<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive CONSTANTIN ANDRAŞ - Ecoul muntilor</title>
	<atom:link href="https://ecoulmuntilor.ro/tag/constantin-andras/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://ecoulmuntilor.ro/tag/constantin-andras/</link>
	<description>Revista ţinutului Neamţului</description>
	<lastBuildDate>Thu, 08 Aug 2024 19:13:22 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.6.1</generator>
	<item>
		<title>PERSONALITATEA LUNII – INGINERUL GEOLOG CONSTANTIN ANDRAŞ – „CERBERUL CEAHLĂULUI”</title>
		<link>https://ecoulmuntilor.ro/personalitatea-lunii/personalitatea-lunii-inginerul-geolog-constantin-andras-cerberul-ceahlaului/</link>
					<comments>https://ecoulmuntilor.ro/personalitatea-lunii/personalitatea-lunii-inginerul-geolog-constantin-andras-cerberul-ceahlaului/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ecoul Muntilor]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 08 Aug 2024 19:13:22 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Personalitatea lunii]]></category>
		<category><![CDATA[CONSTANTIN ANDRAŞ]]></category>
		<category><![CDATA[geologie]]></category>
		<category><![CDATA[parcul national ceahlau]]></category>
		<category><![CDATA[ranger-șef]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://ecoulmuntilor.ro/?p=5447</guid>

					<description><![CDATA[<p>Personalitatea aleasă de noi nu are o anvergură naţională, nici titluri stufoase, nici studii ştiinţifice cu înaltă indexare, nici funcţii politice însemnate. Dar este unul dintre cei mai importanţi oameni ai locului, o adevărată personalitate a munţilor Neamţului. Alesul din luna august este o persoană apropiată şi dragă nouă. Scrie (ocazional, dar bine, articolele cu [...]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro/personalitatea-lunii/personalitatea-lunii-inginerul-geolog-constantin-andras-cerberul-ceahlaului/">PERSONALITATEA LUNII – INGINERUL GEOLOG CONSTANTIN ANDRAŞ – „CERBERUL CEAHLĂULUI”</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro">Ecoul muntilor</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Personalitatea aleasă de noi nu are o anvergură naţională, nici titluri stufoase, nici studii ştiinţifice cu înaltă indexare, nici funcţii politice însemnate. Dar este unul dintre cei mai importanţi oameni ai locului, o adevărată personalitate a munţilor Neamţului. Alesul din luna august este o persoană apropiată şi dragă nouă. Scrie (ocazional, dar bine, articolele cu largă răspândire) la revista noastră. Actualmente este şeful rangerilor din Parcul Naţional Ceahlău, cei ce asigură ocrotirea acestei arii protejate cu mare importanţă pentru flora, fauna, dar şi spiritualitatea României. Este funcţia ce o deţine din 2006 şi cu care va ieşi la pensie, dar parcursul său profesional este unul mai mult decât interesant: a fost inginer geolog la I.M.R. (Metale Rare), a deţinut mai multe funcţii de coordonare turistică în Staţiunea Durău, a fost cărăuş pe munte (deţinea recordul de kilograme transportate până în vârful muntelui), a fost cabanier la Dochia, profesor de geografie la Şcoala Grinţieş, şi-a încercat norocul şi prin ţări străine (Belgia, Italia), a fost director al Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău şi unul foarte bun, dar unele imixtiuni politice l-au făcut să renunţe. Avea obiceiul să spună că „cine a fost odată director este director toată viaţa”. Ca profesor a uimit prin răbdarea manifestată în actul didactic, felul atractiv de expunere (ziceau elevii: „Să ştii că explică foarte bine!”), prin apropierea de elevi, în special de cei cărora le-a fost diriginte şi care l-au iubit mult pe „domnu’ dirigu”! Experienţa didactică l-a ajutat să colaboreze eficient cu elevii care călcau pe cărările muntelui şi să contribuie la transformarea lor în mici rangeri, fiind necesar şi nelipsit în taberele ranger junior începute încă din 2006. Deţine şi funcţia de secretar al Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Ceahlău, asigurând legătura şi consensul între cercetătorii şi universitarii care-l compun spre binele Ceahlăului. A făcut o echipă excelentă cu profesorul Ion Pîrvulescu, acum pensionar, dar care soseşte destul de des la Ceahlău să vadă ce mai face Titi şi&#8230; Ceahăul.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-5449 " src="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras.jpg" alt="" width="506" height="675" srcset="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras.jpg 768w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-225x300.jpg 225w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-150x200.jpg 150w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-450x600.jpg 450w" sizes="(max-width: 506px) 100vw, 506px" />S-a născut în februarie 1961, fiu al învăţătorului Constantin Andraş din Bistricioara, un intelectual cu valoroase calităţi artistice, poemele sale, dedicate în special Ceahlăului, le considerăm mici capodopere şi am fost onoraţi să le publicăm încă din 2007. De altfel, poemul „Ceahlăul” a deschis una dintre revistele noastre, în câteva strofe este definit superb Ceahlăul cu toate ale sale cele frumoase. Poemele „Dochia” şi „Panaghia” au fost bătute la maşină de scris şi când era cabanier fiul său în anii ’90 au fost agăţate în piuneze pe pereţi. Sute de turişti le-au copiat pe carneţele sau foi de hârtie. A murit prea grabnic, la 31 de ani, lăsând un gol imens în familie şi comunitate. Avea atâtea încă de oferit&#8230; Copilul de nici şase ani, Constantin, numit de apropiaţi Titi sau chiar Titeluş, a primit un alt tată, unul bun şi la fel cu veleităţi artistice precum învăţătorul Constantin Andraş. Tot un învăţător, Constantin Maftei, ce cânta foarte bine la vioară şi mandolină şi care a predat ani de zile&#8230; matematica. Şi care l-a iubit şi crescut cum trebuie pe micul Titi, ce de mic a fost atras de natură, de drumeţii, de călătorii şi de acestea a avut parte din plin. S-a mutat împreună cu mama sa la Grinţieş şi în urma căsătoriei ei cu Constantin Maftei a primit o soră, Mirela. A avut ca diriginte la generală pe Ştefan Ţifui, un renumit profesor de matematică, de la care a luat logica riguroasă, dar şi modul hâtru şi cu miez de a se exprima, fiind deja colecţionate o grămadă de „titisme”. Are parte de o familie frumoasă, o fată şi un băiat (Alina şi Mircea) şi o soţie (Maria) cu multă, multă răbdare, precum cea pe care o avea domnul profesor Titi cu elevii la şcoală. Căci domnul Titeluş rămâne un copil&#8230;</p>
<p><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-5450 " src="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-2-1024x1024.jpg" alt="" width="582" height="582" srcset="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-2-1024x1024.jpg 1024w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-2-300x300.jpg 300w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-2-150x150.jpg 150w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-2-768x768.jpg 768w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-2-450x450.jpg 450w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2024/08/andras-2.jpg 1080w" sizes="(max-width: 582px) 100vw, 582px" />Aşteaptă nepoţi şi cu siguranţă va fi un bunic extraordinar. Cu un spirit puternic a reuşit să lupte cu o boală cumplită, o luptă pe care nu oricine ar fi putut-o duce. Sănătate multă, domnule inginer Titi, avem multă nevoie de dumneavoastră! Mulţumesc pentru faptul că aţi împărtăşit atâtea lucruri frumoase cu mine şi onorat sunt de-a mă fi primit printre prietenii dumneavoastră!</p>
<p>Daniel Dieaconu</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro/personalitatea-lunii/personalitatea-lunii-inginerul-geolog-constantin-andras-cerberul-ceahlaului/">PERSONALITATEA LUNII – INGINERUL GEOLOG CONSTANTIN ANDRAŞ – „CERBERUL CEAHLĂULUI”</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro">Ecoul muntilor</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://ecoulmuntilor.ro/personalitatea-lunii/personalitatea-lunii-inginerul-geolog-constantin-andras-cerberul-ceahlaului/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ceahlăul într-un frumos poem necunoscut</title>
		<link>https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/</link>
					<comments>https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[balanescu valentin]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 08 Apr 2023 04:55:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Educatie]]></category>
		<category><![CDATA[Oamenii locului]]></category>
		<category><![CDATA[comuna Ceahlău]]></category>
		<category><![CDATA[CONSTANTIN ANDRAŞ]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Andraş (Titeluş)]]></category>
		<category><![CDATA[nvăţător la Şcoala Bistricioara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://ecoulmuntilor.ro/?p=1438</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ceahlăul este cel mai cântat munte românesc, de la Asachi şi Alecsandri până la Păunescu sau Ioan Alexandru. Este ceea ce remarca Lucian Strochi în erudita sa „Antologie a Muntelui”. Nu ne vom concentra asupra poeziei lui Coşbuc, ce a scris despre „un uriaş cu fruntea-n soare”, sau asupra Ceahlăului lui Goga, „ce n-a rămas [...]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/">Ceahlăul într-un frumos poem necunoscut</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro">Ecoul muntilor</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ceahlăul este cel mai cântat munte românesc, de la Asachi şi Alecsandri până la Păunescu sau Ioan Alexandru. Este ceea ce remarca Lucian Strochi în erudita sa „Antologie a Muntelui”. Nu ne vom concentra asupra poeziei lui Coşbuc, ce a scris despre „un uriaş cu fruntea-n soare”, sau asupra Ceahlăului lui Goga, „ce n-a rămas la duşmani” sau asupra Ceahlăului locul „unde Soarele sărută pe frunte Planeta” (A. Păunescu). Ci asupra unui poem scris de-un învăţător de la poale de Ceahlău, ce a trăit puţin şi nu a scris prea mult. Dar poeziile sale despre Ceahlău sunt foarte importante pentru noi, iar aceasta considerăm că e o cuprinzătoare, necesară, firească şi binevenită descriere a muntelui şi a oamenilor săi.</p>
<figure id="attachment_1439" aria-describedby="caption-attachment-1439" style="width: 800px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" class="wp-image-1439 size-full" src="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4.jpg" alt="" width="800" height="536" srcset="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4.jpg 800w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-300x201.jpg 300w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-768x515.jpg 768w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-150x101.jpg 150w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-450x302.jpg 450w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /><figcaption id="caption-attachment-1439" class="wp-caption-text"> </figcaption></figure>
<p><strong>Poemul Ceahlăului</strong></p>
<p>Sub soarele-n amiază se-nalţă-n slăvi Ceahlăul</p>
<p>Un uriaş de piatră cu fruntea pân-la cer;</p>
<p>El pare o cetate zidită de când hăul,</p>
<p>Cu turle de aramă şi temelii de fier.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>În faptul dimineţii, când aurora-nvie</p>
<p>Sau în amurguri calme cu rumene văpăi,</p>
<p>Ceahlăul îşi îmbracă hlamida purpurie,</p>
<p>Splendoarea-i oglindind-o în apele din văi.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pe culmile-i de piatră stau vulturii de pază,</p>
<p>Căci numai ei se-ncumet atât de sus în zbor.</p>
<p>Ei doar şi câteodată şi nourii cutează</p>
<p>Să-şi mai opreasc-aicea hălăduirea lor.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Prin strâmtele văioage, ca fulgul de uşoare</p>
<p>Se caţără grăbite fugind de vânător</p>
<p>Turme de capre negre cu aripi la picioare</p>
<p>Prăpăstii şi coclauri sărindu-le în zbor.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pe poliţe de stâncă în mândre bucheţele</p>
<p>Cresc florile de munte cu cupe de argint</p>
<p>În care roua nopţii ce picură din stele</p>
<p>Le umple pe-ndelete cu stropi de mărgărint.</p>
<p><strong>            </strong></p>
<p>Din steiurile sterpe, ce stau să se prăvale,</p>
<p>Izvoare reci şi limpezi ca sticla de cristal,</p>
<p>Se smulg înspumegate şi se aruncă-n vale,</p>
<p>Sărind peste cascade în huet pluvial.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>De-aici pornesc în lume o sută de izvoare</p>
<p>Şi-aici îşi au izvorul legendele stăvechi&#8230;</p>
<p>Din fiecare stâncă, văioagă sau strâmtoare</p>
<p>Ecoul multor veacuri îţi stăruie-n urechi.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Sub zidurile sure se-nşiruie pe coaste</p>
<p>Cu vârfuri legănânde păduri de brad şi fag</p>
<p>Şi prin poieni, oierii, purtându-şi alba oaste</p>
<p>De oi, din bucium sună de dor un cântec drag.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Şi văile răsună de-o sfântă melodie</p>
<p>Ce stăruie-n ureche cu miticu-i ecou.</p>
<p>Mânat în jos pe vale de Bistriţa zglobie</p>
<p>Ecoul se repetă din depărtări din nou.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Aici răsună cornul şi ăuie talanga</p>
<p>Din vremile pierdute în negura de ani;</p>
<p>Ş-aici sub brazii falnici, ce-n vânt foşnescu-şi creanga</p>
<p>Trăiesc din veac muntenii: plutaşi, dulgheri, ciobani&#8230;</p>
<p><img decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-1441" src="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-198x300.jpg" alt="" width="198" height="300" srcset="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-198x300.jpg 198w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-150x228.jpg 150w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-450x683.jpg 450w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion.jpg 588w" sizes="(max-width: 198px) 100vw, 198px" />Aceste versuri au fost scrise de <strong>CONSTANTIN ANDRAŞ, </strong>născut în anul 1935 şi decedat în 1966. A copilărit la poale de Ceahlău, lângă Piatra Teiului, a făcut clasele primare în satul natal, a absolvit cursurile Şcolii Normale din Piatra Neamţ şi a fost repartizat ca învăţător la Şcoala Bistricioara, comuna Ceahlău. În scurta-i viaţă (31 de ani) a mai creat încă două superbe legende în versuri, „Panaghia” şi „Dochia”, mai multe fabule, poezii, traduceri din limba germană (din operele lui Schiller, von Platten, Gundhardt). Unele au fost publicate, altele încă nu au văzut lumina tiparului. Poate fiul dânsului, Constantin Andraş (Titeluş), care păzeşte de rele, ca un Cerber, Ceahlăul (a fost şi director al D.A.P.N.C) ne va sprijini să le facem pe toate cunoscute publicului larg.</p>
<p><strong>Daniel DIEACONU</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/">Ceahlăul într-un frumos poem necunoscut</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro">Ecoul muntilor</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
