<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive Constantin Andraş (Titeluş) - Ecoul muntilor</title>
	<atom:link href="https://ecoulmuntilor.ro/tag/constantin-andras-titelus/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://ecoulmuntilor.ro/tag/constantin-andras-titelus/</link>
	<description>Revista ţinutului Neamţului</description>
	<lastBuildDate>Sat, 08 Apr 2023 04:55:29 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.3.1</generator>
	<item>
		<title>Ceahlăul într-un frumos poem necunoscut</title>
		<link>https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/</link>
					<comments>https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[balanescu valentin]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 08 Apr 2023 04:55:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carte]]></category>
		<category><![CDATA[Educatie]]></category>
		<category><![CDATA[Oamenii locului]]></category>
		<category><![CDATA[comuna Ceahlău]]></category>
		<category><![CDATA[CONSTANTIN ANDRAŞ]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Andraş (Titeluş)]]></category>
		<category><![CDATA[nvăţător la Şcoala Bistricioara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://ecoulmuntilor.ro/?p=1438</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ceahlăul este cel mai cântat munte românesc, de la Asachi şi Alecsandri până la Păunescu sau Ioan Alexandru. Este ceea ce remarca Lucian Strochi în erudita sa „Antologie a Muntelui”. Nu ne vom concentra asupra poeziei lui Coşbuc, ce a scris despre „un uriaş cu fruntea-n soare”, sau asupra Ceahlăului lui Goga, „ce n-a rămas [...]</p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/">Ceahlăul într-un frumos poem necunoscut</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro">Ecoul muntilor</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ceahlăul este cel mai cântat munte românesc, de la Asachi şi Alecsandri până la Păunescu sau Ioan Alexandru. Este ceea ce remarca Lucian Strochi în erudita sa „Antologie a Muntelui”. Nu ne vom concentra asupra poeziei lui Coşbuc, ce a scris despre „un uriaş cu fruntea-n soare”, sau asupra Ceahlăului lui Goga, „ce n-a rămas la duşmani” sau asupra Ceahlăului locul „unde Soarele sărută pe frunte Planeta” (A. Păunescu). Ci asupra unui poem scris de-un învăţător de la poale de Ceahlău, ce a trăit puţin şi nu a scris prea mult. Dar poeziile sale despre Ceahlău sunt foarte importante pentru noi, iar aceasta considerăm că e o cuprinzătoare, necesară, firească şi binevenită descriere a muntelui şi a oamenilor săi.</p>
<figure id="attachment_1439" aria-describedby="caption-attachment-1439" style="width: 800px" class="wp-caption aligncenter"><img decoding="async" fetchpriority="high" class="wp-image-1439 size-full" src="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4.jpg" alt="" width="800" height="536" srcset="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4.jpg 800w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-300x201.jpg 300w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-768x515.jpg 768w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-150x101.jpg 150w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/0-4-450x302.jpg 450w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /><figcaption id="caption-attachment-1439" class="wp-caption-text"> </figcaption></figure>
<p><strong>Poemul Ceahlăului</strong></p>
<p>Sub soarele-n amiază se-nalţă-n slăvi Ceahlăul</p>
<p>Un uriaş de piatră cu fruntea pân-la cer;</p>
<p>El pare o cetate zidită de când hăul,</p>
<p>Cu turle de aramă şi temelii de fier.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>În faptul dimineţii, când aurora-nvie</p>
<p>Sau în amurguri calme cu rumene văpăi,</p>
<p>Ceahlăul îşi îmbracă hlamida purpurie,</p>
<p>Splendoarea-i oglindind-o în apele din văi.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pe culmile-i de piatră stau vulturii de pază,</p>
<p>Căci numai ei se-ncumet atât de sus în zbor.</p>
<p>Ei doar şi câteodată şi nourii cutează</p>
<p>Să-şi mai opreasc-aicea hălăduirea lor.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Prin strâmtele văioage, ca fulgul de uşoare</p>
<p>Se caţără grăbite fugind de vânător</p>
<p>Turme de capre negre cu aripi la picioare</p>
<p>Prăpăstii şi coclauri sărindu-le în zbor.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pe poliţe de stâncă în mândre bucheţele</p>
<p>Cresc florile de munte cu cupe de argint</p>
<p>În care roua nopţii ce picură din stele</p>
<p>Le umple pe-ndelete cu stropi de mărgărint.</p>
<p><strong>            </strong></p>
<p>Din steiurile sterpe, ce stau să se prăvale,</p>
<p>Izvoare reci şi limpezi ca sticla de cristal,</p>
<p>Se smulg înspumegate şi se aruncă-n vale,</p>
<p>Sărind peste cascade în huet pluvial.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>De-aici pornesc în lume o sută de izvoare</p>
<p>Şi-aici îşi au izvorul legendele stăvechi&#8230;</p>
<p>Din fiecare stâncă, văioagă sau strâmtoare</p>
<p>Ecoul multor veacuri îţi stăruie-n urechi.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Sub zidurile sure se-nşiruie pe coaste</p>
<p>Cu vârfuri legănânde păduri de brad şi fag</p>
<p>Şi prin poieni, oierii, purtându-şi alba oaste</p>
<p>De oi, din bucium sună de dor un cântec drag.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Şi văile răsună de-o sfântă melodie</p>
<p>Ce stăruie-n ureche cu miticu-i ecou.</p>
<p>Mânat în jos pe vale de Bistriţa zglobie</p>
<p>Ecoul se repetă din depărtări din nou.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Aici răsună cornul şi ăuie talanga</p>
<p>Din vremile pierdute în negura de ani;</p>
<p>Ş-aici sub brazii falnici, ce-n vânt foşnescu-şi creanga</p>
<p>Trăiesc din veac muntenii: plutaşi, dulgheri, ciobani&#8230;</p>
<p><img decoding="async" class="alignleft size-medium wp-image-1441" src="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-198x300.jpg" alt="" width="198" height="300" srcset="https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-198x300.jpg 198w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-150x228.jpg 150w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion-450x683.jpg 450w, https://ecoulmuntilor.ro/wp-content/uploads/2023/04/medalion.jpg 588w" sizes="(max-width: 198px) 100vw, 198px" />Aceste versuri au fost scrise de <strong>CONSTANTIN ANDRAŞ, </strong>născut în anul 1935 şi decedat în 1966. A copilărit la poale de Ceahlău, lângă Piatra Teiului, a făcut clasele primare în satul natal, a absolvit cursurile Şcolii Normale din Piatra Neamţ şi a fost repartizat ca învăţător la Şcoala Bistricioara, comuna Ceahlău. În scurta-i viaţă (31 de ani) a mai creat încă două superbe legende în versuri, „Panaghia” şi „Dochia”, mai multe fabule, poezii, traduceri din limba germană (din operele lui Schiller, von Platten, Gundhardt). Unele au fost publicate, altele încă nu au văzut lumina tiparului. Poate fiul dânsului, Constantin Andraş (Titeluş), care păzeşte de rele, ca un Cerber, Ceahlăul (a fost şi director al D.A.P.N.C) ne va sprijini să le facem pe toate cunoscute publicului larg.</p>
<p><strong>Daniel DIEACONU</strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><strong> </strong></p>
<p>Articolul <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/">Ceahlăul într-un frumos poem necunoscut</a> apare prima dată în <a rel="nofollow" href="https://ecoulmuntilor.ro">Ecoul muntilor</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://ecoulmuntilor.ro/oamenii-locului/ceahlaul-intr-un-frumos-poem-necunoscut/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
