Ghiţă Dandu este şi un interpret de muzică populară cunoscut, cu apariţii numeroase la posturi de televiziune, dar, cel mai important, este alături de gospodarii de pe Valea Muntelui sau „De la Piatra-Neamţ la vale” la festivaluri, sărbători tradiţionale sau alte întruniri culturale. Menţionăm prezenţa domniei sale la Festivalul Haiducilor sau Festivalul Oierilor de la Grinţieş, la întâlnirile Cenaclului „Ecoul Munţilor” sau Sărbătoarea Muntelu Ceahlău. „Ceata lui Vasile cel Mare” de la Grinţieş cântă mai multe dintre melodiile culese sau create de domnia sa şi amintim „Bistricioara mea”, „De-aş trăi ca bradu-n munte”, „Cântecul plutaşilor” sau „Mă vorbesc babele-n sat”, cântece de joc şi voie bună ale unui hâtru personaj ca de poveste. A fost alături de noi la numeroase manifestări culturale la Grinţieş, Farcaşa, Tulgheş, Bicaz sau Bicazul Ardelean şi ne-am bucurat împreună cu domnia sa la lansarea celor două cărţi de până acum şi îi vom fi alături şi la lansarea celei de-a treia.

O activitate bogată are şi ca vornicel de nuntă, fiind prezent alături de numeroase perechi la realizarea ritualului vechi, fiind un bun cunoscător al oraţiilor pe care le-a cules de prin sate.

De-a lungul timpului, a înregistrat două albume muzicale care conţin o serie de melodii populare şi de petrecere, culese din localităţile Neamțului. Melodiile au fost orchestrate de catre dirijorii Trifan Leanca, Igor Corjan si Ion Oloieru din Ansamblurile „Ciprian Porumbescu” Suceava şi „Rapsozii Botosanilor”.

Cartea aceasta oferită publicului larg se concentrează pe promovarea etnografiei, folclorului şi turismului cultural nemţean, o sinteză necesară, rezultat al muncii de mulţi ani.

Mulţumim pentru acest dar de carte şi dorim rapsodului Ghiţă Dandu sănate şi putere de muncă, căci sunt atâtea încă de făcut şi ţinutul ăsta al nostru, ţinutul Neamţului o merită cu prisosinţă.

Daniel Dieaconu

Articolul Un rapsod din Ţinutul Neamţului – Ghiţă Dandu. Lansare de carte la „Hanul cu poveşti” din Bicaz apare prima dată în Ecoul muntilor.

Ce bucurie poate fi mai mare,

Decât a dărui și a iubi

Necondiționat, pe cel ce n-are

Și să-i redai puterea de-a zâmbi?

Ce poate fi mai demn, decât izvorul

Din care se revarsă lacrimi vii,

Ce curge pe obraz, stârnind fiorul

Iubirii fulgerată-n zori de zi?

Ce poate fi mai sfânt pe-această lume,

Decât să-mparți o pâine la sărmani,

Să le oferi iubire și un nume,

Să fii părinte pentru cei orfani?

Ce bucurie poate fi mai mare,

Decât să lași un semn pe-acest pământ,

Să faci mereu, ca visele să zboare

Să luminezi prin fapte și-n cuvânt?

Ideea centrală a acestei poezii evidențiază faptul că adevărata fericire o poți găsi în a oferi și a împărți, în a susține și a nu uita de valorile umanității. Finalul poeziei ne îndeamnă pe toți să acționăm cu sufletul deschis și să lăsăm o urmă pe pământ prin săvârșirea de fapte de iubire și solidaritate, aceasta fiind calea cea mai sigură și mai scurtă spre acel țel : mântuirea și viața veșnică.

În spiritul acestei reflecții, Asociația Culturală „Eu Cred” a răspuns imediat și necondiționat la apelul făcut de doamna Maria Cornea- o doamnă de o noblețe sufletească impecabilă, artistă de muzică populară, care căuta la rându-i, o oportunitate de a ajuta persoanele sinistrate în urma inundațiilor devastatoare de la sfârșitul lunii iulie 2025, din zona Farcașa-Borca-Broșteni. Din acel moment, ne-am strâns mâinile și am organizat împreună un „plan de bătaie”, punându-ne de acord asupra unui calendar al evenimentelor cultural-artistice, iar bunurile și  sumele de bani rezultate, să fie folosite pentru sprijinirea celor rămași fără case din zona susamintită. Primul spectacol caritabil a fost organizat la Căminul Cultural Bicazu-Ardelean, în curtea interioară, chiar în ziua de 15 August-  sărbătoarea de Sântămăria, spectacolul intitulându-se sugestiv „Maica Cerului- nădejdea poporului”. Următorul eveniment a avut loc în mun. Piatra-Neamț, în sala de festivități „Calistrat Hogaș” din cadrul Consiliului Județean Neamț ( inițial, spectacolul fusese programat să se desfășoare în Parcul „Nicu Albu”, însă a fost relocat din cauza timpului improbabil).

Cel de-al treilea eveniment a fost programat a se desfășura în parcul dendrologic din or. Roznov, duminică, 21 septembrie, unde, organizatorii mizează pe participarea unui număr considerabil de spectatori, având în vedere că acest eveniment va fi, probabil, unul dintre ultimele spectacole în aer liber, ținând cont de faptul că ne aflăm deja în plină toamnă, iar timpul este, încă, frumos.

Până în prezent, la aceste evenimente au luat parte zeci de artiști, mici și mari, din județul Neamț, care au răspuns imediat și necondiționat acestui demers de suflet, respectiv: Duetul Maria și Ingrid Cornea, Grupul Folk „Eu Cred”, Ansamblul artistic „Floricică de la munte” a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, Laurențiu Marian, Maria Țifrea, Cristina-Iuliana Marin și Preoții Andrei Armanu și Dumitru Marin, Ionuț Coșerariu, Alice Prundu, Corul „Armonia sufletului” Piatra-Neamț ( dirijor Vasile Tărăboanță, coord. Iuliana Anoaneta Crușitu), Ștefania Bulache, Maia Topliceanu, Nicola Alexa, Jean-Constantin Motfolea, Delia Caia, Răzvan Tanislav, Simona Manolache Ciuntea, Ștefan Țîrdea, Grupul „Aripi de folk” Roznov, Ghiță Dandu, „Dance Art Academy”, Ansamblul „Brâul Roșu”, Matei Mihăilă, Geanina Ciucanu, David Ichim, Elena Ropotoaia, Cosmin Caia. Un buchet de artiști, unii deja consacrați, alții aflându-se în plină ascensiune, dar toți răspunzând cu bucurie unei chemări de suflet, aceea de a dărui și a ajuta. Sigur, de fiecare dată, artiștii au fost prezentați pe măsura talentului lor, de „amfitrionul de serviciu”- nimeni altcineva decât Simina Teodorescu, cea care, prin ținuta impecabilă și vocea caldă și suavă, a îndemnat cu emoție în glas… „să nu uităm de cei mai triști ca noi”. Nu trebuie omis faptul că evenimentele au fost sprijinite de Consiliul Județean Neamț, Primăria comunei Bicazu-Ardelean, Primăria municipiului Piatra-Neamț, dar și de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”.Urmează ca în data de 21 septembrie să se încheie acest triptic de evenimente cultural-caritabile la care Primăria orașului Roznov (prin implicarea directă a Primarului – domnul Vasile Pavăl) care, va umple parcul dendrologic din Roznov și va aduce bucurie, atât în sufletele celor din public, dar și în sufletele celor care, la final, vor primi o o fărâmă de speranță din micile/marile donații. Pe scena din parc, vor urca mulți artiști, respectiv: Grupul Folk „Eu Cred”, Duetul Maria și Ingrid Cornea, Alexandra Cojocaru, Ionuț Coșerariu, Analisa Golianu Ștefania Stolnicu, Maia Anghel, David Ichim, Ghiță Dandu, Matei Mihăilă, Jean-Constantin Motfolea, Alisa Funingănă, Ansamblul „Brâul Roșu”, „Dance Art Academy”, Grupul „ Aripi de Folk”, Ansamblul artistic ,,Muguraşii roznoveni” (coordonator Lăcrămioara Bogus, instructor coordonator Marius Lupu, la care se la alătura și un tânăr artist din județul Bacău- Raul Grigoriu. Ca de fiecare dată, spectacolul va fi moderat de Simina Teodorescu și va fi un adevărat regal artistic, în care distracția voia bună se vor împleti armonios cu iubirea și bucuria de a dărui.  Această serie de spectacole destinate strângerii de fonduri pentru sprijinirea sinistraților din zona Farcașa- Borca- Broșteni, va aduce un dram de lumină și  speranță în sufletele celor afectați de dezastru

Fie ca aceste gesturi de bunătate să lumineze lumea noastră și să ne transforme într-o societate plină de iubire și compasiune!

Marius Coşerariu

Articolul BUCURIA DE A DĂRUI apare prima dată în Ecoul muntilor.

Timp de 10 ani a fost solist la renumita orchestră și a avut ocazia să cunoască personal pe unii din marii artişti ai scenei românesti, artiști care colaborau cu „Cernegura”. A cutreierat prin majoritatea satelelor Neamțului, acolo unde orchestra avea spectacole, transmițând spectatorilor dragostea de cântec și de frumos. Ceea ce culegea de la unii, dădea prin mesajul său transmis de cântec, la alții. Vorba românească: „De la lume adunate și iarăși la lume date”.

Anul 1990 a adus desființarea orchestrei „Cernegura” și o perioadă goală în domeniul conservării și promovării tradițiilor populare. Nenea Titi a ieșit la pensia binemeritată, iar colegii şi prietenii de la ansamblu şi-au văzut fiecare de viața lui. Unii au plecat prin lume iar alții au trecut în neființă, fară ajutor și sprijin.

Ieșirea la pensie nu a însemnat sfârșitul activității pentru Titi Cozma, ci un nou început. Susținut moral și încurajat permanent de mine, a scris o carte cu amintiri și poezii populare pe care am avut onoarea să o redactez  și a colaborat cu materiale folclorice la una dintre puținele culegeri de folclor nemţean, „De la Piatra Neamț pe vale”, autori Ghiță Dandu și Delia Irimie Stoian, apărută în anul 2022 la Editura Hoffman.

În prezent, veteranul solist sprijină tinerele talente și colaborează efectiv cu majoritatea soliştilor și rapsozilor cunoscuți din Ținutul Neamțului. Pentru mine este un model viu,  una dintre puținele persoane rămase cu experiență în domeniul folclorului muzical nemțean.

În acest an, Titi Cozma împlineşte 76 de ani. Îi dorim cât mai mulţi ani sănătoși, în slujba folclorului zonal şi alături de noi!

Ghiță Dandu

Articolul PERSONALITATEA LUNII TITI COZMA – un veteran al folclorului muzical nemţean apare prima dată în Ecoul muntilor.

Până a apărea legile scrise, bunul mers al organizațiilor umane s-a bazat pe cutume, respectarea tradițiilor și obiceiurilor locale, a căror utilitate a fost certificată de-a lungul istoriei. Dintre mijloacele care erau folosite pentru corectarea defectelor individuale, discutăm despre rolul pe care l-a avut Orația satirică de nuntă. Nunta este un eveniment social major, acolo unde se adună grupuri importante de oameni, printre care se regăsesc și indivizii care necesită corecție.

Uneori, dojana blândă pe care o primeau „păcătoșii” prin orația satirică în versuri care le era dedicată de către vornicel, era mai eficientă decât regulile scrise impuse prin legile care guvernau bunul mers al așezărilor umane.

Aceste orații, satirizau cele mai multe dintre defectele individuale sau colective și aveau principalul rol de a le elimina sau atenua. Avariția, lăcomia, răutatea, beția, prostia, infidelitatea, desfrânarea, sunt numai o parte din temele acestora și se recitau în versuri, celui cu abateri de la principiile de drept ale comunității.

În calitate de vornicel al nunților noastre muntenești, am avut cîteodată ocazia, să văd, cum individul cu abateri, surprins cu o glumă de acest fel, făcută în cadrul unui eveniment fericit la care acesta participa, a căutat pe viitor să evolueze spre corectare, spre calități morale ideale.

În cele ce urmează, vă pot exemplifica cu câteva orații culese din Zona Văii Bistriței și introduse în Culegerea mea de folclor, „De la Piatra Neamț pe vale”, apărută de curând la Editura Hoffman.

Orație pentru gospodarii iubăreți

Măi bădii, măi bădii,

Multe mi-ai făcut tu mii,

Cî tot te-am văzut prin sat,

La fimeie cu bărbat.

Ai mata un obicei,

Cam umbli după femei.

Ai  chelit nițel pi frunti,

Ai avut mândruțî multi,

Poți sî chelești șî sub nas,

Cî di mândri nu ti lași.

Di curvar, nu ești curvar,

Dar iubești particular.

Eu să ciu în locul la nevasta ta,

Ț-aș da în cap cu ceava,

Poati-ai sî ti liniștești,

Șî nevasta sî-ți iubești!

Orație pentru tractoriștii necumpătați

Foai verdi iasomie,

Pe dumitale, nea Ilie,

Tăatî lumea-n sat ti știe,

Tractorist di meserie.

Printre tufili di mure,

Cu tractorul prin pădure,

Tragi cu troliul vrum, vrum, vrum,

Duci bușteanu pân’ la drum,

Sî iar verdi foi di muri,

Iar i ghini la păduri,

Si iar verdi foai latî,

Astâzi este zi di platî!

Când iau banii tractoriștii,

Beu, mânâncă, ca miniștrii,

Dupî două zâli frati,

Fac foamea din patrușapte.

Orație pentru flăcăii holtei

Foai verdi matostat,

Ești flăcău neânsurat,

Țî s-o dus buhul prin sat.

Tătă lumea ti vorbește,

Dispri tini așa bârfește:

Căci, crâșmele le-i  lasa,

Șî flăcău mult n-ai mai sta,

Digrabî te-i însura,

Șî di dracu tu ai da!

Cî fimeia cari-o iei,

N-o sî zâcă-odată stăi,

Numa du-ti, vină hăi,

Șî din zori șî pânî-n sară,

O sî cari la căsăcioară,

Ea s-a hodini în pat,

Bun contabil ț-ai luat!

Orație pentru cărăușii satului

Foai verdi iasomie,

Pe matale, măi bădie,

Lumea tătă-n sat ti știe,

Cărăuș di meserie!

Înhami caii la căruțî,

Ș-aduci banii la căsuțî.

Dar n-ai bani în buzunar,

Cî iarna muncești mai rar,

Când înhami boii la car,

Ș-aduci fânul di pi deal!

Toata iarna tragi cu boii,

Vara stai la pulpa oii,

Toată vara treabă ai,

Toamna pi la crâșme stai,

Pentru-un lemn șî pentr-o doașcî,

Tătă ziua bei di pleașcî.

Ghiță Dandu

Din lucrarea: „Folclor literar-muzical: De la Piatra Neamț pe vale”, Editura Hoffman, 2022.

Articolul Orațiile de nuntă, mijloc de corectare a individului în societate apare prima dată în Ecoul muntilor.

„Memorii, reflecții, cântece și poezii populare”, semnată de către Titi Cozma, este o carte plină de emoții, scrisă din suflet, o carte prin intermediul căreia putem să-l cunoaștem mai bine pe autor bucurându-ne de moștenirea pe care o va lăsa la vremea vremii.

După evidenta introducere ajungem la capitolul I „Povestea mea” în care ne sunt prezentate fel de fel de amintiri descrise sub un ton vesel, emoționant și nostalgic. Deși a fost un copil vivace, recunoscând chiar „la tinerețe faci prostii, iar când îmbătrânești stai cu degetu-n gură și te gândești la Angelica”:

„Viața ți se dă odată,

s-o trăiești nemăsurată

s-o trăiești așa de bine,

ca să nu-ți fie rușine.

Să nu plângi la bătrânețe,

Ce-ai făcut în tinerețe.”

În urma acestui artist popular vor rămâne multe amintiri plăcute, vorbe pline de duh, dragostea pentru folclor, iubirea de neam, de patrie și de frumos. A fost membru de vază al Orchestrei Cernegura, a mers în turnee alături de Maria Ciobanu și Radu Zaharescu, l-a cunoscut pe marele Florin Piersic și pe o întreagă serie de nume consacrate ale scenei românești: Stela Popescu, Ștefan Bănică, Alexandru Arșinel, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Jean Constantin, Ileana Ciuculete, Ion Dolănescu, Mioara Velicu, Nicolae Furdui Iancu, Sofia Vicoveanca, Tiberiu Ceia, Ileana Constantinescu. Un privilegiu deosebit l-a avut prin a-l întâlni pe unul dintre cei mai mai scriitori: Mihail Sadoveanu, iar episodul pare a fi desprins dintr-o poveste.

Capitolul următor, „Cântece și poezii”, cuprinde o tematică variată, creată în stilul autorului. Exemplific:

„Bine e în România”

Cântă cucul bată-l vina,

Pe români i-a prins rugina,

Că stau toți cu limba-n gură

Și privesc la hoți cum fură.

Copii-au plecat în lume,

c-aici n-aveau zile bune,

plâng bătrânii pe la porți,

că lele dor de nepoți.

…………………………..

Toți ne mint, toți ne înșeală,

Fără nici o socoteală,

Spun că legea-i pentru toți,

Dar eu zic că-i pentru hoți.

Draga noastră Românie,

Noi plecăm în pribegie,

Peste ani, copii, nepoți,

Poate c-or scăpa de hoți,

Și-om veni acasă toți!”

Al treilea capitol, „Reflecții”, ne anunță sfârșitul acestei frumoase ediții, cu toate că este o carte a cărei distribuție este limitată, tragem nădejde că se va reedita pentru că merită.

În încheiere un sfat înțelept al autorului: „Indiferent unde te duce soarta, să nu uiți niciodată cine ești și de unde vii!”

Roxana Gabor-Tănase

Articolul “Memorii, reflecții, cântece și poezii populare” – Titi Cozma apare prima dată în Ecoul muntilor.

Afişul manifestării este mai mult decât sugestiv:

Am remarcat debutul grupului „Mlădiţe pângărăţene” iniţiat de prof. Carmen Muraru, directorul şcolii locale,  şi coordonaţi de Ionuţ Coşerariu, primul grup girat de tânărul folkist. Şi nu a ieşit deloc rău în ciuda inerentelor emoţii ale primei evoluţii pe scenă!

Manifestarea a fost un meleu nimerit: pe lângă artişti cunoscuţi, precum Oana Creţu, Maria Cornea, Neculai sau Titi Cozma, au urcat pe scenă talente în plină afirmare precum Georgiana Tănase, Sorana Dacălu, Alice Prundu, Ingrid Cornea, Jean Motfolea, Cristina Şoric sau Mădălina Borşan.

Titi Cozma

De la munte au sosit „Ceata lui Vasile cel Mare”, care a recrutat de puţin timp un „pui de haiduc” – Marius Coşerariu.

Au sosit să omagieze efortul lui Ghiţă Dandu şi au cântat  chiar şi melodii din cartea rapsodului. Mulţumim pentru carte şi spectacol, cu fonduri puţine, dar cu mult suflet, se pot face încă lucruri mari…

Articolul Regal folcloric la Pângărați prilejuit de o … carte! apare prima dată în Ecoul muntilor.

Cartea, cauza principală a manifestării, este o culegere de folclor, una dintre cele mai valoroase care s-au scos în această parte a Moldovei, ce a beneficiat de aportul ştiinţific al doamnei conf.univ.dr. Delia Stoian-Irimie. Sunt strânse laolaltă cântece culese de către Ghiţă Dandu, Titi Cozma sau Neculai Gavriliu, dar şi creaţii proprii, care ilustrează momente importante din viaţa omului de pe valea Bistriţei, de la şeş şi de la munte, într-o manieră hâtră, mucalită, cu măsură şi bun gust aşa cum stă bine nemţeanului de pe cursul mijlociu al Bistriţei. Melodiile create sau culese de Ghiţă Dandu şi apropiaţii săi sunt cântate  de „Ceata lui Vasile cel Mare”, dar şi de tinerele fete şi băiatul care vor urca pe scena de la Căminul Cultural Pângăraţi-Castel. Se va auzi, cu siguranţă, cântecul „Sună bucium pe Ceahlău” şi, de asemenea, şi buciumele cetaşilor de la Grinţieş, sau „Mă vorbesc babele-n sat” şi „De la Piatra-Neamţ la vale”. Artiştii manifestării de la Pângăraţi nu sunt mari vedete (în sensul comercial al show-biz – ului actual), dar, cu siguranţă, compensează prin valoare. Partenerii media ai spectacolului sun revistele „Ecoul Munţilor” (unde Ghiţă Dandu este redactor) şi „Mesagerul de Neamţ”.

Să dea Dumnezeu o manifestare pe măsura sufletului larg al contributorilor şi să ne bucurăm de o a treia zi de Paşte cu lumină şi cântec!

Daniel Dieaconu

Articolul DE LA PIATRA-NEAMȚ LA VALE… DAR ŞI LA DEAL! apare prima dată în Ecoul muntilor.

Treabă n-am, dar zic că fac,

Și mă rog la Dumnezeu

Să fie seară mereu.

Păpușoi-s de prășit,

Dar ziua s-o cam sfârșit.

De trei zile caut sapa:

Cred că a luat-o apa.

M-aș întinde-n pat degrabă,

Să visez că fac la treabă.

Of, că tare-i cald afară,

Am doi saci de dus la moară.

Morarul n-o fi prin sat,

Să-i ducă la măcinat?

M-aș duce și la cosit,

Dară mi-i tare urât.

Că de trag o brazdă, două,

Mă rog la Domnul să plouă.

Si mă-ntind sub un copac,

Și visez că treabă fac!

Mi-aș lua nevastă-n casă,

Ca să mă cheme la masă.

Și să-mi facă o cafea,

Când mă scol dimineața.

Că-s harnic și cu noroc,

Calc de cinci ori într-un loc.

Dar mai bine ca un cuc,

Singur vin, singur mă duc.

Of, să mai am și nevastă

Cred c-ar fi mare năpastă.

Vrea s-o îmbrac, vrea s-o dezbrac,

Dar eu singur, ce mă fac?

Mi-ar trebui ajutoare,

Mi-or veni vecinii oare?!

Titi COZMA

N.R.: text preluat dintr-o scriere a lui Ghiţă Dandu.

Articolul Balada puturosului apare prima dată în Ecoul muntilor.

De la Orchestra profesionistă „Cernegura” din Piatra Neamț  plecase Mina Pâslaru și se scosese la concurs un post de solist vocal. Din mulţimea de concurenți prezenți, a câștigat el. Pentru început, colegii lui, Valerica Patrichi, Vasile Lupu, Marcela Guragata și marele dirijor Dumitru Catargiu l-au sfătuit să culeagă folclor autentic de la bătrânii satelor. Își aduce aminte cu nostalgie că era murdar de noroi până la genunchi și cu un casetofon în spate, dar satisfăcut de materialul muzical pe care îl găsise.

Timp de 10 ani a fost solist la renumita orchestră și a avut ocazia să cunoască personal pe unii din marii artisti ai scenei românesti, artiști care colaborau cu „Cernegura”. A cutreierat prin majoritatea satelor Neamțului, acolo unde orchestra avea spectacole, transmițând spectatorilor dragostea de cântec și de frumos. Ceea ce culegea de la unii, dădea prin mesajul său transmis de cântec, la alții. Vorba românească: „De la lume adunate și iarăși la lume date”.

Anul 1990 a adus desființarea orchestrei „Cernegura” și o perioadă goală în domeniul conservării și promovării tradițiilor populare. Nenea Titi a ieșit la pensie, iar colegii şi prietenii de la ansamblu şi-au văzut fiecare de viața lui. Unii au plecat prin lume, iar alții au trecut în neființă, fără ajutor și sprijin.

Trebuie să spunem că ieșirea la pensie nu a însemnat sfârșit de activitate pentru Titi Cozma, ci un nou început. Susținut moral și încurajat permanent de mine, a scris o carte cu amintiri și poezii populare și a colaborat cu materiale folclorice la una dintre puținele culegeri de folclor nemtean, „De la Piatra Neamț pe vale”, autori Ghiță Dandu și Delia Irimie Stoian, apărută în anul 2022 la Editura Hoffman.

În prezent, veteranul solist sprijină tinerele talente și colaborează efectiv cu majoritatea soliştilor și rapsozilor cunoscuți din Ținutul Neamțului. Este una dintre puținele persoane rămase cu experiență în domeniul folclorului muzical nemțean.

Anul acesta Titi Cozma împlineşte 75 de ani. Îi dorim cât mai multi ani în slujba folclorului zonal şi alături de noi!

Ghiţă DANDU

Articolul TITI COZMA, veteran al folclorului muzical nemţean apare prima dată în Ecoul muntilor.

Manifestarea de la Farcaşa, Pensiunea Orient, Frumosu, va primi darul artistic al celebrului cuplu Mihaela şi Ciprian Istrate, beneficiar al rugăciunilor părintelui, Grupul folk „Eu Cred”, rapsozii Ghiţă Dandu, autor de carte de cântece, Lăcrămioara Pop, „tezaur uman viu” recunoscut  „cu acte”, Luţu zis Plăieşul. Diriginte al manifestării: Gigi Filip, scriitor, ziarist, care va face pe gazda, deşi e de la… Miercurea Ciuc. Cel mai moldovean dintre ardeleni, cum se autoproclamă.

Cei iubitori de carte, de cântec, de poezie se vor alătura unui maraton cultural de simţire creştină şi românească…

Articolul Părinte drag, Iustin – o comemorare cu cântec şi poezie. Şi o priceasnă nou-nouţă apare prima dată în Ecoul muntilor.