Sub semnul luminii, care deschide ferestre către trecut, către celălalt, dar mai ales către Dumnezeu, s-au desfășurat și activitățile din ultimele două zile, la Farcașa – puse, în mod inspirat, sub titlul ,,Dumnezeu și Patriaˮ. Contextul este împlinirea a 250 de ani de la construirea Bisericii de lemn ,,Sfânta Paraschivaˮ, de pe Farcașa, biserică-soră cu cele de la Broșteni, Galu și Răpciuni (Neamț), păstrătoare a arhitecturii în stil transilvănean, dar și a unor prețioase obiecte de cult, cu teme iconografice deosebite (Încoronarea Maicii Domnului, Sfânta Parascheva), o strană arhierească și o masă din pridvor, cu inscripții le donatorilor – atestări incontestabile ale vechimii.

Prețiosul dar pe care trecutul îl face prezentului este – dincolo de obiecte (care atestă și continuitatea viețuirii, dar și credinței în acest spațiu), conștiința că timpul este limitat, că omul are o durată, dar că efemeritatea sa se transformă în eternitate atunci când face faptele credinței. Credința este sentimentul care i-a animat pe toți românii implicați în cel de-al Doilea Război Mondial (acum eroii noștri), evocați în Simpozionul organizat în 13 iunie, la Biserica ,,Sfântul Nicolaeˮ, Farcașa, unde invitații preotului-paroh Cătălin-Constantin Coșulă, profesori universitari și cadre militare în retragere au punctat o serie de evenimente controversate din istoria neamului, tocmai în ideea de a pune în lumină condițiile grele în care se iau deciziile, dar și pentru a transmite că, mereu, dincolo de context, istoria alege răul cel mai mic și că viața în sine are cea mai mare valoare, în timp de război, ca și în timp de pace.

Conferințele – ale căror titluri sunt semnificative pentru cultul eroilor mărturisit cu acest prilej (,,România în al Doilea Război Mondial. De la Stalingrad la Bătălia Moldovei- 1942-1044ˮ, ,,Aportul și jertfa de sânge a Aviației Regale Române în Campania din Estˮ, ,,Cultul eroilor și scrierea Istoriei naționaleˮ, ,,Râul, ramul, neamul – într-un singur nume – Bistrițaˮ, ,,Valea Bistriței – oameni locuri, lăcașuri sfinteˮ), au fost intermediate de interpretări artistice – cântece și poezie, ale artiștilor din comunitate, ceea ce a amplificat dimensiunea emoțională a momentului, toți participanții simțind o tristețe egală cu aceea a eroului anonim, mort aiurea și fără loc, a cărui bocet a fost reprodus prin versurile: ,,Mândră, mormânțelul meu/ E semnat de Dumnezeu.ˮ

Dacă datoria istoricului este să vorbească și atunci când nu este întrebat, fiind singurul care are o viziune organică asupra evenimentelor, datoria noastră – a celor de azi, este și să cunoaștem întâmplările, și să învățăm – pe cât posibil, din trecut.

Un astfel de prilej, de rememorare a trecutului, ni l-a oferit și ziua de 14 iunie, care a consemnat, după Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de către I. P. S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la parohia Farcașa, un al doilea eveniment, comunitar, dar și religios, marcând inaugurarea Centrului Comemorativ din fața Primăriei Farcașa, prin dezvelirea busturilor celor trei personalități – părintele Petroniu Tănase, scriitorul Ion Creangă și generalul Gheorghe Manoliu. ,,Semne de piatră, luminători în zile bune, povățuitori, în zile greleˮ, așa cum s-a menționat într-unul dintre discursurile susținute, cele trei personalități omagiate în cadrul monumentului ridicat în cinstea eroilor neamului, adună trei dimensiuni esențiale ale existenței umane – religia, cultura, patriotismul, reamintesc că fiecare contribuție la istoria neamului, dacă e făcută din dragoste, valorează inestimabil peste timp, sunt valoroși pentru identitatea locului – atât separat, într-un context anume, dar mai ales împreună, pentru că ne dau imaginea întregului unui popor.

Ceremonialul militar din final – defilarea gărzii de onoare a Batalionului 17 V.M ,,Dragoș Vodăˮ din garnizoana Vatra Dornei, în acorduri militare, a transformat, pentru o clipă, centrul Comunei Farcașa într-un adevărat axis mundi, ne-a livrat, nou, celor prezenți, sentimentul de eternitate, impresia că participăm la un moment a cărui frumusețe cu greu va fi uitată.

Ecaterina Carază

Articolul Lumină din lumină… la Farcașa apare prima dată în Ecoul muntilor.