Azi, data de mai sus, cu prilejul ședinței Cenaclului „Buna Vestire”, m-am întâlnit pe scară, aproape afară, cu Adriana Balogh, eu la venire iar ea la plecare, înțelegând că pentru ea cenaclul s-a terminat înainte să înceapă, întrucât spunea că e într-un fel de an sălbatic, despre care aveam să realizez puțin mai târziu că era, de fapt, sabatic.

Am intrat, ne-am salutat, unii chiar ne-am pupat, eu cu Sebi și Dana cu Petronela, am aflat rapid că „el presidente” era un pic nervos, dar a trecut rapid prin starea aceasta și tot rapid s-a apucat de citit nu caut păsări aici, atât de rapid încât am înțeles păsărici, apoi ne-a spus că îngerii mi-au zis că tu mă pândești și imediat după aceea ne-a făcut o descriere nud, care a provocat un blestemat război – printre copite de cai, iar tropotul l-a dus în Athosul tămăduirii mele, purtându-l prin porturi grecești. Spre final s-a întors în orașul meu, unde, nu mai e nicio îndoială, în curând copacii vor înebuni!

După momentul liric, Sebi a întrebat dacă putem critica, pentru care președintele i-a spus că o să-l cheme la Brașov la meci, pardon la greci, pardon, la meci cu greci, de fapt la o întâlnire cu poeți și scriitori greci.

Am aflat apoi că noi suntem doar prieteni cu literatura, criticii mari fiind mai mari.

Între timp, Claudiu l-a luat puțin deoparte pe domnul președinte, nu știm ce i-a spus și poate că nici ei nu știe, dar Sebi a insistat să știe de ce două versuri la urmă și de ce urma e de câte două?!

La întrebarea lui Sebi de unde-i vine inspirația, Ionel a răspuns dacă vrea cineva un pahar cu vin, prin rotocoalele de fum de la Cezar și Claudiu.

La un moment dat, Dana a corectat un titlu sau un vers, dar a frânat brusc, întrebându-se și întrebându-ne, cum de-a îndrăznit?!

După ce Petronela a cerut un zâmbet de la Ionel, de l-a înțepenit preț de câteva bune sau nebune secunde până i-a percutat telefonul, Dana și-a luat inima în dinți, din nou, citindu-ne, tot de pe telefon, ce scria George Țărnea despre Ionel Simota, cândva.

Întrebat de Sebi cum de a ajuns în contact cu George Țărnea, Ionel a spus că, pe vremea aceea, George Țărnea făcea spectacol cu Ștefan Hrușcă. Astfel, am înțeles că Hrușcă era un subiect bun de spectacol.

Între timp, Claudiu i-a turnat lui Sebi, iar Cezar a îndrăznit jumate, doar jumate.

Mircea, surprinzător de tăcut, asculta povestea lui Ionel, care a durat o noapte la familia Zudor în Szecseny, până în zori, când lumea dormea iar Hrușcă încă mai cânta, bătut nu se dădea. Și nici culcat.

Spre deosebire de cei firesc de gălăgioși, Daniel, firesc de tăcut, a stat mai tot timpul cu mâinile încrucișate pe un pulover rotund, iar într-un târziu a obosit, a tresărit și și-a turnat un pahar cu apă, moment în care am observat că Ionel strică vinul. Tot cu apă.

Imediat după aceea, Dana ne-a întors la origini, hotărâtă să facă recensământul cenaclului la începuturi, unde și când se pare că unii au venit cu trenul, cu autobuzul sau cu mașina, iar Ionel a venit cu o valiză de poezie.

Așa am rememorat cum cenaclul s-a transformat, în ’93, din comunist în „Buna Vestire”.

Acesta a fost momentul în care Daniel a rostit memorabilul „ – În ’97 a ieșit de la…”, dar Ionel i-a spus că nu atunci a ieșit, așa că a ieșit Daniel. Băuse paharul cu apă.

Recensământul membrilor fondatori a continuat, timp în care Mircea și Claudiu își studiau telefoanele, separat și împreună, tot pentru aflarea adevărului istoric.

Am tresărit, puțin – foarte puțin surprins, la întrebarea lui Claudiu: „ – Asta-i a mea?”, gândindu-mă, contrariat, cum de nu mai știe care-i a lui, până să văd că-i despre țigară. Și-o confundase cu a lui Cezar. În scrumieră. Și era a lui, nu a Cezarului.

A revenit Daniel, dar nu și-a revenit, s-a așezat cu greu, într-un târziu, apoi și-a mai turnat încă un pahar cu apă, iar Sebi și-a mai lungit, încă o dată, vinul.

După ce s-a legănat dilema cărților publicate de Ionel, între 19 și 20, am aflat că sunt aproape 24.

Claudiu a luat problema proiectului în mână, ne-a amintit că noi ne întâlnim marți, iar Ramona vine joi, context în care am aflat că Ramona are și nevoie de idei de la noi pentru proiecte.

Mi-am turnat și eu apă, chiar și pe lângă pahar, dar și Petronela, care, spre deosebire de mine, a nimerit paharul.

Am aflat de la Claudiu că problema este o problemă, Dana a aflat ce este Se Ge Ge-ul, iar noi am aflat că în 12 aprilie ne citește Sebi, iar în 13 îl lansăm pe Daniel, pe 17 urmând să se lanseze Sebi cu Marilena. Din țară.

În continuare, am stabilit, conform propriei mele experiențe, de dată recentă, că dacă ești turmentat poți să lipsești de la cenaclu, însă treaz este impardonabil să absentezi.

În sfârșit, când am început să vorbim despre proveniența vinului și despre posibilitatea înlocuirii acestuia cu spirtul, am încheiat prezentul proces-verbal.

Miercurea-Ciuc,

În seara a douăsprezecea a lui mărțișor,

Anul de grație 2024!

GHEORGHE FILIP

Articolul = P R O C E S – V E R B A L = apare prima dată în Ecoul muntilor.