S-a filmat, s-au făcut fotografii, s-au cercetat inscripţiile vechi, pomelnicele ctitoriceşti, cărţile de cult de demult. Palatul Cnejilor de la Ceahlău este un monument ce are nevoie de grabnică reconstituire şi micii jurnalişti pregătesc o pledoarie pentru aceasta, bine documentată şi ilustrată, beneficiind de sprijinul preotului Costel Ştefan.

Bisericuţa de la Bradu are şi ea o poveste frumoasă, fiind construită din bârne de la biserica de lângă Piatra Teiului, astăzi dispărută. Împreună cu părintele Celestin Ignat s-au desluşit pomelnicul ctitoricesc şi alte cărţi de cult şi însemnări vechi.

Spre seară s-a desfăşurat o videoconferinţă cu principalii invitaţi în proiect, jurnalişti cu state vechi de serviciu, aflaţi la acel moment la Iaşi, Suceava, Alba-Iulia sau Piatra-Neamţ şi cu profesorii coordonatori ai grupului ţintă. S-au pregătit materialele pentru partea de promovare, afişe şi pliante.

La început de august, pe valea Bicazului, formatorii, profesorii coordonatori, elevii se vor întâlni pentru o tabără care va fi la fel ca începutul ei: cu excursii tematice, cercetarea unor monumente de istorie şi arhitectură, a unor areale naturale protejate, realizarea de interviuri, de desene, fotografii, filme şi schiţarea materialelor media care vor fi folosite în ziarul „Ecoul munţilor pentru copii”, în revista „Catharsis Montani”, pentru ilustrarea site-ului catharsisrevista.ro, care s-a creat special pentru acest proiect.

Asociaţia Pro Grinţieş

Articolul „Catharsis – Tabăra de Jurnalism” – lansare de proiect activă apare prima dată în Ecoul muntilor.

          Ziua de 20 iulie a anului 2024, zi în care românii ortodocși sărbătoresc pe Sfântul Ilie Tesviteanul, aducător de ploi și făcător de minuni, două familii din comuna Grințieș, satul Bradu și-au propus ca în această zi să sfințească o cruce închinată eroilor care pe aceste culmi și-au pierdut viața, dar și stâna din această culme a Pietrelor Roșii.

            Domnul Costică Ceapă, împreună cu familia sa, și-au dorit să aducă un omagiu celor care și-au pierdut viața în timpul războiului, ridicând în inima munților o cruce metalică în vârful căreia steagul românesc colora văzduhul, unduindu-se pe ritmul vântului.

 Pentru a înțelege mai bine de ce a fost ales acest loc vom face o incursiune în trecut folosind un text scris de Daniel Dieaconu : „Ce s-a întâmplat şi cum fost pe aceste locuri la 1916-1918? Județul Neamț a cunoscut tot ceea ce înseamnã războiul, cu toate ororile sale, cu fronturi, bejenii, rechiziții, gospodării distruse, tați și frați care nu s-au mai întors acasă. La 15 august 1916, clopotele din Vechiul Regat au început să sune: România intra în război. Prin pasul Tulgheș au trecut la 15 august soldații români, cântând un nemuritor „Treceți batalioane române Carpații“ și cu „inima la trecători“ i-au așteptat românii ardeleni cu pâine, sare și… vinars, dar primele succese militare s-au obținut cu mari sacrificii. Armata rusă nu a iniţiat contraofensiva, după cum promisese, în Bucovina. Cum zicea o poezie veche:

„Am trimis să vină rusu’

Şi-a venit numa’ răspunsu’ ”

Românii au dus lupte crunte în zona de „cumpănă a apelor“, pe înălţimi, în condițiile unui frig cumplit și mulţi dintre soldaţi au degerat. La Pietrele Roșii, în comuna Grințieș, într-un batalion din regimentul 56 a fost 80 de morți. După dezastrul de la Turtucaia, Armata de Nord, atacată de trupe austro-ungare şi germane, a fost silită, deşi victorioasă pe front, să se retragă. Coloanele de refugiaţi s-au îndreptat în căruţe spre șes, găzduiţi în condiţii grele. Preotul Romanescu din Grinţieș nota pe un Liturghier: „La 31 octombrie, noaptea, spre 1 noiembrie 1916, am părăsit satul şi ne-am dus la Grumăzeşti pentru că satele Grinţieş şi Poiana au fost teatru de război între noi şi nemţi. Pe 30 noiembrie au venit ruşii şi au stat aici până în primăvara lui 1918 când s-a făcut la ei revoluţia“. Frontiera de război se stabilise între comunele de astăzi Grinţieş şi Tulgheş. S-au făcut pichete, cazemate, tranşee şi urmele sunt vizibile şi astăzi.”

            Slujba de sfințire a crucii a fost oficiată de către preotul paroh Celestin Ignat alături de câțiva enoriași aducând un pios omagiu celor care de ani au trecut în neființă, iar atmosfera creată făcea simțită prezența încărcăturii istorice pe care aceste meleaguri o poartă.

La câțiva pași de Crucea Eroilor, pornind pe o potecă străjuită de falnici brazi, ajungem la stâna din munte pe care familia Peter Cristian și Ionela alături de fiii lor o administrează. Cadrul natural în care ne aflăm este unul de poveste, în zare  Ceahlăul ne zâmbește cu piscurile lui argintii scăldate în razele soarelui, Măgura ne încântă cu brazii seculari, iar de jur împrejur culmile munților ne alină sufletul prin armonia cu care aceștia sunt încondeiați de Mama Natură.

Familia se ocupă de ani buni cu creșterea animalelor, este o pasiune mai mult decât o sursă de venit am putea spune. Anul acesta au un efectiv de 200 de oi, 16 vaci și un taur, dar și 10 câini. Viața în munte nu-i așa cum ne imaginăm, este o viață aspră, cu un program strict, unde fiecare știe exact ce are de făcut, iar produsele pe care aceștia le fac trebuie să menționăm că sunt excelente. Să încurajăm și să susținem fermierii locali cumpărându-le produsele, încă naturale!

În cursul anului trecut un eveniment neplăcut a apărut în această gospodărie, stâna din Pietrele Roșii a ars. Destoinici fiind și cu nădejde în Dumnezeu, au reconstruit stâna, iar în această zi au stabilit să o și sfințească. Preotul paroh Celestin Ignat a oficiat slujba, a sființit locul și animalele apoi a urmat un ospăț pe cinste: ca la stână. Bucatele au fost delicioase: miel în jântuit, balmoș, caș dulce, urdă, alivenci, chec, plăcinte, toate stropite cu vin, palincă, afinată și apă rece de izvor.

Păstoritul este o ocupație ancestrală să nu o lăsăm să moară!

Roxana Gabor Tănase

Articolul La Pietrele Roșii de Sfântul Ilie apare prima dată în Ecoul muntilor.

În ziua de 24 a lunii iunie a anului 2024, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește un buchet de evenimente religioase de mare importanță spirituală: Sfânta Treime, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzâienele sau Drăgaica), Aducerea Moaștelor Sfântului Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, dar și începutul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Prezentăm un scurt istoric al Bisericii din Lemn din satul Bradu, la care s-a prăznuit hramul:

Biserica de lemn din Bradu, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată începând din anul 1959 prin strămutarea parțială a bisericii „Gura Largului” din  Poiana Teiului, când au fost demolate și transportate materiale din clădirea trapezei și tot inventarul mobil al fostei parohii. Mitropolia a revenit asupra aprobării inițiale, hotărând ca tot materialul și inventarul ei să fie transportate la parohia Bivolari, raionul Rădăuți, hotărâre de altfel executată.

           Credincioșii din gura Largului, strămutați la Bradu ca urmare a extinderii lacului de acumulare „Izvorul Muntelui” s-au opus, obținând aprobarea ca o parte din inventar și clădirea trapezei să le rămână lor. Determinarea brădenilor a dus la mobilizarea trapezei și astfel a fost amenajată ca o capelă bisericuța din lemn de dimensiuni mici, cu părțile ei componente: pridvor, pronaos, naos și altar, unde o dată pe lună se săvârșea Sfânta Liturghie până la constituirea parohiei.

Sursa: Maria Dinulescu „Grințieș- așezare montană pe Valea Bistricioarei”

Dacă vrei să călătorești pentru câteva ore în trecut, acest lăcaș de cult al satului Bradu îți oferă această posibilitate. Ajunși în incinta Bisericii ești cuprins de o stare de liniște, iar odată intrați în sânul lăcașului de cult cu icoanele ei vechi, cu policandrele încununate de lumânări se creionează o atmosferă aparte, de aș îndrăzni să spun ireală. Mirosul de smirnă și tămâie întăresc legământul dintre planul terestru și cel ancestral.

Slujba acestei zile deosebite a fost oficiată în sobor de preoți: Preotul Paroh Celestin Ignat (gazda de astăzi), alături de Preotul Ioan Pietrarul (pr. Paroh Biserica Precista Piatra Neamț), Pr. Gheorghe Simionescu, Pr. Anisiea Gheorghiță și Pr. Vasile Tanasă de la Poiana Veche.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de către Preotul Ioan Pietrarul: „… mare este taina Sfintei Treimi necuprinsă de mintea omenească care este limitată și doar printr-o credință puternică și cu rugăciune putem înțelege tainele Sfintei Treimi. Mereu auzim că Dumnezeu este unul în persoană întreit în trei fețe, unul închinat în Tatăl și în Duhul Sfânt de o ființă de o sfințenie, dar întreit dar întreit în trei persoane. Iată că și astăzi într-o zi de luni obișnuită, după ce ieri am prăznuit Pogorârea Duhului Sfânt, astăzi este soborul întregii creații pornite de la Tată, săvârșită prin Fiul și închinată de Duhul Sfânt și este soborul Sfintei Treimi…!”

În încheiere a fost rostit un scurt cuvânt de învățătură de către Preotul Paroh al Parohiei Bradu Grințieș Celestin Ignat: „Toată istoria de la coada lacului se află acum aici, inclusiv pomelnicul cu monahii primei Biserici care a fost coborâtă din vârful Muntelui și adusă lângă Piatra Teiului, iar ulterior aici, la Bradu și să ia ființă prima Biserică a satului Bradu, iar satul să se așeze mai cu temei așa cum spuneau documentele de odinioară….. chiar dacă această biserică șade aici smerită pe malul Bistricioarei așa simplă cum o știm cu toții este plină de Harul Duhului Sfânt și ne duce într-o lume a sihaștrilor din vârful Muntelui alături de ctitorii de la Poiana Teiului… În încheiere vreau să vă mulțumesc tuturor celor prezenți la această Sfântă slujbă, tuturor celor care au venit de mai departe, slujitorilor bisericii, mulțumiri doamnei Ana Buștihan, preoților aici prezenți și tuturor celor care sprijină această comunitate…”

Răspunsurile la strană au fost date sub conducerea dacălului gazdă Paul Diacu, împreună cu Ludovic Gabor, Cristian Sfarghie, Rusu Mihai și alții.

La sfârșitul Sfintei Liturghii enoriașii au participat la o agapă frățească binecuvântată, „dirijată” de iscusitul bucătar dl. Nistor Alupului (sau Nistor Bucătarul) alături de câteva familii de gospodari ai acestei obști.

Roxana Gabor Tănase

Articolul O lume a tradiţiei la Biserica Veche a satului Bradu din comuna Grințieș apare prima dată în Ecoul muntilor.

Urăm proaspătului doctor în istorie să aibă puterea de a pregăti teza ca o lucrare care să fie publicată astfel să poată ajunge la cât mai mulţi dintre cei interesaţi.

Articolul O teză de doctorat dedicată lui Gheorghe Duca a primit recunoaştere publică apare prima dată în Ecoul muntilor.