Se crede că aceștia au reprezentat un deliciu încă de acum 5000 de ani. Regele Sargon I (2350-2295 î. Hr.) se afla într-o zi în palatul său din Akkad înconjurat de curteni. La un moment dat spre el se îndreaptă o procesiune de sclavi toți cu privirile în jos, dar și înalți dregători. În mijlocul lor se afla o tipsie de aur pe care au cerut voie să o așeze la picioarele regelui. Unul dintre dregători a luat cuvântul și a anunțat că pe tipsie era de fapt prânzul regelui. Acesta a privit cu o mare curiozitate spre masă, dar mirosul atât de apetisant l-a convins pe dată ca trebuia să fie vorba de un preparat excelent. Nu a mai stat pe gânduri și a început să mănânce cu poftă. Satisfăcut peste măsură a întrebat cum se numește acest fel de mâncare, iar răspunsul nu a întârziat să apară: Cârnați!

Sumerienii pregăteau amestecul de carne de vită și de porc pe care apoi îl introduceau în intestine de animale, după care urma să fie sărat și afumat pentru o lungă conservare. Babilonienii au preluat imediat rețeta îmbunătățind-o cu fel de fel de ierburi aromate.

În Grecia și în Imperiul Roman această pietanță era servită numai de conducătorii de oști și de patricieni. Se spune că însuși Homer a fost sedus de acest fel de mâncare amintind de ei atunci când Ulisse și ai săi ajunseseră pe insula  Lotofagilor. În secolul al V-lea Î.Hr., poetul grec Epicharmus compune comedia „Cârnatul”!

La concursurile sportive desfășurate în Atena și Roma antică spectatorii nu consumau semințe cu cârnați uscați.

„Sausage” – denumirea englezească a cârnaților – provine din latină și ar însemna „preparat cu multă sare”.

Năzdrăvanul cârnat pare că a sărit peste Dunăre și a ajuns și la noi împreună cu soldații romani. Iar dacii l-au adoptat imediat, aclimatizându-l și îmbunătățindu-l că-l servim cu mare plăcere și-n ziua de azi!

Vă puteți imagina un Crăciun fără… cârnați?

Roxana Gabor-Tănase

Articolul Au și cârnații o poveste a lor… apare prima dată în Ecoul muntilor.

Caracterul inedit al acestei tradiții constă în faptul că angrenează toata comunitatea locala si mai nou, cadre didactice, elevi, părinți și bunici, autorități publice locale, biserica iar locuitorii orașului vor fi mereu doritori de astfel de întâlniri. „Participarea unui număr mare de elevi, profesori și părinți la această activitate susține și menține o legătură foarte strânsă între școală, familie și comunitate. În același timp,  susține și încurajează de fiecare dată astfel de activități care contribuie la dezvoltarea competențelor de comunicare și antreprenoriat”, ne-a povestit doamna profesor Popescu Iulia.

Debutul este mereu marcat de incinta inundată de nerăbdători să guste din preparatele pregătite de gospodinele orașului. Diversitatea produselor prezente la târg colorează atmosfera într-o valență tomnatică, întrucât pe mese am găsit cele mai apetisante aperitive, borcane cu zacuscă, compot, tochitură, sărmăluțe, paella  cu fructe de mare, sticle cu must, sucuri naturale, dulciuri de casă și multe alte delicii de toamnă pregătite cu sârg de acasă. „O alimentație sănătoasă înseamnă echilibru și diversitate. Aceasta asigură nutrienții necesari unei bune funcționări a organismului.” Este recomandarea pe care ne-o face doamna Scurtu Mihaela, profesor de biologie, oferind o deosebită importanță consumului de alimente pregătite și gătite acasă.

Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă de toamnă cu un decor de poveste șia cuprins o prezentare a standurilor cu o diversitate de delicii culinare specifice anotimpului, pregătite de 35 de bicăjence, o paradă a costumelor de toamnă, dansul fetițelor gospodine și un simpatic  monolog al Chiriței, adaptat evenimentului. Minunatul decor a fost realizat cu multă dăruire, pasiune şi pricepere de doamna Lili Albert, un excelent designer nedeclarat, ajutată de doamna profesor Popescu Iulia și completată de doamna Bicăjanu Mariana cu minunatele ei ghivece și bostănei cu flori. În deschiderea evenimentului, preotul, Mihail Popa, a binecuvântat bucatele și pe toți cei prezenți printr-o scurtă rugăciune, a urmat cuvântul autorităţilor, apoi parada costumelor de toamnă pregătită de doamna Popescu Iulia și dansul gospodinelor și monologul Chiritei pregătite și scrise de doamna Antoche Claudia, o iubitoare de copii, mereu înconjurată și iubită de aceȘtia. Această manifestare nu este marcată doar prin varietatea produselor expuse pe standuri sau doar prin numărul mare de participanți, dar și prin frumoasele costume tradiționale românești, purtate de bicăjencele noastre, menționează cu mândrie doamna Budacă Florica.

Dacă debutul acestui proiect a fost unul timid, constatăm cu bucurie că în prezent, tot mai multe instituții și persoane sunt implicate activ la această activitate care îmbină cu succes relaxarea cu educația non-formală. „Trebuie să se facă distincția între nevoi și dorințe. Nimic nu este gratis, totul are un preț. Cred că produsele necesită să fie puse în valoare prin prețul pe care ar fi bine să îl stabilim de anul viitor, iar banii strânși pot fi donați”, ne atenționează un participant la eveniment.

Feedback-ul primit de la întreaga comunitate a fost unul excepțional, mesajele primite pe pagina oficială de Facebook a comunității au fost de ordinul sutelor. „Ne dorim ca pe viitor să mai organizam multe astfel de evenimente la nivelul orașului, astfel încât să se ajungă să promovăm  imaginea orașului, iar întreaga comunitate să se bucure de aceste minunate activități cărora le putem adăuga  și altele, care să ne aducă împreună și să atragă și alți participanți din alte localități”, conchide doamna profesor Apetroei Mihaela.

Iulia POPESCU

Articolul Sărbătoarea de toamnă “Delicii gastronomice” – o tradiție în orașul Bicaz apare prima dată în Ecoul muntilor.