Este important ca elevii să-și formeze o conștiință identitară și să cunoască valorile culturii române. La fel de importante sunt formarea gustului estetic și dezvoltarea competențelor de lectură, astfel încât sa aibă acces către texte și perspective culturale diverse. Consider, așadar, că ar trebui să găsim soluții în a salva scriitorii clasici de antipatia elevilor, descoperind acele metode care ne ajută să accedem la sensul lor, adică la o cunoaștere a umanului care îi interesează pe toți.(Todorov). În fapt, finalitatea studiului literaturii este aceea de a – i releva cititorului un sens care să-i permită să înțeleagă mai bine omul și lumea, pentru a descoperi aici o frumusețe care să-i îmbogățească existența.

Pe de altă parte, dacă li se cere elevilor de gimnaziu să numească un personaj și un text care le-a plăcut, aproape fără nicio excepție îl vor numi pe Nică și Amintirile din copilărie. sau D-l Goe, Ionel, Huțu… și exemplele pot continua. Copiii se regăsesc cu ușurință în texte în care personajul aparține lumii lor, astfel încât acestea pot constitui nu doar un prilej pentru însușirea noțiunilor de teorie literară sau pentru deprinderea cu instrumentarul de analiză și de comentare a textelor, ci și un pretext în vederea formării unei personalității, capabile de discernământ și de spirit critic. Studiind aceste texte care au ca temă centrală copilăria , sunt familiarizați cu un anumit tip de comportament, pe care învață să l analizeze și căruia doresc să-i ofere o alternativă. Se consolidează astfel deprinderea de a gândi în mod critic exemple din viață și se atinge unul din principiile studiului integrat al textului literar, acela de conectare la realitățile cotidiene, de prelungire/ reflectare a vieții în literatură. De exemplu, Amintirile lui Creangă prezintă viaţa unui copil de ţăran din Moldova de la mijlocul secolului al XIX-lea, Caragiale îşi ia personajele din copiii neastâmpăraţi din lumea burgheză de la începutul secolului al XX-lea, în nuvelele realiste ale lui Ioan Slavici, universul rural se conduce după ancestrale coduri morale şi de comportament. Conceptul promovat de George Călinescu, acela al „copilului universal”, îndeamnă spre o analiză comparativă a operelor scriitori clasici prin prisma faptului că aceste scrieri dezvăluie un substrat autobiografic, o reîntoarcere la copilărie, conturând situaţii de viaţă şi personaje memorabile care fac din operele lor adevărate capodopere. Pe de altă parte însă, textele oferă şi suficiente exemple pentru a evidenţia individualitatea stilistică a fiecăruia.

Dintr-o altă perspectivă, cei trei prozatori surprind în scrierile lor atât mediul familial, extrem de diferit de la un text la altul, în care personajele au evoluat, cât şi alte imagini esenţiale specifice vârstei copilăriei (şcoala, jocul, mediul social) punând astfel în evidenţă rolul decisiv pe care acestea îl joacă în desăvârşirea ca persoană a fiecărui individ. Imaginea familiei protectoare din satul moldovenesc, cu o mamă ahotnică, a familiei monoparentale din Mara lui Slavici sau a lumii burgheze ilustrate în schițele caragialiene constituie exemple pe care copiii le pot compara, în care pot regăsi modele și antimodele. În mediul rural din secolul al XIX-lea, şcoala apare ca singura modalitate pentru un copil de ţăran de a accede la un statut social superior. Nică este prea mic şi prea imatur pentru a fi conştient de acest lucru, însă Huţu, personajul lui Slavici din nuvela Budulea taichii, este un copil conştient, în ciuda vârstei sale, de posibilitatea de a se ridica social prin școală. Şcoala apare la Caragiale ca un teren al intervenţiilor, al favoritismului. Pentru tipul profesorului definit prin metoda lui pedagogică, Caragiale a ales un ardelean, Mariu Chicoş Rostogan, „un pedagog de şcoală nouă”, „un pedagog absolut”, caracterizat comic prin limbajul în care stereotipia formulelor pseudo-docte este accentuată de efectul regional. Caragiale a fost, ca mai toţi marii satirici, un sentimental. În schiţa cu caracter memorialistic Peste 50 de ani, el evocă o figură luminoasă de dascăl, învăţătorul său, Basile Drăgoşescu, ardelean cu dragoste de ţară şi de limba pe care temeinic a predat-o elevilor.

Prin urmare, trebuie să căutăm să descoperim strategii și metode prin care să aducem în contemporaneitate scriitorii clasici, fie ca temă de discuţie în cadrul cercului de lectură, fie printr-o abordare modernă a textelor.

Cristina CHIRILĂ

Articolul Scriitorii clasici – o amprentă identitară apare prima dată în Ecoul muntilor.

La data de 15 ianuarie 2024, chiar de Ziua Culturii Naționale, la împlinirea a 174 de ani de la nașterea „Geniului poeziei românești”, o manifestare deosebită s-a desfășurat pe esplanada din fața Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu” Piatra Neamț, activitatea fiind organizată de Asociația Club Sportiv Ecvestru „Costache Lupu” Piatra- Neamț, în parteneriat cu Asociația Culturală „Eu Cred” Tașca- cele două ONG-uri aflându-se într-un parteneriat care începe să devină tot mai influent și mai vizibil în spațiul public, oferind publicului iubitor de sport ( echitație) și cultură numeroase spectacole apreciate de publicul din Piatra-Neamț, dar și din județul Neamț. Totodată, Biblioteca județeană „G.T. Kirileanu”, a oferit sprijinul logistic necesar desfășurării în condiții optime a manifestării.

Deosebirea față de alte manifestări de gen, a constat în prezentarea unui spectacol muzical-literar- sportiv-ecvestru de către membrii celor două ONG-uri, având ca temă dramatizarea celebrului poem „Luceafărul”. Astfel, marele poem „Luceafărul”, pus în scenă de către prof. Costache Lupu- președintele asociației cu același nume, s-a desfășurat călare sau în trăsuri, conferindu-i astfel originalitate și unicitate. De altfel, Costache Lupu a fost profesor de limba română, iar despre domnia sa se spune că „mânca Luceafărul pe pâine”, impunând elevilor săi să cunoască această capodoperă a literaturii române. Distribuția a fost atent aleasă, personajele ( Luceafărul- tânăr Voievod- Lucian Aprofirei, Luceafărul- demon- Codruț Onțanu, Demiurgul – Radu Costin, Hyperion – Viorel Ailincuței, Fata de Împărat- Adelina Berariu, Cătălina – Miruna Bilan și Cătălin- Andrei Ropotoaia) dând dovadă de reale calități actoricești prin prestația deosebită pe care au avut-o, deși nici unul nu este actor de profesie, având alte joburi ( avocați, profesori, elevi).Personajele scenetei și-au interpretat rolurile călare pe caii dresați ai asociației ecvestre sau în șaretele aduse special pentru acest eveniment, îmbrăcate în veșminte specifice personajului interpretat. În centrul atenției s-au aflat Cătălin și Cătălina- cele două personaje emblematice, interpretate impecabil de doi adolescenți ai Asociației Culturale „Eu Cred. Tabloul a fost întregit de membrii Grupului Folk „Eu Cred” ( Elena Ropotoaia, Cosmin Caia și Marius Coșerariu), cărora li s-au alăturat alți copii ai asociației de la Bicazu-Ardelean, Bicaz, Pângărați, Piatra-Neamț și anume: Răzvan Tanislav, David Ichim, David Suciu, Matei Suciu, Camelia Ngy Mona, Matei Mihăilă, Ștefania Bulache și Andreas Albert. Atât Cătălin și Cătălina, cât și Membrii grupului folk au purtat veșminte tradiționale și având în vedere  caracterul naționalist al manifestării, nu putea să lipsească Tricolorul legat la gât.

În fața unui public numeros ( circa 300 persoane), prof. Costache Lupu a deschis manifestarea, după care a cedat microfonul domnului președinte al Consiliului Județean Neamț- Ion Asaftei și doamnei Mihaela Mereuță-managerul  Bibliotecii „G.T. Kirileanu”, care au mulțumit organizatorilor și au arătat în discursul lor însemnătatea acestei zile.

Spectacolul a debutat cu intonarea Imnului României, urmat de  interpretarea emoționantă de Grupul folk „Eu cred” a celebrei melodii „Eminescu” ( versuri Grigore Vieru, muzica Doina și Ion Aldea Teodorovici), timp în care, prof.Costache Lupu și Mihai Sava au prezentat alternativ argumentele care stau la baza declarării poemului „Luceafărul” drept capodopera literaturii române.

Spectacolul a continuat cu un moment inedit, în sensul că grupul folk a cântat 10 strofe din poemul „Luceafărul”- muzica fiind scrisă special pentru acest eveniment de către Marius Mihai Coșerariu, continuându-se apoi cu recitarea strofelor din poem de celelalte personaje. Celebrul dialog Cătălin-Cătălina a fost prefațat tot de grupul folk, care a cântat 4 strofe, de această dată într-un registru mai vesel, așa cum urma să urmeze dialogul și „tachinarea în joacă” a celor două personaje .

Astfel s-a derulat dramatizarea capodoperei literaturii românești- „Luceafărul”, printr-un spectacol muzical-literar-ecvestru- sportiv susținut de 2 ONG-uri care sunt din ce în ce mai vizibile în spațiul public și care oferă momente unice, îndrăznețe chiar, publicului iubitor de frumos. Spectacolul s-a încheiat așa cum a început, adică cu interpretarea melodiei „Eminescu”, iar din public au început să se înalțe drapele tricolore, iar în ciuda frigului, publicul ( care a rămas până la ultimul) a cântat împreună cu artiștii, refrenul … Eminescu… Eminescu… să ne judece!

Marius Mihai Coșerariu

Articolul „LUCEAFĂRUL”- dramatizare călare de Ziua Culturii Naționale apare prima dată în Ecoul muntilor.

Domnul scriitor Vasile Baghiu a vorbit publicului bicăjean despre rolul de poet în lume a lui Eminescu- poetul nostru național și a prezentat auditoriului ultima sa apariție editorială : „Alergările unui scriitor”.

Programul artistic a fost asigurat de interpreta de muzică folk Margareta Mihăilescu care, a reușit să emoționeze publicul prin repertoriul ales și sensibilitatea interpretării ; câțiva copii au recitat versuri eminesciene cu candoarea specifică vârstei lor.

,,Luceafărul” poeziei românești a reușit încă o dată, de acolo dintre stele, să ne reunească într-o emoționantă activitate culturală și să ne reamintească faptul că, doar uniți, vom rezista în fața vicisitudinilor.

Activitatea s-a bucurat de un public numeros, înțesat de oameni care iubesc sincer poezia și valorile culturale. Au participat profesori, consilieri ai Consiliului Local Bicaz,  domnul primar Nicolae Sălăgean, copii și publicul fidel al bibliotecii noastre.

Am început anul activităților culturale 2024 cu dreptul și am adus un sincer omagiu poetului nostru de suflet, Mihai Eminescu.

Mulțumim oaspeților noștri și tuturor participanților!

Mariana Călinescu

Articolul Ziua Culturii Naționale la Bicaz apare prima dată în Ecoul muntilor.

                                                    Iolanda LUPESCU

Articolul DE CE SĂ-L IUBIM PE EMINESCU?! apare prima dată în Ecoul muntilor.