Vineri, 17 ianuarie, ora 16,00, la sediul Bibliotecii Orășenești Bicaz a s-au serbat 175 de ani de la nașterea  poetului nostru cel fără pereche și Ziua Culturii Naționale. Cu plecăciune și sfială , activitatea de la biblioteca comunității noastre s-a vrut a fi un sincer și pios omagiu adus marelui poet al neamului nostru. Programul a debutat cu prelegerea „Opera literară eminesciană și însemnătatea ei în cultura românească”, prelegere susținută de doamna prof. Cristina Marin. Apoi, copii ai Școlii Gimnaziale „Regina Maria” Bicaz, coordonați de doamna prof. Elena Ropotoaia și doamna învățătoare Maria Scripcaru și ai Școlii Gimnaziale Bicaz Chei, coordonatoare doamna prof. Cristina Marin, au recitat și cântat  din lirica eminesciană. Sala a fost ticsită de lume. Mulți copii, spre deliciul adulților, au făcut ca totul să fie o reușită datorită candorii și drăgălășeniei lor. Oricum, copii și adulți, au constituit un singur trup și un singur suflet în bucuria pentru frumos, vers și muzică, așa cum sigur i-ar fi plăcut geniului eminescian să fim, uniți și treji la tot ce este înălțător pentru spirit.

Marin Sorescu  a afirmat cândva că Eminescu este „ceea ce se scade, când fericirea ar fi să ne copleșească. Este ceea ce se adaugă, când ne lipsește totul. Este ceea ce ne rămâne, pururi nouă.” În toată țara s-au făcut slujbe de pomenire a Eminescului nostru drag, inclusiv la mormântul său din Cimitirul Bellu. Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop ne spune că „Eminescu a născut poezie, proză, teatru, basm, eseu, reportaj, istoriografie, filozofie, discurs politic, sociologie, considerații matematice, fizice, economice.”  Cele două trăsături ale sale, cea de literat și de gazetar asumat, nu pot fi separate, ele constituie caracterul său puternic vizionar. Toată problematica abordată în articolele apărute în ziarul Timpul este actuală, din păcate. Eminescu este și va rămâne stâlpul de foc al culturii române și creatorul limbii române literare. El a fost un mare iubitor de țară, a fost vocea acestui popor blând, bun și omenos, astfel încât scrierile sale ne readuc, de fiecare dată când le parcurgem, în contact cu tot ce este mai viu și curat în ființa neamului nostru. S-a mai afirmat zilele acestea că „ar trebui să ne propunem să renunțăm la amputarea culturii, din teamă de a nu deveni din săracii Europei și săracii ei cu duhul. Nu merită să-ți propui să oferi poporului pe care-l conduci doar pâine și apă. Cultura nu dă de mâncare, dar hrănește sufletul. Să deschidem o fereastră mare și cu mai multe fațete spre o lume care să ne înțeleagă și să înceapă să ne iubească, pentru că o merităm pentru cultura care o avem.” Datorăm aceasta poetului nostru național, geniului creator eminescian, el a așezat  România pe harta culturală a lumii.

    Partea a doua a activității a găzduit lansări de carte:

-„Susurul timpului …” ; „Fă-ți din suflet colț de rai!”, cărți de versuri, autoare  doamna psiholog Georgiana Ciubotaru-Pîntea și „Vânătorul milos”, poveste gândită, simțită și scrisă de George Pîntea, fiul doamnei Georgiana.

Atmosfera vibrantă, încărcată de candoarea copiilor , frumusețea liricii eminesciene și a muzicii, ne- a făcut să uităm pentru două ore de realitatea tulbure în care viețuim zi de zi.

La finalul evenimentului, publicul a avut posibilitatea de a face rost de cărțile amintite mai sus, cu autograful autoarei și de a ne bucura împreună de o plăcintă, o cafea, un pahar cu vin, toate acestea  povestite relaxat și prietenos, așa cum i-ar fi plăcut celui mai bun prieten al „luceafărului”, Ion Creangă.

Nu-i tîrziu niciodată să inoculăm copiilor valorile poporului nostru atât de greu încercat în toată istoria sa.

„Și dacă teiul n-a murit

Și-i vremea amintirii,

E că la tine m-am gândit,

Poete al iubirii.

Și dacă inima-mi e grea

Și viața e nedreaptă,

Eu știu că dincolo de ea

Luceafărul ne-așteaptă.

Și dacă anii n-i se duc

Spre sfânta veșnicie,

E ca aminte să-mi aduc

De tine, cu mândrie.

Și dacă azi un blând ecou,

În unduiri discrete,

Mă cheamă iarăși în Copou

Îți mulțumesc, POETE!

(Și dacă …, Ioan Sabău Pop)

bibliotecar Mariana CĂLINESCU

Articolul 2025 – Anul Mihai Eminescu apare prima dată în Ecoul muntilor.