelor, tinerii pot primi şi premii în bani.

Succes!

Articolul Presa-n blugi apare prima dată în Ecoul muntilor.

   Organizatorii cenaclului, în frunte cu doamna Paula Bondar și președintele  Marius Mihai Coșerariu, au adresat un cuvânt de bun venit și mulțumiri celor prezenți, dar și celor care au sprijinit această inițiativă. Manifestarea a început, așa cum este normal, cu intonarea Imnului de Stat al României, dar și cu un scurt tedeum oficiat de preotul Dumitru Marin de la Parohia din Bicaz-Chei II, invitat în cenaclu, urmate apoi de interpretarea în forță de Grupul „Eu Cred” a imnului cenaclului intitulat „Ecoul Munților” (muzică și text Marius Mihai Coșerariu), după care au urmat momentele artistice. Astfel, la microfon s-au perindat zeci de copii și artiști, care au venit de pe Valea Bicazului, de la Piatra Neamț, dar și de pe Valea Muntelui, de la Grințieș, precum și artiști locali și  care și-au etalat talentul artistic, publicul bucurându-se de diversitatea genurilor muzicale, respectiv muzică folk, muzică ușoară, muzică populară, dansuri populare, dar și de o scenetă pusă în scenă de prichindeii de la o grădiniță din Broșteni. Un moment special a fost oferit de familia Marin – Cristina Iuliana și Părintele Dumitru, care au susținut un mini-recital de muzică folk și poezie. De altfel, Părintele Dumitru Marin a și compus o poezie specială pentru acest cenaclu organizat la Broșteni.

Cenaclul literar Broșteni

(Pr. Dumitru Marin, 1 Mai 2025)

În satul cu munți și izvoare,

Unde codrul șoptește în zare,

Se-adună în taină, sub cerul senin,

Penițele vii din Broșteniul divin.

Cu glasuri de foc și de dor narator,

Scriu visuri pe foi, sub lumină de nor,

La ceasuri târzii, când tăcerea e plină,

Se nasc poezii dintr-o simplă lumină.

Fiecare cuvânt, ca o floare de câmp,

Înflorește curat, ca un mugure sfânt

Cuvinte din suflet, cu duh românesc,

Pe care le simți, în inimă cresc

Copiii, bătrânii, cu toții se-adună,

Să spună o strofă, o taină străbună .

Și cerul coboară, și stelele vin,

La Cenaclul din Broșteniul divin.

Nu-i sală de gală, dar e har și chemare,

Acolo unde versul e sfânt, e hotare,

Între lume și vis, între timp și destin —

O lumină de suflet, un drum curat și senin.

Cuvântul rostit răscolește adânc,

Ca vântul prin codru, plăcut și sublim,

Și-n inimi aprinde ce-n lume-i uitat:

Iubirea de neam, de cuvânt luminat.

Povești se-mpletesc dintr-un timp vechi și nou,

Se-mbină trecutul cu prezentul erou

Și parcă aud din legendă pășind

Străbunii din munte cu pasul lor blând.

Și-atunci, ca un fulger, din cer coborât,

Se-nalță Broșteniul, tăcut și smerit

În vers nemurire, în rost măiestrit —

Cenaclul devine al neamului mit!

Alți invitați de seamă, care au răspuns invitației de a se alătura cenaclului au fost Călin Brăteanu – Director în cadrul Centrului Cultural Bucovina, care a susținut un scurt recital la cobză și maestrul Mihai Pânzaru-Pim, renumitul caricaturist de la Suceava, care a oferit diplome copiilor talentați, cărora le-a pictat pe loc, chipul pe diploma oferită. Totodată, profitând de această întâlnire, întreaga asistență l-a sărbătorit pe artistul Călin Brăteanu, cântându-i „La mulți ani!”, având în vedere că pe 4 mai împlinește o frumoasă vârstă.

Tot în cadrul acestei întâlniri, alături de expoziția artistului-fotograf Sebastian Vasile Luca – „Firul vieții”, a fost expusă și colecția de păpuși confecționate de artistul popular Marilena Căruceriu din satul Cotârgași.

Fondatorii Cenaclului „Ecoul Munților” sunt Asociația Pro Grințieș (Președinte prof.dr. Daniel Dieaconu) și Asociația Culturală „Eu Cred” (Președinte Marius Mihai Coșerariu), precum și publicațiile „Mesagerul de Neamț (prin directorul Valentin Bălănescu) și „Ecoul Munților” (prin directorul Daniel Dieaconu) iar la întâlnirea de la Broșteni s-au alăturat, în calitate de co-organizatori Asociația PotaissaArt (reprezentată de Sebastian Vasile Luca), Liceul Tehnologic „Nicolai Nanu” (reprezentat de  prof. Paula Bondar), dar și Primăria or. Broșteni, prin punerea la dispoziție cu titlu gratuit a spațiului Casei de Cultură.

Cea de-a treia întâlnire a Cenaclului „Ecoul Munților”, organizată la Broșteni, a fost un eveniment cultural remarcabil, care a reunit pasionații de literatură, muzică și tradiții din zona montană a Moldovei și tinde să devină o etichetă culturală remarcabilă, una dintre puținele care promovează cu adevărat valorile culturale, artistice și spirituale care încă mai respiră prin Munții Moldovei.

Marius Mihai Coșerariu

Articolul POVEȘTI CU CÂNTEC LA BROȘTENI A treia întâlnire a membrilor Cenaclului „Ecoul Munților” apare prima dată în Ecoul muntilor.

 Dacă Mihai Eminescu este considerat poetul național al tuturor românilor, Grigore Vieru a fost numit, datorită operei sale valoroase, poetul Patriei, al Mamei și al Copiilor. De asemenea, un alt supranume dat de criticii literari este acela de „Eminescu al Basarabiei”- opera sa trezind în conștiință poporului român (de dincoace și de dincolo de Prut). De altfel, multe din poeziile sale, au fost preluate și cântate de muzicienii din România și Republica Moldova- cântecele devenind adevărate imnuri naționale și șlagăre (Doina și Ion Aldea Teodorovici, Iurie Sadovnic, Paul Surugiu- Fuego, Marian Nistor și Formația „Savoy”, Mirabela Dauer și alții).

Desen de Ovidiu Staciu

De câțiva ani buni, Asociația Culturală „ Eu Cred”, cinstește memoria marelui poet prin organizarea de spectacole de muzică și poezie, adunând în jur numeroși artiști, dar și public avizat, cunoscător al operei marelui poet. De-a lungul anilor, astfel de spectacole au fost organizate la Tașca, Bicaz-Chei  și Bicazu-Ardelean. Anul acesta, spectacolul s-a desfășurat în sala-amfiteatru de la centrul de evenimente „Autonom” din Piatra-Neamț, pusă la dispoziția organizatorilor cu titlu gratuit. De remarcat alegerea locației preferată de organizatori, întrucât clădirea Fundației „Autonom” este o adevărată operă de artă, cu aspect futurist, o adevărată bijuterie arhitectonică realizată de binecunoscutul arhitect nemțean Laurențiu Dumitrașc.

Ca orice eveniment iniția de Asociația Culturală „Eu Cred”, după ce președintele asociației, Marius Mihai Coșerariu a rostit câteva vorbe de mulțumire și a schițat în câteva cuvinte despre ceea ce va urma, a fost intonat impecabil Imnul Național al României de către Alisa Funingănă –  această minunată voce, elevă a prof. Paula Ghiviriga, membră a Asociației Culturale „Eu Cred și a Grupului „Aripi de Folk” Roznov, după care, Părintele Viorel Crușitu de la Parohia „Sfinții Părinți Ioachim și Ana”- Mărăței III, a săvârșit un scurt Tedeum.

După cele două momente solemne, a început programul artistic propriu-zis, care a debutat printr-un spici susținut de prof. Costache Lupu- despre viața și activitatea literară a marelui poet, care a alternat cu recitarea unor cunoscute poeme de către doamna Maricica Dediu din Piatra Neamț, care a reprezentat Uniunea Județeană a Pensionarilor și Persoanelor Vârstnice Neamț. După acest moment, doamna prof. Dorina Mucenicu a vernisat expoziția de caricatură aparținând caricaturistului Ovidiu Stanciu din Suceava- care a adus în atenția publicului aspecte din viața și opera lui Ovidiu Stanciu, care avea expuse peste 40 de tablouri cu figuri  cunoscute ale marilor români, expoziția fiind denumită sugestiv „Valori naționale”. De remarcat că printre lucrările expuse de Ovidiu Stanciu se afla și figura poetului Grigore Vieru- realizată special pentru acest eveniment.

Au urmat momentele artistice ale copiilor și tinerilor Asociației Culturale „Eu Cred”, care s-au perindat pe scenă, recitând și cântând la chitară ( Nicola Alexa, Anna Tanasă, David Ichim, Cosmin Caia, Răzvan Tanislav, Ștefania Bulache, Matei Mihăilă).Un moment artistic extraordinar a fost susținut de membrii grupului „Aripi de Folk” Roznov (Alisa Funingănă, David Rotariu, Sofia Neacșu, Antonia Zabulic, Anamaria Căpitanu, Iustina Timofte, Anamaria Ilarie, Elisabeta Neacșu-Puică, Georgia Zbranca și Ecaterina Timofte) care au interpretat într-un mod aparte cântecul „Reaprindeți candela”, precum și alte 2 cântece ( la cererea publicului).Ionuț Coșerariu (care este și coordonatorul acestui grup)  a închis cercul copiilor și tinerilor, urmând apoi un recital de o sensibilitate aparte oferit de corul „Armonia sufletului” din Piatra-Neamț, coordonat de preoteasa Iuliana-Antoaneta Crușitu (dirijor Vasile Tărăboanță), urmat de recitalurile doamnei prof. Cristina Marin și Grupului Folk „Eu Cred”, seara fiind încheiată de recitalul extraordinar al invitaților speciali, Corina și George Nica, sosiți de la Brașov pentru acest eveniment special. După 3 ore de spectacol, publicul părea că nu mai vrea să se retragă, pentru că, la un moment dat, s-a auzit o voce suavă, care fredona un refren cunoscut din melodia „Până la lacrimi” al formației „Savoy” („O, ce splendoare, mă doare, mă doare-această floare…”) Era vocea doamnei prof. Mariana Costea- o doamnă trecută de 75 de ani- fostă profesoară de muzică, membră a Corului „Armonia sufletului”, nimeni alta decât mama celebrei soprane Cela Costea de la Opera din Atena- Grecia).Pentru câteva minute, doamna Mariana Costea a confiscat microfonul și împreună Corina și George Nica a hipnotizat publicul, încheind o seară culturală extraordinară.

Dar seara nu s-a putut încheia fără surpriza lui Ovidiu Stanciu, care a oferit 3 desene-caricaturi cu figurile lui Valentin Bălănescu ( Mesagerul de Neamț), Daniel Dieaconu ( Ecoul Munților) și Marius Mihai Coșerariu ( Asociația Culturală „Eu Cred”).

Acest eveniment, unic in felul său în județul Neamț, a fost sprijinit de Fundația „Autonom” Piatra-Neamț, care a oferit gratis un spațiu de desfășurare absolut minunat și toate facilitățile, dar și de Uniunea Județeană a Pensionarilor și Persoanelor Vârstnice Neamț (U.J.P.P.V Neamț) președinte prof. Costache Lupu), Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere ( A.N.C.M.R.R- filiala Neamț ( președinte col. Vasile Checheriță), precum și de partenerii media (revistele „Mesagerul de Neamț” și „Ecoul Munțlor”)

Evenimentul a avut o reprezentare, cel puțin județeană, fiind deschis publicului larg, având în vedere că în sala-amfiteatru „Autonom”, au fost prezente, în public și pe scenă persoane din Piatra-Neamț, Bicazu-Ardelean, Grințieș, Bicaz, Roznov, Ruginoasa ( prin consilierul cultural Cristina Mitrea, împreună cu familia) Tupilați ( prin Leonte Ronică- bibliotecar și promotor cultural, care, de altfel a și vorbit publicului despre întâlnirea cu poetul Grigore Vieru de la Vânători-Neamț.

Prin acest eveniment, Asociația Culturală „Eu Cred” a reușit să aducă un omagiu emoționant poetului Grigore Vieru, promovând în același timp valorile culturale și spirituale românești.

Marius Coşerariu

Articolul GRIGORE VIERU- POEMELE DORULUI CÂNTAT -un spectacol-eveniment la aniversarea a 90 de ani de la nașterea mareului poet român basarabean apare prima dată în Ecoul muntilor.

Comitetul Director cuprinde membri din mai multe localităţi:  Cristina Marin (Bicaz-Chei), Elena Preda (Târgu-Neamţ), Paula Bondar şi Sebastian Luca (Broşteni), Iolanda Lupescu şi Vasile Amariei (Borca), Ecaterina Caraza şi Despina Gheorghiu (Farcaşa), Alexandru Andrieş (Poiana Teiului), Maya şi Alina Bicăjanu (Ceahlău), Ana Buştihan, Oana Ciucanu, Mihaela Petrache (Grinţieş), Costel Bondrea (Tulgheş), Constantin Curcă (Corbu), Daniel Botez,  Virgil Cojocaru, Valentin Bălănescu (Piatra-Neamţ), Gianina Croitoru (Pângăraţi), Ovidiu Stanciu (Suceava), Dana Stănăoe (Pipirig) etc.

Doamna Lăcrămioara Pop nu a putut fi prezentă, de puţin timp suferind o grea pierdere, soţul, Ştefan Pop. Ne-a trimis o poezie:

Prietenilor mei

(cu regret că nu mă simt în stare să fiu cu voi, azi, de Ziua Unirii)

Am învăţat de-acasă, din pruncie,

Că niciodată întristarea mea

Durere altora, să nu le fie

Ci, demnă, să-mi duc, molcom, “crucea mea”.

Acum, ar trebui, să fiu voioasă

Alături de voi, prieteni, sărbătorind Unirea;

Dar întristarea, iată, nu mă lasă

Şi umbre reci ‘mi-ntunecă privirea.

Dar, vă promit că-n scurtă vreme

Când sufletul nu-mi va mai fi mâhnit,

Când lacrimile-ncet, se vor mai cerne,

Zâmbi-voi iar, privind la răsărit.

Şi mă veţi auzi cântând din nou,

Ori poate-un vers ori două voi mai scrie…

Azi, încă-i rana proaspătă şi doare rău

Dar ştiu că-aici, nimic nu ţine-o veşnicie.

Vă fie ziua rodnică, frumoasă!

Din ea, să prindă viaţă, frumoase, amintiri,

Ecoul gândurilor bune, peste munţi, foşnească,

Iar ochii voştri limpezi, zâmbească mulţumiri.

Succes maxim!

Vă îmbrăţişează cu sufletul, Lăcrămioara Pop,

Tezaur Uman Viu, protejat UNESCO

Imnul României l-a intonat Alice Funigana, Imnul „Ecoul Munţilor” l-a cântat Grupul „Eu Cred” şi a recitat Ilie Alexandru.

Au cântat: Cristina Marin, Grupul „Muntenii Broştenilor”, Ionuţ Coşerariu, Cosmin Caia, David Ichim, Grupiul „Aripi de folk”, Matei Croitoru, Geanina Ciucanu şi alţi invitaţi.

Şi-au prezentat expoziţiile: caricatură – Ovidiu Stanciu şi fotografie – Sebastian Luca. Valentin Bălănescu, directorul „Mesagerul de Neamţ”, cel care a sprijinit apariţia volumului „Ţinutul Neamţului – 100 de picături de poveste şi istorie la Mesagerul de Neamţ” a oferit celor prezenţi câte o carte. Marius Coşerariu şi-a prezentat volumul de versuri „Am albit” şi a recitat câteva poeme închinate locurilor.

Hora Unirii s-a dansat în interior, dar şi afară, în ciuda ploii dese, de ianuarie.

Aşa cum s-a scris în „Actul de fundaţiune”, cenaclul îşi propune să răspândească cultura în comunităţile montane ale Neamţului şi nu numai. Următoarele întâlniri ale cenaclului vor fi la Bicaz şi apoi la Broşteni, cu proiecte şi invitaţi de seamă.

Mulţumim gazdei noastre, Mihaela Petrache (Chelariu) şi tuturor celor prezenţi.

*Cu o menţiune specială pentru Cosmin Caia, liceanul polispecializat, responsabil de sunet şi de această dată.

Articolul Ziua Unirii. Fondarea Cenaclului „Ecoul Munţilor” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Invitat special este pictorul şi sculptorul, dar în special caricaturistul, Ovidiu Stanciu, locuitor astăzi al oraşului Suceava, dar originar din Bicaz, fiul colaboratorului nostru, regretatul profesor Traian Stanciu. Acesta va prezenta câteva zeci de lucrări.

Ovidiu Stanciu

La fel va face şi artistul fotograf Sebastian Vasile Luca, originar din Broşteni.

O carte de poezii (autor Marius Coşerariu) şi una de popularizare istorică (autor Daniel Dieaconu, publicată cu sprijinul revistei „Mesagerul de Neamţ”) vor fi prezentate în cadrul manifestării.

Ecaterina Curcă

De partea artistică şi de sărbătorire a Zilei Unirii se vor ocupa Lăcrămioara Pop, Ecaterina Curcă, Grupul folk „Eu Cred”, Ionuţ Coşerariu, Cătălin Popovici şi alţi tineri artişti din grupurile „Eu Cred”, „Ecoul Munţilor” sau „Muntenii Broştenilor”. Prezenţa se asigură pe bază de invitaţie, cererile vor fi făcute către organizatori.

Grupul folk „Eu Cred”

Manifestarea va fi prezentată video/foto/text de către „Mesagerul de Neamţ”. Deci pictură, fotografie, carte, cântec, toate sub semnul Cenaclului „Ecoul Munţilor”.

* Concepție grafică roll-up / Andrei Ropotoaia

Articolul Un cenaclu în Munţii Neamţului apare prima dată în Ecoul muntilor.

Într-o perioadă a globalizării, a europenizării, a deschiderii spre valorile Europei occidentale, o atenţie tot mai redusă este acordată identităţii locale. Istoria şi geografia locală, tradiţiile, legendele şi poveştile, etnografia sunt, de multe ori, neglijate sau chiar uitate. Fiecare regiune are, din acest punct de vedere, o notă de autohtonitate, dată de trecutul ei, dar şi de prezent, iar locuitorii ei sunt rezultatul civilizaţiei în care s-au născut şi au trăit. În zona montană, sărbătorile câmpeneşti de tip nedeie, cele cu tradiţie au dispărut. Sărbătorile câmpeneşti sunt de tipul ad-hoc, cu pronunţat iz electoral şi fără tendinţa de permanentizare sau de promovare a specificului local. Este nevoie de festivaluri care să se concentreze asupra caracteristicilor tradiţionale ale zonei. Această regiune cu un potenţial turistic deosebit suferă din punct de vedere al accesibilităţii pentru cei interesaţi de turismul cultural şi în special de cel festivalier. De asemenea, în zonă nu se organizează festivaluri concepute în aşa fel încât care să atragă un public specific turismului cultural, ci zile de comună, de tipul nedee sau câmpeneşti. Aceste manifestări culturale sunt concentrate în special pe artişti consacraţi, oferind puţine şanse de afirmare micilor artişti ai zonei şi nu numai.

S-a desfăşurat un festival cu specific pastoral, în care oierii și alți crescători de animale au propus publicului produsele lor: exemplare deosebite de câini, cai (oile au lipsit în condiţiile date) și produse gastronomice din munţii Neamţului. Copiii şi tinerii din localităţile amintite mai sus, din trei judeţe, s-au întrecut prin cântece (populare şi folk).

Festivalul Oierilor Grințieș a beneficiat de sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Neamţ prin intermediul proiectelor nerambursabile din domeniul cultură, asociaţia noastră participând la concursul de proiecte, alăturând o contribuţie proprie şi a avut alături pe unii dintre crescătorii de animale din Grinţieş şi Tulgheş, în frunte cu Costel Bondrea şi „Fraţii Muntelui”. Promovarea media s-a realizat în special prin revistele „Ecoul Munţilor” şi „Mesagerul de Neamţ”, dar prezenţi alături de noi au fost şi reprezentanţii TVR Iaşi/TVR 3, în frunte cu jurnalistul Sergiu Ciocoiu. Considerăm că a fost un succes şi acesta mai ales prin participarea entuziastă a copiilor!

Daniel DIEACONU

Articolul Festivalul Oierilor la Grințieș – 28-29 septembrie 2024, ediţia a XII-a apare prima dată în Ecoul muntilor.