„Ceahlăul e-un loc unde Soarele sărută pe frunte Planeta!”.

Artizanii sunt doi iubitori de Păunescu: gazda, Iolanda Lupescu de la Borca, şi principalul invitat, Marius Coşerariu. Rezultatul?!  Cântece şi poezii.  „Ecoul munţilor” a înţeles şi a promovat meritele culturale ale celor doi, ei fiind două „personalităţi ale lunii” în revista noastră (şi au devenit apoi şi redactori de seamă).

Să le dorim o sală cât mai aproape de versurile, cele mai multe dintre ele, făcute celebre de Cenaclul Flăcăra. O întâlnire a „generaţiei în blugi” (cu adevărat în culoare albastru-deschis) cu mai tinerii iubitori de folk.

Articolul O manifestare necesară: Adrian Păunescu omagiat la Borca apare prima dată în Ecoul muntilor.

 „Pe o largă deschizătură în munții din dreapta își așterne Borca mândrele-i gospodării. Din fund aleargă pârâul, sărind peste înalte zăgazuri de stânci, să aducă Bistriței stăpâne prinosu-i de unde. În stânga se întinde Sabasa, între două dealuri descoperite, o linie ferată cară bușteni din codru. Pe maluri sunt schele de plute și un pod peste râu….” (Alexandru Vlahuță – „România pitorească”).

Scriitoarea Elena Amariei, prin intermediul cărții „Etnografia și folclorul muzical din comuna Borca, județul Neamț”, aduce un omagiu zonei natale, realizând o carte-ghid care are două funcții: promovează zona Borcii și în același timp asigură o consultare culturală complexă a filierei tradiționale muzicale românești.

Încă din primele pagini facem cunoștință cu o succintă prezentare a cadrului natural, a atestării istorice în care se punctează foarte bine etapele prin care zona a trecut de-a lungul timpului. Curiozitatea cititorilor poate crește odată cu parcurgerea capitolului următor în care autoarea ne prezintă „elemente de toponimie”. Un alt capitol este dedicat etnografiei comunei, cu toate ramurile ei frumos prezentate ce cu ușurință ne poartă în trecut amintindu-ne de străbunii noștri. Aflăm și despre ocupațiile locuitorilor comunei Borca, despre cum era odată viața, facem cunoștință cu modul de preparare a alimentelor, cu agricultura aflând și câteva detalii referitoare la producția salmonicolă.

Partea a V-a este dedicată cercetării teoretice și a constatărilor din teren, ne prezintă folclorul copiilor, cântecele, jocurile, ne vorbește despre naștere, nuntă, înmormântare, obiceiurile de Crăciun, de Anul Nou, umblatul cu irodănitul, obiceiuri de primăvară, vară, toamnă. Interesant este și capitolul în care ne relatează despre anumite obiceiuri care apar la construirea unei case, despre jocul popular sau subcapitolul clăcile și șezătorile.

În ultima parte a cărții găsim o amplă culegere de piese muzicale pentru diferite ocazii cu liniile lor melodice, completate de versuri.

Autoarea a scris frumos și cu dragoste pentru zona natală, lăsând în urmă o carte ce nu trebuie să lipsească din biblioteca personală a celor de pe Valea Muntelui.

Roxana GABOR-TĂNASE

Articolul Etnografia și folclorul muzical din comuna Borca-Elena Amariei apare prima dată în Ecoul muntilor.