Primele numere au fost pline de stângăcii și de naivități. Un domn Lupu, ziarist la Iași, ne-a predat câteva lecții de scriere. Studierea manualului „Jurnalistică școlară” a profesoarei Luminița Grădinaru din Iași ne-a deschis o nouă perspectivă. Am înființat Clubul de jurnalism al liceului, unde liceenii au învățat să scrie „ca la carte”, unde s-au corectat greșeli, unde am învățat unii de la alții, ne-am documentat, am dezbătut idei, am filosofat, am întors știrile pe toate părțile, ca să putem discerne, să aflăm adevărul, adevăr mereu relativ, am râs, am devenit apropiați încât mereu i-am numit pe toți „copiii mei”.

„Biblioteca din Nord” asta e: o revistă în care comunicarea și comuniunea este mereu la cote maxime. Au publicat de-a lungul timpului sute de elevi, dar și oameni legați de Borca, precum diplomatul și profesorul Constantin Cojocaru-Țuiac, tenorul Teodor Ilincăi, actrița Camelia Paraschiv-Katai, farmacistul toxicolog Dumitru Nastasă, colonelul Petru Nastasă, prof. univ. dr. ing. Vasile Cojocaru-Filipiuc, scriitorul Adrian Alui Gheorghe, scriitorul Daniel Corbu, dr. ing Mihai Niculiță, prof.dr. Elena Preda, preoți din zonă, medici veterinari, psihologul liceului, cadre didactice. Revista este de tip caleidoscop, un mod de a-i conferi originalitate și de a cuprinde informații cât mai diverse.

Editorialul, evenimente culturale, religioase și istorice, aniversări, o rubrică de etnologie, pagina celor mici, rubrica de gramatică, sondajele de opinie, prezentări de carte, pledoariile pentru lectură, rubrica umor, eseuri, rubrica cenaclu, toate sunt scrise de jurnaliștii școlari. Și pentru că avem nevoie și de certitudinea că munca noastră nu este zadarnică, am avut surpriza să primim un articol de mulțumire din partea unei foste jurnaliste, Iustina Cârjă, acum content writer&editor la București. În timpul facultății de litere a făcut ce a învățat ea mai bine la liceu, jurnalism. Revista ”Bilblioteca din Nord” a fost premiată în mai multe rânduri la concursurile școlare de jurnalism. Câteva premii: în 2017 premiul al III-lea la etapa județeană, premiul I, în 2019, la același concurs, premiul I la Simpozionul Național Școala Modernă, în 2015. Important pentru noi este modul în care tinerii devin responsabili în redactarea textelor, exprimarea corectă și logică, sentimentul de apartenență pe care îl dezvoltă odată cu implicarea lor. Sper ca revista să aibă viață cât mai lungă, cu jurnaliști și cititori tot unul și unul!

Iolanda Lupescu

Articolul Revista „Bibloteca din Nord” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Autoarea realizează o lucrare științifică foarte bine elaborată și documentată a comunității din care face parte realizând o operă de excepție din zona monografiilor pornind de la premisa că omul trebuie să aibă rădăcini puternice într-o comunitate. O carte care nu va putea fi ignorată de către specialiști și care va satisface curiozitatea celor care vor dori să afle cât mai multe despre comuna Borca ale căror începuturi se pierd prin negura vremii.

În „Introducere” avem un fragment din poezia „Plutașii de pe Bistrița” scrisă de Constantin Tănase-Teiu, publicată în revista „Apostolul” nr. 5 din 1938, în care se creionează un tablou al vieții locuitorilor acestei zone minunate și deosebite.

Prima parte a acestei monografii este despre cadrul natural și istoric, despre toponimie, atestarea documentară și situația administrativă a comunei Borca și a satelor componente. Un subcapitol interesant este intitulat „ Borca în cartografia și scrierile vremii”, presărat cu fotografii și foarte bine documentat. Urmează capitolul doi în care ni se prezintă cadrul natural, relieful, clima, hidrografia care are un istoric deosebit, vegetația și fauna, solurile, apoi facem cunoștință cu protecția mediului care finalizează primul capitol.

În partea a doua a lucrării autoarea ne aduce la cunoștință elemente despre populația și activitățile economice ale acestei zone prezentate minuțios în funcție de domeniul fiecărei ramuri. Subcapitolul trei este denumit „serviciile”, prezentându-ni-se mijloacele și căile de transport- istoric și evoluție. Turismul este un alt capitol bine punctat care încheie partea a doua.

Partea a treia este un eseu al „vieții socio-culturale” în care ni se descriu tradițiile locale și viața culturală presărat cu imagini, dar și o versiune a „Plugușorului” explicându-ni-se și semnificația acestuia. Tradițiile și obiceiurile zonei sunt foarte frumos încondeiate, fiind pe înțelesul tuturor. Nici practicile magice și religioase nu lipsesc, iar autoarea le explică pe îndelete. Nunta, riturile legate de construcții, bibliotecile și lectura publică, formațiile artistice, rapsozii, muzeele, expozițiile, casele memoriale, monumentele și clădirile de patrimoniu sunt cele care întregesc acest capitol și-l fac foarte captivant.

Un capitol generos este alocat instituțiilor de învățământ, dar și lăcașurilor de cult. Capitolul șase este dedicat oamenilor de seamă ai comunității, iar ultima parte este dedicată evenimentelor istorice.

Demersul cărturăresc al autoarei a reușit să parcurgă în această călătorie toate aspectele comunității din care face parte însumând un real succes. Ecoul acestei monografii trebuie să răsune în fiecare gospodărie a comunei Borca pentru a înrădăcina și a înțelege esența comunității pe care doamna Iolanda a creionat-o cum nu se putea mai bine. Este un real îndemn la lectură.

Roxana GABOR TĂNASE

Articolul Borca – file de monografie – de Iolanda-Ana Lupescu apare prima dată în Ecoul muntilor.