Comitetul Director cuprinde membri din mai multe localităţi:  Cristina Marin (Bicaz-Chei), Elena Preda (Târgu-Neamţ), Paula Bondar şi Sebastian Luca (Broşteni), Iolanda Lupescu şi Vasile Amariei (Borca), Ecaterina Caraza şi Despina Gheorghiu (Farcaşa), Alexandru Andrieş (Poiana Teiului), Maya şi Alina Bicăjanu (Ceahlău), Ana Buştihan, Oana Ciucanu, Mihaela Petrache (Grinţieş), Costel Bondrea (Tulgheş), Constantin Curcă (Corbu), Daniel Botez,  Virgil Cojocaru, Valentin Bălănescu (Piatra-Neamţ), Gianina Croitoru (Pângăraţi), Ovidiu Stanciu (Suceava), Dana Stănăoe (Pipirig) etc.

Doamna Lăcrămioara Pop nu a putut fi prezentă, de puţin timp suferind o grea pierdere, soţul, Ştefan Pop. Ne-a trimis o poezie:

Prietenilor mei

(cu regret că nu mă simt în stare să fiu cu voi, azi, de Ziua Unirii)

Am învăţat de-acasă, din pruncie,

Că niciodată întristarea mea

Durere altora, să nu le fie

Ci, demnă, să-mi duc, molcom, “crucea mea”.

Acum, ar trebui, să fiu voioasă

Alături de voi, prieteni, sărbătorind Unirea;

Dar întristarea, iată, nu mă lasă

Şi umbre reci ‘mi-ntunecă privirea.

Dar, vă promit că-n scurtă vreme

Când sufletul nu-mi va mai fi mâhnit,

Când lacrimile-ncet, se vor mai cerne,

Zâmbi-voi iar, privind la răsărit.

Şi mă veţi auzi cântând din nou,

Ori poate-un vers ori două voi mai scrie…

Azi, încă-i rana proaspătă şi doare rău

Dar ştiu că-aici, nimic nu ţine-o veşnicie.

Vă fie ziua rodnică, frumoasă!

Din ea, să prindă viaţă, frumoase, amintiri,

Ecoul gândurilor bune, peste munţi, foşnească,

Iar ochii voştri limpezi, zâmbească mulţumiri.

Succes maxim!

Vă îmbrăţişează cu sufletul, Lăcrămioara Pop,

Tezaur Uman Viu, protejat UNESCO

Imnul României l-a intonat Alice Funigana, Imnul „Ecoul Munţilor” l-a cântat Grupul „Eu Cred” şi a recitat Ilie Alexandru.

Au cântat: Cristina Marin, Grupul „Muntenii Broştenilor”, Ionuţ Coşerariu, Cosmin Caia, David Ichim, Grupiul „Aripi de folk”, Matei Croitoru, Geanina Ciucanu şi alţi invitaţi.

Şi-au prezentat expoziţiile: caricatură – Ovidiu Stanciu şi fotografie – Sebastian Luca. Valentin Bălănescu, directorul „Mesagerul de Neamţ”, cel care a sprijinit apariţia volumului „Ţinutul Neamţului – 100 de picături de poveste şi istorie la Mesagerul de Neamţ” a oferit celor prezenţi câte o carte. Marius Coşerariu şi-a prezentat volumul de versuri „Am albit” şi a recitat câteva poeme închinate locurilor.

Hora Unirii s-a dansat în interior, dar şi afară, în ciuda ploii dese, de ianuarie.

Aşa cum s-a scris în „Actul de fundaţiune”, cenaclul îşi propune să răspândească cultura în comunităţile montane ale Neamţului şi nu numai. Următoarele întâlniri ale cenaclului vor fi la Bicaz şi apoi la Broşteni, cu proiecte şi invitaţi de seamă.

Mulţumim gazdei noastre, Mihaela Petrache (Chelariu) şi tuturor celor prezenţi.

*Cu o menţiune specială pentru Cosmin Caia, liceanul polispecializat, responsabil de sunet şi de această dată.

Articolul Ziua Unirii. Fondarea Cenaclului „Ecoul Munţilor” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Vineri, 17 ianuarie, ora 16,00, la sediul Bibliotecii Orășenești Bicaz a s-au serbat 175 de ani de la nașterea  poetului nostru cel fără pereche și Ziua Culturii Naționale. Cu plecăciune și sfială , activitatea de la biblioteca comunității noastre s-a vrut a fi un sincer și pios omagiu adus marelui poet al neamului nostru. Programul a debutat cu prelegerea „Opera literară eminesciană și însemnătatea ei în cultura românească”, prelegere susținută de doamna prof. Cristina Marin. Apoi, copii ai Școlii Gimnaziale „Regina Maria” Bicaz, coordonați de doamna prof. Elena Ropotoaia și doamna învățătoare Maria Scripcaru și ai Școlii Gimnaziale Bicaz Chei, coordonatoare doamna prof. Cristina Marin, au recitat și cântat  din lirica eminesciană. Sala a fost ticsită de lume. Mulți copii, spre deliciul adulților, au făcut ca totul să fie o reușită datorită candorii și drăgălășeniei lor. Oricum, copii și adulți, au constituit un singur trup și un singur suflet în bucuria pentru frumos, vers și muzică, așa cum sigur i-ar fi plăcut geniului eminescian să fim, uniți și treji la tot ce este înălțător pentru spirit.

Marin Sorescu  a afirmat cândva că Eminescu este „ceea ce se scade, când fericirea ar fi să ne copleșească. Este ceea ce se adaugă, când ne lipsește totul. Este ceea ce ne rămâne, pururi nouă.” În toată țara s-au făcut slujbe de pomenire a Eminescului nostru drag, inclusiv la mormântul său din Cimitirul Bellu. Președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop ne spune că „Eminescu a născut poezie, proză, teatru, basm, eseu, reportaj, istoriografie, filozofie, discurs politic, sociologie, considerații matematice, fizice, economice.”  Cele două trăsături ale sale, cea de literat și de gazetar asumat, nu pot fi separate, ele constituie caracterul său puternic vizionar. Toată problematica abordată în articolele apărute în ziarul Timpul este actuală, din păcate. Eminescu este și va rămâne stâlpul de foc al culturii române și creatorul limbii române literare. El a fost un mare iubitor de țară, a fost vocea acestui popor blând, bun și omenos, astfel încât scrierile sale ne readuc, de fiecare dată când le parcurgem, în contact cu tot ce este mai viu și curat în ființa neamului nostru. S-a mai afirmat zilele acestea că „ar trebui să ne propunem să renunțăm la amputarea culturii, din teamă de a nu deveni din săracii Europei și săracii ei cu duhul. Nu merită să-ți propui să oferi poporului pe care-l conduci doar pâine și apă. Cultura nu dă de mâncare, dar hrănește sufletul. Să deschidem o fereastră mare și cu mai multe fațete spre o lume care să ne înțeleagă și să înceapă să ne iubească, pentru că o merităm pentru cultura care o avem.” Datorăm aceasta poetului nostru național, geniului creator eminescian, el a așezat  România pe harta culturală a lumii.

    Partea a doua a activității a găzduit lansări de carte:

-„Susurul timpului …” ; „Fă-ți din suflet colț de rai!”, cărți de versuri, autoare  doamna psiholog Georgiana Ciubotaru-Pîntea și „Vânătorul milos”, poveste gândită, simțită și scrisă de George Pîntea, fiul doamnei Georgiana.

Atmosfera vibrantă, încărcată de candoarea copiilor , frumusețea liricii eminesciene și a muzicii, ne- a făcut să uităm pentru două ore de realitatea tulbure în care viețuim zi de zi.

La finalul evenimentului, publicul a avut posibilitatea de a face rost de cărțile amintite mai sus, cu autograful autoarei și de a ne bucura împreună de o plăcintă, o cafea, un pahar cu vin, toate acestea  povestite relaxat și prietenos, așa cum i-ar fi plăcut celui mai bun prieten al „luceafărului”, Ion Creangă.

Nu-i tîrziu niciodată să inoculăm copiilor valorile poporului nostru atât de greu încercat în toată istoria sa.

„Și dacă teiul n-a murit

Și-i vremea amintirii,

E că la tine m-am gândit,

Poete al iubirii.

Și dacă inima-mi e grea

Și viața e nedreaptă,

Eu știu că dincolo de ea

Luceafărul ne-așteaptă.

Și dacă anii n-i se duc

Spre sfânta veșnicie,

E ca aminte să-mi aduc

De tine, cu mândrie.

Și dacă azi un blând ecou,

În unduiri discrete,

Mă cheamă iarăși în Copou

Îți mulțumesc, POETE!

(Și dacă …, Ioan Sabău Pop)

bibliotecar Mariana CĂLINESCU

Articolul 2025 – Anul Mihai Eminescu apare prima dată în Ecoul muntilor.

Şi a fost o manifestare de nota 10! Amfitrionii au fost reprezentanţii bibliotecii în frunte cu directoarea Mihaela Mereuţă, alături de Mihael Balint, Violeta Moşu şi Jan Gheorghe Racariu.

Au prezentat cartea profesoarele Dorina Mucenicu şi Cristina Chirilă, şi profesorul Costache Lupu. O expoziţie de pictură (care a ilustrat şi cartea) a aparţinut dnei Narcisa Ştejărean.

Au cântat tineri folkişti de la Roznov, Piatra Neamţ, Pângăraţi, Bicazul Ardelean, Taşca, cu evoluţii solo sau împreună alături de Grupul „Eu Cred”. Nu au lipsit nici melodii pe versurile lui Mihai Eminescu sau neasemuita creaţie purtând semnătura Grigore Vieru/ Doina şi Ion Aldea Teodorovici

Articolul „Am albit” … cu Marius Coşerariu (lansarea celui de-al X-lea volum de poezie apare prima dată în Ecoul muntilor.

În cadrul Asociației Culturale „Eu Cred” activează peste 100 de copii, adolescenți și tineri, organizați în grupuri, respectiv: „Aripi de Folk” Roznov, „Mlădițe Pângărățene” Pângărați, „Raze de Folk” Bicazu-Ardelean, Mugurașii Hangului” Hangu, „Ecoul Munților” Grințieș, precum și grupul recent reînființat „Flori de Munte” Tașca, aceste grupuri fiind coordonate de către Elena Ropotoaia, Ionuț Coșerariu și Marius Coșerariu.

Copiii au fost întâmpinați de administratorii localului – Anca și Cristian Luca – într-un decor de poveste, iar timp de câteva ore bune, atât copiii, cât și părinții însoțitori și profesorii coordonatori, s-au distrat și s-au bucurat  împreună, atât de meniul pregătit de gazde, cât, mai ales de muzica de petrecere. Cu această ocazie, copiii- artiști s-au dovedit a fi și foarte buni dansatori, încingând împreună, cu mic cu mare, adevărate hore și sârbe. Momentele cu muzică de petrecere au alternat  cu momentele de muzică folk oferite de cei care și-au manifestat dorința de a cânta, având pregătite din timp un microfon și o chitară.

Nu au lipsit nici momentele emoționante, ca urmare a faptului că ziua de 4 ianuarie a coincis cu ziua de naștere a a lui Damian Ștefan (Grupul „Mlădițe Pângărățene”), dar și cu apropiatele zile de naștere ale doamnei Elena Ropotoaia și Ionuț Coșerariu (6 și 7 Ianuarie), motiv pentru care, toată suflarea a cântat la unison „La mulți ani!”, s-au oferit flori, cadouri, tort și s-au desfăcut șampanii (fără alcool).

Toată seara a fost una plină de zâmbete și distracție, copiii putându-se exprima liber, bucurându-se de atmosfera festivă creată. Revelionul Copiilor „Eu Cred” a fost un real succes, oferindu-le tuturor o experiență de neuitat.

Marius Coşerariu

Articolul REVELIONUL COPIILOR ,,EU CRED”- Povești folk și de voie bună la restaurantul „Hanul cu Povești” din Bicaz apare prima dată în Ecoul muntilor.

În cadrul asociației are un rol determinant, fiind omul „cerebral”, aşa cum ne-a împărtăşit preşedintele Marius Coşerariu. Şi de multe ori prea entuziastul preşedinte are nevoie de cumpătarea vicepreşedintei. Şi asociaţia este una cu multiple activităţi.

Este un foarte bun organizator și se completează excelent cu Dorina Mucenicu, care întregește echipa de conducere a asociației.

Face parte din Grupul Folk EU CRED, alături de Marius Coşerariu. și liceanul Cosmin Caia. Cântă la chitară şi voce și împreună cu grupul a participat la zeci de evenimente culturale în județul Neamț și în țară. Coordonează alături Marius Coşerariu grupul de copii din Bicazu Ardelean, numit „Eu Cred Junior”.

O voce caldă care dublează cu profesionalism vocea principală în cadrul grupului „Eu Cred” și care se încadrează foarte bine în Corala „Camera” a preoteselor din cadrul Protopopiatului Piatra Neamț.

„Un munte de sensibilitate, generozitate fără de care asociația ar fi mai săracă”, după cum o caracteriza acelaşi Marius Coşerariu, foarte iubită de copii și apreciată de publicul cunoscător.

Părintele Toader Ropotoaia, soţul doamnei, este un apropiat al activităţilor culturale de pe Valea Bicazului. Este un preot blând, smerit, cu har, căutat de credincioșii din parohie, dar şi de credincioși din judeţul Neamț și chiar din țară.

Doamna Elena Ropotoaia a participat la sute de spectacole, cu deplasări de multe ori obositoare şi costisitoare, dar, la fel ca apropiaţii săi, nu prea ştie să refuze. Mai ales când este vorba de muzică.

Alături de doamna învăţătoare Dorina Mucenicu au un rol determinant în desfăşurarea Taberei Naţionale de Creaţie şi Interpretare „Dăm Folk” de la Bicazul Ardelean, unde, pe lângă chestiuni organizatorice, e nevoie de mult, mult tact pedagogic. Sănătate şi putere de muncă, doamnă Elena Ropotoaia, căci este nevoie imperioasă de dumneavoastră în foarte multe locuri!

Daniel DIEACONU

Articolul PERSONALITATEA LUNII: ELENA ROPOTOAIA: o viață dedicată familiei, școlii, bisericii și muzicii apare prima dată în Ecoul muntilor.

(Lucian Blaga)

A scrie și a vorbi despre copii pare, la prima vedere, un lucru simplu, la îndemâna oricui, atâta timp cât vrei să scoți în relief acele lucruri comune, frumoase, potrivite celei mai frumoase perioade a vieții. Însă devine ceva mai complicat atunci când scrii și vorbești despre copii care au ceva în plus față de alții și încerci să potrivești cuvintele în așa fel încât să te ridici la înălțimea calităților acelui copil, dar fără a-i pune în umbră pe ceilalți.

Un astfel de copil este David Ichim, o zgâtie de băiat de 8 ani din Bicaz, care, prin tot ceea ce face confirmă celebrul citat al lui Lucian Blaga, întrucât în inima lui David regăsești, atât inima unui copil, cât și cea a unui adult, deopotrivă.

David Ichim este elev la Școala „Regina Maria” din Bicaz, la clasa doamnei învățătoare Elena Ropotoaia, iar părinții săi sunt oameni simpli (Mirabela – asistent medical la Spitalul „Sf. Nicolae” Bicaz și Alexandru – șofer), care se implică total și responsabil în creșterea și educarea lui David, fiind atenți la pasiunile pe care acesta pe îmbrățișează și-l susțin din toate punctele de vedere.

De fapt, David este ca orice alt copil, doar că se diferențiază de ceilalți copii ca urmare a faptului că Dumnezeu i-a dăruit mai multe calități și talente, punându-i pe cei implicați în procesul educativ în situația de a-i „obliga” să-i ofere suportul logistic necesar.La vârsta de 6 ani, David a fost înscris la clasa pregătitoare (clasa 0), învățătoare fiind doamna Elena Ropotoaia (cunoscută în spațiul public ca membră a Grupului Folk EU CRED), acest lucru nefiind întâmplător. La scurt timp supă înscrierea la clasa 0, doamna învățătoare și-a dat seama că David își dorește să facă mai mult față de ceilalalți copii, motiv pentru care a hotărât să-l înscrie la cursurile de chitară organizate de Asociația Culturală „Eu Cred”, care activează în zonă. Bineînțeles că părinții săi au fost de acord, i-au cumpărat lui David o chitară și l-au susținut (și îl susțin în continuare), făcând naveta săptămânal la Bicazu – Ardelean (unde se țin cursurile). Astfel, David a devenit cel mai mic cursant al Asociației Culturale „Eu Cred” și, deși la început nu prea înțelegea mare lucru din chitară, a dat dovadă de consecvență, începând, pas cu pas, să descifreze cu ajutorul profesorului-coordonator, tainele muzicii. A început să îndrăgească chitara în așa fel încât (din spusele părinților săi) doarme cu chitara în pat. În timpul liber, când alți copii stau pe telefoane, tabletă sau cine știe ce mai fac, David cântă la chitară. Evoluția lui este una accelerată, acest lucru datorându-se exclusiv voinței, pasiunii și perseverenței sale, ajungând ca în câteva luni, David să ia parte la numeroase activități artistice ale asociației, atât în județul Neamț, cât și în țară. Deși mic, David a însoțit grupul folk EU CRED, acolo unde a fost invitat, cântând în deschiderea acestuia, fiind deliciul publicului datorită vocii sale curate și modului cum, la 7 ani știe să mânuiască chitara. Astfel, David a ridicat în picioare 200 de oameni la lansarea volumului de poezii „Rătăciri” (Marius Mihai Coșerariu), organizată în or. Luduș, jud. Mureș. Atunci publicul a strigat „bis”, iar David nu știa ce să facă, moment în care i s-a spus că trebuie să mai cânte un cântec. De asemenea, David a participat la festivalul „Folk la gura peșterii” (com. Sălciua, jud. Alba), dar și la târgurile de Crăciun organizate la Piatra-Neamț și Tarcău și alte spectacole de colinde și obiceiuri de iarnă organizate la Grințieș, Tașca, Bicazu-Ardelean. În puţinul timp de când a învățat să cânte, David a participat la festivalurile „Dăm folk” și „Copiii-florile inimii”, juriile apreciindu-i evoluția artistică, fiind recompensat cu premii pe măsură.

Pe lângă talentul muzical, David este un adevărat actor în devenire, având o memorie dezvoltată, învățând să recite poezii ca un adevărat profesionist.Din acest motiv, în urma unei preselecții la care au luat parte mai mulți copii, David a fost cooptat pentru a recita partea de încheiere a unei pricesne-videoclip închitată Părintelui Arhimandrit Iustin Pârvu (alături de Marius Mihai Coșerariu, Maica Parascheva și Părintele Arhimandrit Hariton Negrea).

Orizontul cultural-educativ al lui David nu se oprește doar la muzică și poezie, ci el merge mai departe, fără a neglija școala, unde are rezultate excepționale și nici anturajul celorlalți copii cu care se joacă și se distrează, fiind, totuși, un copil.

David Ichim este unul dintre copiii-emblemă ai Asociației Culturale Eu cred, iar prin ochii lui, lumea poate fi privită altfel- o lume curată, inocentă, o lume în care adulții ar trebui să se mute definitiv cu sufletul și inima și să renunțe la răutate și interese meschine, o lume cu Cer senin și albastru, nebrăzdat de avioane, bombe și rachete: LUMEA LUI DAVID.

Marius Mihai COŞERARIU

Articolul LUMEA LUI DAVID apare prima dată în Ecoul muntilor.

Iniţiativa a aparţinut preşedintelui Asociaţiei „Eu Cred”, Marius Coşerariu, care a trecut munţii de pe Valea Bicazului pe Valea Bistricioarei, ca împreună cu Şcoala Gimnazială Grinţieş să pregătească un grup de tineri folkişti. Grupul „Ecoul munţilor”, 20 de mici chitarişti va deschide manifestarea, debutul lor pe o scenă va fi chiar la acest important eveniment, dar cu siguranţă emoţiile nu îi vor împiedica să aibă o prestaţie de înalt nivel. Două tinere interprete de muzică populară se vor alătura: Ana Maria Luca din Ceahlău şi Maria Ecaterina Curcă de la Grinţieş, fiica preotului de la Corbu, Constantin Curcă.

După emoţiile ce le va împărtăşi alături de „Ecoul munţilor”, Marius Coşerariu va avea de gestionat propriile emoţii, urcând pe scenă alături de grupul „Eu cred”, format la acest eveniment din învăţătoarea şi preoteasa de la Bicazul Ardelean, Elena Ropotoaia, şi tânărul Cosmin Caia de la Taşca.

De bună seamă, cei mai mulţi dintre participanţi, mai tineri sau mai bătrâni, ştiu versurile marilor cântece patriotice „Iancule mare”, „Tu Ardeal”, „Aşa-i românul”, „Nimic pe lume nu-i mai sfânt” şi se vor alătura cu vocile lor într-un cor ce să-nfioare munţii, să arate că patriotismul nu e desuet, e stare de spirit şi că în munţi este mai la el acasă ca oriunde.

Daniel Dieaconu

Articolul Eveniment de mare ţinută la Bradu-Grinţieş – „Nu uita că eşti român!” cu Doru Gheaja, Cătălin Dumitrean şi Cenaclul „Lumină Lină” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Pentru unii, ziua de 21 martie este o zi ca oricare alta, o zi de lucru normală, fără vreo semnificație anume. Pentru alții, însă, această zi reprezintă o adevărată sărbătoare, așa cum este și cazul Asociației Culturale „Eu cred”, prin inimoșii membri ai  acesteia, care au transformat această zi în sărbătoare.

Începând cu anul 1999, UNESCO a declarat ziua de 21 martie în Ziua Mondială a Poeziei, ca o recunoaștere a contribuției oamenilor de litere și de cultură, a poeților și scriitorilor din întreaga lume la îmbogățirea culturii și spiritualității universale, urmărindu-se, astfel, susținerea creației poetice și crearea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

Asociația Culturală „Eu Cred” Tașca este cunoscută pentru inițierea unor activități inedite  ( pentru unii), cum ar fi Ziua Drapelului- 26 iunie, Ziua Imnului- 29 iulie, 1 Iunie- Ziua Copilului și, iată, mai nou 21 martie- Ziua Poeziei, prin manifestări cultural-artistice recunoscute pentru complexitatea și unicitatea lor ( cum ar fi acea defilare „militară” cu civili, organizată la Bicazu-Ardelean de Ziua Imnului, cu tineri, copii și invitații taberei „Dăm Folk”), în special în zona de munte a Județului Neamț (Bicazu-Ardelean, Tașca, Bicaz-Chei, Dămuc), dar și pentru calitatea invitaților la aceste evenimente. Astfel, la data de 21 martie, Asociația Culturală „Eu Cred”, în parteneriat cu Primăria,Biblioteca comunală și Școala Gimnazială Bicazu-Ardelean, precum și cu Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” Bicazu Ardelean, a organizat o frumoasă manifestare cultural-artistică dedicată poeziei, în sala de festivități a cochetei Grădinițe din Bicazu-Ardelean, invitați de seamă fiind binecunoscuții scriitori Ionel Simota și Gheorghe Filip, sosiți de la Miercurea Ciuc- din cadrul Cenaclului „Bunavestire” din Miercurea Ciuc, dar și Marius Mihai Coșerariu, Elena Ropotoaia și Dorina Mucenicu- coordonatorii Asociației Culturale „Eu Cred”.

După cuvântul de deschidere al lui Marius Mihai Coșerariu- președintele asociației, pe rând, au luat microfonul prof. Dan Husari, directorul Școlii Gimnaziale și Corina Alina Bilan, bibliotecar-șef, care au adresat un „bun venit” celor prezenți, după care, prof. Dorina Mucenicu a prezentat pe scurt semnificația zilei de 21 martie, după care a urmat un adevărat maraton de poezie și muzică folk. Un adevărat regal liric  a fost oferit de poeții Ionel Simota și Gheorghe Filip, cei prezenții bucurându-se de frumusețea, calitatea și expresivitatea versurilor proprii, dar microfonul „s-a plimbat” liber prin public, fiind preluat de părintele Toader Ropotoaia, care a recitat un frumos și emoționant poem religios, doamna dr. Narcisa Stejeran, cea care, la rândul său coordonează „Căsuța Păpușilor” și care a recitat o friumoasă poezie din creația lui Tudor Arghezi.

Cuvinte frumoase au fost rostite de către soții Marcela și Cornel Duculescu, sosiți special de la Argeș, dar și preotul Constantin Chifu de la Dochia, care, la rândul său a sosit la Bicazu-Ardelean pentru a lua parte la această manifestare dedicată poeziei.

Momentele lirice au alternat cu cele muzicale, oferite de invitații zilei, respectiv Ionuț Stoian și Dionisie Ionescu, sosiți de la Piatra Neamț, cu câteva piese folk electrizante, care au antrenat publicul, prof.Cristina Marin, care a cântat un cântec pe versurile doamnei Andreea Maria Bălan, profesor logoped, care, de altfel, a și recitat una dintre crerațiile sale.Momentele muzicale au continuat cu elevii Asociației Culturale Eu cred- Cosmin Caia, Miruna Bilan, Răzvan Tanislav, Ionuț Coșerariu, Sabrina Handaric, Maia Topliceanu, Delia Caia, Matei Mihăilă și Morariu-Florea Claudia, care au alternat cu momentele lirice ale elevilor Școlii Gimnaziale Bicazu Ardelean

Finalul manifestării cultural-artistice a aparținut grupului folk „Eu Cred” (Elena Ropotoaia- chitară, voce, Cosmin Caia- clape și Marius Coșerariu-chitară, voce) – care a interpretat un frumos cântec pe versurile poetului Ionel Simota, intitulat „Cântec târziu” și alte două cântece pe versurile poetului Marius Coșerariu- „Poate că mâine” și „Între Cer și Pământ”.

După acest emoționant recital, Gheorghe Filip a tras cortina, recitând în stilu-i caracteristic, extraordinarul „Poem pentru Transilvania”, iar ropotele de aplauze au zguduit pereții grădiniței din Bicazu-Ardelean.

După aproape 3 ore de poezie și muzică de calitate, toți cei prezenți, mari și mici, s-au deplasat într-o altă încăpere, unde, după o scurtă rugăciune și binecuvântare a preoților Toader Ropotoaia și Constantin Chifu, s-au tras concluziile acestei activități, printre sărmăluțele (de post) și mămăliguța pregătite de soții Emilia și Gheorghe Moldovan, dar și delicioasele prăjituri de post oferite de prof. Gianina Croitoriu-Dumitru, timp în care, toți cei prezenți puneau la cale următoarea manifestare cultural-artistică, ce se va desfășura, cel mai probabil la Tașca, în ziua de Florii, la inițiativa doamnei Narcisa Stejeran, așa cum, de altfel, a promis. (E.M.)

Articolul POEZIA – sărbătorită la Bicazu-Ardelean cu cântec și sarmale de post apare prima dată în Ecoul muntilor.

Primii mesageri care au venit să vestească Nașterea Domnului comunității de la Bicaz, au îmbinat și continuă să îmbine armonios rugăciunea cu grija copiilor defavorizați și a bătrânilor, constituind corul „Justiniana” al mănăstirii Paltin, Petru Vodă. Măicuțele au lăsat liniștea sihăstriei pentru a aduce bicăjenilor glasul îngerilor care vestesc întruparea lui Hristos, sub atenta conducere a maicii Fotini. Naşterea Domnului a fost proorocită din vechime, apoi a fost anunţată păstorilor de lângă Viflaim de către îngeri, ca fiind un eveniment aducător de pace şi de bunăvoire. Atunci s-a cântat cu glasuri îngereşti întâia colindă care amintește de iubirea lui Dumnezeu şi de dragostea pe care ne-o datorăm unii altora în calitate de fraţi: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire.” Astfel de mesageri au ajuns și la noi,sub forma corului „Camena”,al Protopopiatului Piatra Neamț, format de către doamnele preotese, care ne-au făcut o mare bucurie venind în mijlocul bicăjenilor. Tradiția spune că  bucuria nașterii Domnului Iisus Hristos este propovăduită din casă în casă, de către apropiați, dar și de către colindătorii care cu dragoste duc datina  mai departe. Aceșt aspect îi transformă pe colindători în mărturisitori și propovăduitori ai Sfintei Scripturi, vestind din casă în casă cele despre nașterea, viața și activitatea lui Iisus Hristos. Am avut bucuria de a primi pentru a fi colindați un asftel de colindător, o persoană dragă comunității de la Bicaz, un vechi și statornic colaborator. Este vorba despre doamna preoteasă Cristina Marin, care  a venit cu drag și ne-a împărtășit cu bucurie, vestea apropierii nașterii Pruncului sfânt.

Vestitori ai nașterii Domnului au fost și cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale „Regina Maria” din Bicaz, dar și parte din cadrele didactice ale Liceului „Carol I” Bicaz. Acestea, pe linia bunelor practici după care își desfășoară activitatea zilnică și viața în general, au colindat menținând și întărind  astfel, atmosfera de spiritualitate a colindelor noastre românești… Crăciunul e o sărbătoare sfântă, religioasă, reprezintă timpul acordat familiei, e un binecuvântat moment de tihnă în pacea căminului. Este momentul în care împărtășim cu ceilalți ceea ce ne face fericiți, spunem pentru ce suntem recunoscători. Recunoscători suntem și pentru că am avut parte de colindători, care au venit cu bucuria curată a celor ce iubesc datina,  și mai mult decât atât, iubesc să o promoveze generațiilor mai tinere, activând sub titulatura „Eu cred”, reprezentanți principali fiind domnul Marius Coșerariu și doamna preoteasă  Elena Ropotoaia.

Colindele ne determină să trăim Naşterea Domnului la un timp mereu prezent,  după cum spune și celebrul vers – „Astăzi S-a născut Hristos…”În colinde vom găsi intuiţia clară şi sigură a tuturor adevărurilor fundamentale ale creştinismului. Nu vom găsi speculaţii filozofice, ci trăire creştină primară, simplă şi autentică, iar ca mărturie al acestui aspect a venit să aducă mesajul creștin un grup nou intitulat „Moldovencele colindă”, format din reprezentantele bibliotecii noastre orășenești și cea mai nouă echipă de la dansuri, coordonată de către domnul Petruț Popovici.

Așa cum impune datina străbună, colindătorii sunt primiți și primeniți de către gazdă, iar colindătorii veniți să colinde la Bicaz, au fost întâmpinați de către reprezentantul organizatorilor, de către domnul primar, Nicolae Sălăgean, care a dat binețe atât colindătorilor, cât și tuturor celor care s-au aflat la eveniment,cu scopul a duce tradiția străbună mai departe.

Prezența în număr mare a bicăjenilor în sală, nu a făcut altceva, decât să certifice faptul că au primit cu bucurie colindătorii și colindele, așa ca după datina creștină strămoșească, aspect ce constituie o mărturisire, acceptarea că se primește învățătura lui Iisus Hristos, ceea ce este echivalent cu Crezul.

Crăciunul simbolizează generozitate, solidaritate, dragoste pentru semeni, iubire față de aproapele nostru. Tocmai din acest motiv, cu ocazia spectacolului de colinde s-a organizat un apel umanitar, prin intermediul căruia cei prezenți la eveniment au ajutat două suflete de copil, două fete, care sunt surori, fac parte din comunitatea bicăjeană, sunt luate în evidență de către serviciul de Asistență Socială din cadrul Primăriei orașului Bicaz, sunt orfane de mamă, au o situație materială destul de precară și ambele sunt bolnave, fiind diagnosticate cu epilepsie. Cei prezenți la eveniment le-au arătat cu această ocazie că nu sunt singure, că trăiesc într-o comunitate care nu este indiferentă la necazul lor și este gata să le ajute financiar, să le fie aproape. S-a strâns astfel, suma de 1631 lei, bani care au intrat în posesia bunicii fetelor, care le are în grijă. Nu trebuie să uităm că binele făcut se întoarce, iar după acest criteriu, ar fi bine să nu uităm să fim darnici, buni și generoși de câte ori se ivește ocazia!

 Mihaela APETROEI

Articolul Colindele au anunțat nașterea Domnului și la Bicaz apare prima dată în Ecoul muntilor.

Două tinere talente locale, Eugenia Petrea din Borca şi Maria Popovici din  Grinţieş, au deschis manifestarea cântând pentru Eminescu, chitara completând vocile lor frumoase.

Muzica folk prezentată de invitaţi a fost un reuşit meleu de melodii compuse pe versuri de Mihai Eminescu şi cântece proprii ale artiştilor sau şlagăre ale Cenaclului Flacăra pe versuri de Adrian Păunescu sau Nichita Stănescu.

Invitat special alături de protopopul Ionel Cuţuhan a fost stareţul Mănăstirii Petru Vodă, părintele Hariton Negrea a fost rugat să vorbească despre un volum colectiv coordonat de doamna Erhan dedicat părintelui Iustin. A urmat un expozeu lung, dar foarte bine primit de publicul de unde parcă se opriseră şi necesarele respiraţii. Cu elocinţă, cu căldură, cu umor a fost schiţat portretul omului, martirului şi duhovnicului care a fost părintele Iustin. Sfântul Părinte pentru mulţi. Marius Coşerariu i-a cerut părintelui Hariton să nu părăsească improvizata scenă pentru a-i fi alături cât va recita o poezie scrisă atunci când, poliţist fiind, a participat la păstrarea ordinii la înmormântarea părintelui Iustin. Ca un făcut parcă, poezia avea o melodie a ei compusă de Dumitrina Erhan şi care s-a cântat pe dată. Şi părintele stareţ nu a părăsit scena până când membrii Asociaţiei „Eu cred” nu au cântat o piesă a lor, deja foarte cunoscută: „Stăpâni la noi acasă”.

Tânărul Cosmin Caia a început să înfierbânte clapele orgii şi s-au născut hore, sârbe şi cântece de petrecere, la microfon succedându-se Ionuţ Stoian, Marius Coşerariu şi un alt artist grinţieşean – Lucian Arsinte. Nu au lipsit „bătăile la podea” sau strigăturile. O mică agapă a fost  oferită de doamna Dumitrina Erhan de sufletul mamei sale, născută şi ea la mijloc de ianuarie. Manifestarea a dovedit că astfel de acţiuni, chiar dacă făcute în frumosul stil românesc „de iureş”, pot fi mai mult decât reuşite. A fost o frumoasă întâlnire românească închinată unor mari români…

Daniel DIEACONU  

Articolul Cu Eminescu și Iustin la… Farcașa apare prima dată în Ecoul muntilor.