„În șir indian, cele trei fete și cei trei băieți „vâslesc” din greu, urcând pe schiuri prin zăpada mare și înmuiată de soarele ce strălucește și încălzește ca într-o zi frumoasă de primăvară. Deodată, deasupra văii apare un elicopter care se rotește în cercuri largi. Cinci dintre schiori se opresc și-și înalță curioși, cu mâna streașină la ochi, privirile spre el. Cel din fața lor însă se întoarce spre ei și-i apostrofează prompt:

–          N-avem timp de elicopter acum. Haideți, țineți-vă cât mai strâns după mine!

Întrerupt pentru câteva clipe, „vâslitul” prin zăpadă al celor șase e reluat cu și mai multă îndârjire. Ei însă nu sunt singurii schiori care se luptă, acum și aici, cu urcușul prin zăpadă, cu dificultățile și cu „problemele” pe care le întâlnesc la tot pasul în lunga etapă de iarnă a unuia dintre tradiționalele și mult disputatele concursuri pionierești – complexul aplicativ „Pentru apărarea patriei”. Cât mai mult s-au pregătit ei în vederea acestei zile, pentru probele pe care le trec acum! Un an întreg. Și, de data aceasta, mai mult pe iarbă decât pe zăpadă. Dar uite-i, cei mai mulți dintre ei fac față cu succes dificilului traseu. Și întrebarea „Care echipaj va câștiga oare?” îi preocupă în cel mai înalt grad pe toți – și pe pionierii schiori, și pe profesorii -antrenori-, la fel ca în edițiile trecute. După mai bine de patru ore de-ntrecere intensă și spectaculoasă, învingătorii sunt declarați componenții echipajului județului Neamț – Camelia Adumitresei, Simona Cerghi, Ana Irimia, Ionică Alexandrescu, Florin Buștihan și Vasile Zănoagă – toți șase elevi la Școala din comuna Grințieș. De cinci ori consecutiv echipajul acestei școli s-a pe locul întâi pe județ, participând astfel la finala pe țară cu dorința și ambiția de a urca pe podiumul învingătorilor. Și după ce în 1985 s-au situat pe locul trei, iar în 1988 pe locul doi, iată-i acum pe cea mai înaltă treaptă, pe locul întâi pe țară, înaintea echipajului bucureștean  (locul doi) și al județului Alba  (locul trei). E un succes deosebit al acestor pionieri care au dovedit astfel încă o dată că, prin ambiție și muncă perseverentă într-un cadru atât de generos al „Daciadei”, înaltele performanțe devin accesibile tuturor copiilor noștri, inclusiv celor din localitățile cu mai puțină tradiție sportivă.

Biatlonul – probă care solicită din partea celor ce-l practică nu numai măiestrie în mersul pe schiuri pe teren variat și în tragerea la țintă cu arma cu aer comprimat, ci și un mare efort fizic – nu-i ușor nici pentru băieți. Cu atât mai puțin pentru fete. Și totuși ele, fetele care au participat la actuala ediție, au fost la înălțime, cum se zice, oferind spectatorilor posibilitatea de a asista la pasionante dispute”.

Daniel DIEACONU

Articolul Amintiri din comunism: Campionii din Grințieș apare prima dată în Ecoul muntilor.

Săptămâna aceasta a fost la Şcoala Grinţieş … altfel. Şi, într-adevăr, activităţile au fost diverse şi deosebite şi altfel decât cele obişnuite de curs. Vineri, dimineaţa a început cu o „vânătoare de comori”, foarte bine organizată, căci comorile au fost greu găsite. Dar hărţile s-au unit şi comorile (dulci) au fost împărţite. Dar la Grinţieş au venit şi altfel de comori, valoarea lor fiind de această dată istorică, aduse de doi împătimiţi detectorişti, Octavian Stelea din Tulgheş şi Liviu Ceapă din Grinţieş. Au umplut sala de sport cu nenumărate artefacte descoperite de ei în zona de „cumpănă a apelor”, unde s-au desfăşurat numeroase lupte în cele două războaie mondiale. Mai ales în primul război mondial aici a fost zonă de frontieră cu încleştări cumplite între trupele române, austro-ungare, ruse sau germane. Aici în munţi încă se văd urme de tanşee, bordeie, drumuri. Prezentarea s-a realizat în funcţie de vârstă, primii fiind cei din clasele primare. Şi strigătele de uimire au început încă de la intrare la vederea artefactelor, cele mai multe de război: obuze, grenade, baionete, săbii, gloanţe, paftale, lopăţele, monede, decoraţii etc. Toate aflate în munţi de cei doi detectorişti în perioada ultimilor doi ani de când, cu patimă, au început să dedice fiecare timp liber acestor activităţi. Explicaţiile au fost largi, nu au lipsit întrebările, completările, divagaţiile. Cu siguranţă între copiii prezenţi s-au născut idei de viitori detectorişti. Deocamdată îi împiedică doar vârsta.

A fost o lecţie de istorie mai mult decât binevenită, cei de clasa a IV-a şi clasa a VIII-a completând într-un mod inedit lecţiile de istorie a românilor. Iar ceilalţi au retrăit prin imagine şi poveste nişte vremuri demult trecute. Şi, din nou, ne poziţionăm alături de cei care consideră eforturile detectoriştilor desfăşurate în limitele legale, ca fiind benefice pentru punerea în valoare a istoriei, locale, regionale sau naţionale. (E.M.)

Articolul La Şcoala Grinţieş … altfel! apare prima dată în Ecoul muntilor.