Ne-au demonstrat-o prin rezultate remarcabile Dan Dumitriu din Borca, profesor universitar doctor la Facultatea de Geografie a universităţii ieşene sau Iulian Săndulache, lector universitar doctor al Facultăţii de Geografie a universităţii bucureştene. Sau cu regret ne amintim de grinţieşeanul  doctorand în geografie Valeriu Linu Stoilov de la universitatea ieşeană. La Mica Olimpiadă de Geografie „Terra” în 2022, Matei Daniel Dieaconu obţinea Premiul al III-lea la faza naţională, iar anul acesta Casian Borşuc, clasa a VII-a, va participa pe 18 mai la faza naţională a aceleaşi competiţii.

La Borca, sub conducerea doamnei profesor Maria Lungu s-a creat o adevărată şcoală de mici geografi. Gabriela Buştihan, născută Andronic, a fost eleva doamnei profesoare şi visa la o carieră în … geografie. Cele orânduite de Providenţă nu au fost pentru o astfel de carieră, dar bucuria ei a fost mare când a aflat că fiul ei, Cătălin Buştihan. s-a calificat la faza naţională a Olimpiadei de geografie

Buștihan Cătălin- Gabriel este din satul Bradu, comuna Grinţieş, şi s-a născut la data de 29. 12. 2007. După  clase primare și gimnaziale cu rezultate foarte bune la învățătură la şcoala gimnazială tulgheşeană a reuşit să acceadă la  Colegiul NAȚIONAL MILITAR ȘTEFAN CEL MARE din Câmpulung Moldovenesc. Înzestrat cu o tenacitate deosebită,  puiul de muntean a dorit, după spusele mamei, să arate că şi un copil dintr-o familie mai modestă dintr-un sat din munţi poate reuşi.

Geograful Iulian Săndulache m-a sunat ieri să mă anunţe: „Avem un grinţieşean care a luat premiu. A urcat pe scena premianţilor de la Constanţa. Nu cumva să nu scrii despre el în Ecoul Munţilor”. Cu mândrie mi s-a transmis, cu mândrie ne facem şi noi datoria de a scrie.

Îi urăm tânărului elev-militar succes în viitoarele încercări şi să ducă mai departe succesele şcolii de geografie din munţii Neamţului!

Articolul Un nou elev performant la geografie din munții Neamțului – Cătălin Buştihan apare prima dată în Ecoul muntilor.

Festivitatea de deschidere a avut loc în 19 iulie, începând cu ora 17, la Colegiul de Arte Baia Mare.

Organizatorul evenimentului a fost Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, cu sprijinul Ministerului Educației și al Consiliului Județean Maramureș.

Trei elevi din județul Neamț s-au calificat la etapa națională a Concursului de fizică și chimie pentru elevii din mediul rural „Impuls Perpetuum“. Este vorba de Andrei Cristian Vinca de la Școala Gimnazială nr. 1 Piatra Șoimului, Oana Antoci, de la Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri“ Săbăoani și Matei Daniel Dieaconu de la Școala Gimnazială “Constantin Panțiru“ Grințieș.

Matei Daniel Dieaconu a luat „Premiul I” la clasa a VIII-a, iar Andrei Cristian Vinca a primit „Menţiune” la clasa a VI-a, lotul condus de profesoara Elena Cotfas fiind unul dintre cele mai merituoase. Un nou rezultat de excepție pentru Matei, deja un obișnuit al olimpiadelor naționale și al premiilor. Succes la „Rareș” îi urăm grințieșeanului nostru!

Roxana GABOR-TĂNASE

Articolul Elevii nemţeni la Concursul Naţional „Impuls Perpetuum“ – Baia Mare. Un performer din munții Neamțului apare prima dată în Ecoul muntilor.

Primul rezultat important: câştigător al „Olimpiadei Satelor la Matematică”: Matei Daniel Dieaconu la clasa a VIII-a, câştigător detaşat, care va merge la faza naţională din 17-19 mai de la Cluj-Napoca. Matei a mai avut premii la acest concurs: în clasa a IV-a – locul II, la diferenţă de 0,15 puncte, în clasa a VII-a, locul II, după o departajare pe acelaşi punctaj.

În 2020, Antonia Răşchitor, clasa a VIII-a, participa la Olimpiada de Istorie, etapa judeţeană şi obţinea punctajul necesar pentru o participare la o etapă naţională. Casian Vatamanu obţinea Premiul I cu 91 de puncte „Mica Olimpiadă de Geografie Terra”. Matei Daniel Dieaconu obţinea 100 de puncte la „Mica Olimpiadă de Geografie Terra” şi urma faza naţională. Dar aceste faze nu s-au mai ţinut. A urmat pandemia şi olimpiadele nu s-au ţinut nici în anul următor.

În anul 2022-2023, Casian Vatamanu obţinea o „Menţiune” la Olimpiada de Geografie, faza judeţeană, iar Anastasia Cotârgăşanu, tot „Menţiune”, locul 6, la Olimpiada de Istorie, faza judeţeană. Matei Daniel Dieaconu obţinea Locul II la „Olimpiada Satelor la Matematică”, Locul VI la Olimpiada de Fizică, Locul VI la Olimpiada de Matematică şi Premiul I la „Mica Olimpiadă de Geografie Terra”, urmat de Premiul al III-lea la etapa naţională. Clasa a VIII-a a adus pentru el Locul I la „Olimpiada Satelor la Matematică” şi urmează participarea la faza naţională, dar, totodată participarea la faza naţională şi la Olimpiada de Fizică (Oradea) şi Olimpiada de Matematică (Braşov).

Elevii Elena Amăriucăi şi Norbert Panţiru au obţinut locul al II-lea la Olimpiada Judeţeană de Educaţie Socială şi vor participa la faza naţională a acestei competiţii la Slobozia.

Casian Borşuc a obţinut Premiul al II-lea la „Mica Olimpiadă de Geografie Terra”, etapa judeţeană.

Elevii școlii au fost participat atât la Olimpiada de Limba și literatura română (OLLR), cât și Olimpiada Națională Lectura ca abilitate de viață (OLAV). În anul școlar anterior cinci elevi s-au calificat la etapa județeană a Olimpiadei de Limba și literatura română, elevul Norbert Panțiru obținând 83 de puncte (singura școală din zonă care a participat).

În anul școlar 2022-2023, după etapa locală a OLLR, organizată la Borca, s-au calificat patru elevi la etapa județeană (primii din zonă): Popovici Maria și Panțiru Norbet, la clasa a VII-a, Modovanu Ana- Maria și Zaharia Camelia, din clasa a VIII-a. La etapa județeană, din 4 martie 2023, desfășurată în trei centre, școlile din zonă au fost arondate la Liceul „Vasile Conta” din Târgu–Neamț, a obținut mențiune, cu 84 de puncte, Ana Maria Moldovanu. Tot în acest an, după etapa locală, au obținut peste 85 de puncte la OLAV patru elevi și s-au calificat la etapa județeană a acestei olimpiade (care s-a desfășurat la Școala Gimnazială nr. 2 din Piatra-Neamt, pe 25 martie). A obținut 56 de puncte (din 60) Topoliceanu Teodora, care a ocupat locul 2 pe județ (58 de puncte fiind cel mai mare punctaj) și mențiuni, tot la etapa județeană,  elevele Vatamanu Iustina, 53.5 puncte și Zaharia Camelia, 52 de puncte.

  Considerăm că performanţele şcolii sunt deosebite: patru participări la faze naţionale şi alte locuri fruntaşe (şi evidenţiem locul al II-lea la OLAV) pentru nişte elevi din mediul rural, aflaţi la hotarul judeţului, având cel mai aproape centru urban la 60 km şi reşedinţa de judeţ la 90 de km. Dintr-o localitate în regres demografic şi economic şi din multe puncte de vedere defavorizată. Să menţionăm faptul că, spre exemplu, la Olimpiada de Matematică, Etapa Naţională, sunt doar doi elevi din mediul rural, iar unul este din Grinţieş.

Daniel DIEACONU

Articolul Performanţe deosebite la Şcoala din Grinţieş apare prima dată în Ecoul muntilor.

• „Dacii nu mai văzuseră sandale şi, când au năvălit romanii, i-au bătut măr, i-au omorât şi le-au luat sandalele şi săbiile”.
• „Decebal era viteaz şi şmecher, pentru că atuncea când veneau romanii după el, se urca pe munte şi-i aştepta să obosească urcând după el şi apoi îi lua la cafteală.
• „Armatele romane s-au însurat cu armatele dacice şi au format poporul român!”
• „Poporul român s-a format aşa: bărbaţii romani s-au căsătorit cu femeile dacilor şi invers”.

Culese din lucrări de control la istorie

– în epoca paleolitică oamenii se ocupau cu creşterea vitelor şi agricultura. Uneltele erau foarte dure, fiind făurite din piatră. Piatra în paleolitic era făcută din tehnica metalelor şi a bronzului;

– foloseau la înmormântare ritul înhumării: morţii erau îngropaţi legaţi ca nu cumva să fugă;

– arheologii au descoperit că în comuna primitivă oamenii de atunci îşi construiau peşteri pentru locuit, de asemenea femeile erau casnice, iar bărbaţii mergeau la lucru la vânătoare şi la pescuit;

– istoria era ştiinţa care se ocupa cu studiul istoriei şi este foarte veche;

– oamenii se dovedeau oameni faţă de animale prin muncă;

– în trecutul îndepărtat oamenii au descoperit metalele şi au început să le perfecţioneze aflând cu uimire că acestea se perfecţionează mult mai uşor decât piatra;

– era noastră a început încă din trecut;

– de la un timp ei au început să domesticească unele animale ca apoi să apară vitele;

– pe pereţii unor peşteri paleolitice s-au descoperit picturi şi sculpturi rupestre;

– ceramica este grosolană fără desene, decât puneau degetul în lutul moale şi-l lăsau acolo aşa;

– din punct de vedere arheologic a doua eră a fierului durează de la 300 î.Hr. şi până la sfârşitul epocii fierului;

– alături de alte ocupaţii, în paleolitic oamenii se mai ocupau şi cu creşterea intensivă a animalelor;

– la un moment dat au început să practice mersul vertical care a dus la eliberarea membrelor anterioare, ceea ce i-a permis lărgirea orizontului de vedere;

– în ginta maternă nu se cunoştea decât mama, deoarece mama era cea care dădea viaţă, iar tatăl nu se cunoştea pentru că nu se căsătoreau doi oameni (un bărbat şi o femeie), ci două ginţi…

Matei Daniel DIEACONU

Sursa foto: pagina de psihologie

Articolul Zâmbete … din extemporale la istorie apare prima dată în Ecoul muntilor.

Matematica își are primele origini în nevoia practică a oamenilor de calcula diferite lucruri, cum ar fi: sume de bani, numărul de alimente, suprafețe de teren etc. Matematica a fost inventată înaintea scrisului, aceasta fiind transmisă din generație în generație pe cale orală.

Primele descoperiri matematice au avut loc în Imperiul Akkadian, Egiptul Antic, Babilon, China sau la popoarele de pe valea Indusului.

Grecii antici au reușit să ducă matematica la un nivel mai avansat, aducând în matematică noțiuni noi precum cea de axiomă și demonstrație. Acestea fiind noțiuni abstracte care determină cazuri general valabile. În perioada grecilor antici are loc o delimitare importantă între două ramuri ale matematicii: geometria și algebra. Algebra fiind analiza abstractă a numerelor și relațiilor dintre ele și geometria fiind analiza abstractă a formelor și a figurilor geometrice aflată într-o anumită dimensiune și a proprietăților acestor figuri și forme. Însă limita matematicii grecești este aceea că matematicienii greci nu acceptau noțiuni care nu puteau fi realizate în realitate. Aceste cunoștințe au fost dezvoltate mai târziu de civilizația islamică, care a păstrat cunoașterea greacă în acest domeniu, venind cu noțiuni noi.

În perioada Renașterii, „vârful de lance” al dezvoltări matematicii redevine Europa. În această perioadă are loc o separare vitală între realitate și noțiunile matematice, fiindcă așa cum zicea Einstein: „Atunci când legile matematicii se referă la realitate, ele sunt nesigure, iar când sunt sigure, ele nu se referă la realitate”. Aceste descoperiri realizate după renaștere au avut un impact major asupra vieții cotidiene a oamenilor de rând, în fizică, în chimie și în alte științe derivate din matematică.

Deși o întrebare rămâne: de ce matematica a evoluat de la o simplă necesitate la artă?! Fiindcă omul e o ființă curioasă, acesta de-a lungul timpului și-a pus întrebări despre lumea din jurul său, acest lucru ducând la căutarea de soluții, unii dintre ei au observat, așa cum credeau cei din cultul lui Pitagora, că lumea poate fi înțeleasă prin intermediul numerelor, așa cum am zis și în citatul de la începutul articolului, iar unii oameni după ce își pun o întrebare nu se opresc până nu găsesc răspunsul.

Am ignorat „elefantul din încăpere”: De ce mulți elevi urăsc matematica? Această stare de fapt este dată în principal de faptul că matematica e în sine o materie grea, cu un grad mare de abstracție și din cauza dezinteresului față de predare al anumitor profesori, acesta însă nefiind un caz general, existând și profesori de matematică extraordinari.

Matematica poate fi considerată cu adevărat artă și ca orice artă există oameni care o iubesc și oameni care nu o înțeleg.

Matei Daniel DIEACONU, clasa a VIII-a

Articolul De ce există matematica?! apare prima dată în Ecoul muntilor.