1. Cine te-a încurajat să cânți ?

* Părinții mei au fost primii care au crezut în talentul pe care Dumnezeu mi l-a dăruit și au făcut toate eforturile posibile să excelez în acest domeniu. În muzică.

2. Când ți-ai descoperit acest talent?

* În clasa a 3-a am avut primul manual de educație muzicală în care era desenată o claviatură. Încercam, după explicațiile din carte, să “cânt” la pian. Așa și-au dat seama părinții mei ca sunt talentată și am primit de la moșul o orgă. De acolo au început orele de muzică, mai întâi în particular.

3. 3. Ești recunoscătoare profesorilor care te-au îndrumat pe drumul muzicii ?

* Spre bucuria mea, doamna profesoară de educație muzicală din clasa a 5-a, Marcela Bondar, mi-a încredințat o colindă solo în cadrul spectacolului de Crăciun. Câte emoții… mai ales pentru mama. Doamna Marcela mereu a crezut în potențialul meu, m-a susținut și o face în continuare pe acest drum.

4. 4. In ce anume ai excelat in liceul de arte și în facultate?

* La Liceul de Arte ,,Victor Brauner” din Piatra Neamț am intrat în clasa a 6 a la secția violoncel. Am continuat până la finalul liceului. Pe parcurs am început să fac ore de canto popular si canto muzică ușoară la Școală Populară de Arte ,,Carmen Saeculare”. Am absolvit la clasa de canto popular și în această direcție am excelat mai mult prin concursuri și festivaluri. Am reușit să îmbin muzica academică (clasică) instrumentală, cu muzica folclorică și cea de petrecere. Încet, încet, am reușit să câștig și financiar, nu doar experiență în domeniu. Ulterior am luat decizia de a urma Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice din cadrul Universității de Arte ,,George Enescu” din Iași, la secția Muzicologie. Aici am reușit să mă dezvolt mai mult pe partea teoretica muzicală, prin publicarea de cronici muzicale și studii în reviste, prezentarea lor în cadrul colocviilor și simpozioanelor din țară, dar și participarea la concursuri de specialitate. Activitatea practică la radio, Tv și din sălile de concert în calitate de prezentator sau interpret, constituie factori importanți în dezvoltarea mea profesională.

5. Cât preț pui pe tradiții ?

* Am crescut și am copilărit puțin la sat, ce-i drept, dar am fost strâns legată de toată activitatea rurală. Este sădită în mine dragostea pentru plaiurile natale și mai ales pentru tradițiile și practicile oamenilor simpli din comuna Borca. Tradițiile sunt foarte valoroase pentru noi ca și națiune și ne definesc. E amprenta și rodul activităților, credințelor și superstițiilor oamenilor. Ele țin vii specificul național.

6. După părerea ta, mai exista folclor autentic ?

* Există, dar puțin. Chiar foarte puțin în unele zone. Este dificil ca folclorul autentic să se poată păstra în timp și cu predilecție în zilele noastre. Asta se datorează schimbărilor de mentalitate, de stiluri și tendințe în toate planurile.

7. Care îți sunt proiectele de viitor, privind muzica ?

* Îmi doresc ca bunul Dumnezeu să mă ajute în continuare în a-mi îndeplini visele. Sunt sigură ca El știe ce e mai bine pentru mine și îmi va ghida pașii în cariera muzicală. Îmi doresc să descopăr cât mai multe activități în domeniul muzical, din care să aleg viitorul meu loc de muncă.

8. 8. Ți-a fost greu in acești ani de studiu ?

* Mi-a fost greu. Recunosc. Cel mai mult mi-a lipsit familia și anii copilăriei. A trebuit să fiu conștientă că muzica necesită mult studiu. Îmi spunea unul din profesorii mei că dacă lași instrumentul o zis, el te lasă două. Și așa este. A trebuit sa înving emoții, descurajări, zona de confort, iar toate acestea m-au maturizat și dezvoltat personal si profesional.

9. 9. Dacă nu ar fi muzica, ce ai face?

* Sunt atrasă și de alte domenii. Momentan am investit într-un curs de manichiuristă și o iau ca pe o opțiune, dar nu mă depărtez de muzică.

10. Muzica te face fericită ?

* Nu reușesc să îmi imaginez viața fără muzică. Muzica e pată de culoare în viețile noastre. Ar fi totul negru fără ea. Muzică poate fi considerat cântul păsărelelor, susurul apei sau vântul puternic, pe lângă varietatea melodiilor ce ni le oferă media astăzi. Așadar, un procent enorm din fericirea mea se datorează muzicii.

Îți mulțumesc pentru dialog și îți urez un viitor strălucit în muzică, după pasiunea și dorința de a cânta!

Mihaela Ciubotă, clasa a X-a C

Articolul O VEDETĂ POPULARĂ – DENISA LUȚA apare prima dată în Ecoul muntilor.

S-a născut la 28 noiembrie 1972, la Săvinești, județul Neamț. Este absolvent al Facultății de Filosofie și Jurnalism din cadrul Universității Spiru Haret din București, cu lucrarea de licenţă Nicolae Iorga – un titan al istoriei presei româneşti.

Pasionat din copilărie de presa scrisă, s-a iniţiat în jurnalism, ca amator, făcând parte din prima echipă a Radio Terra (1991), primul post de radio din județul Neamț, perioadă din care se mândrește cu un valoros interviu luat reputatului comentator sportiv Cristian Țopescu (1992).

În 2005, a fost nominalizat la prima ediție a Premiului Ioan Chirilă, acordat, la Ateneul Român din Capitală, tinerilor jurnaliști sportivi.

Începând cu februarie 1998, face parte din colectivul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. A participat, alături de colegi, la organizarea Festivalului Internaţional Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ, Festivalului Internaţional de Folclor Ceahlăul, Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă Steaua sus răsare, Festivalului-concurs naţional de muzică populară pentru copii şi tineri Florile Ceahlăului şi a proiectelor culturale, între altele, Eternul Eminescu, Armonii pascale, Stagiunea muzicală, Concursul literar Sadoveniana, Concursul naţional de arte plastice Nicolae Milord, Neamţ Piano Festival, Neamţ Art Festival, Premiul naţional pentru proză Ion Creangă. Opera Omnia. În 2008, s-a ocupat de editarea broşurii Sărbătorile de iarnă ale românilor de altădată.

A întocmit documentaţia pentru obţinerea titlului Tezaur Uman Viu, acordat de Ministerul Culturii pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. În 2021, meşterul Nicolae Albu din Timişeşti, Neamţ, a obţinut acest titlu în premieră pentru judeţul Neamţ. În cadrul Editurii Nona a Centrului pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare Neamț oferă consiliere editorială celor interesaţi să-şi publice o lucrare.

A colaborat la Antiteze. Revistă de Literatură şi Arte, Apostolul, Asachi. Revistă de Cultură, Ceahlăul, Mesagerul de Neamţ, Monitorul de Neamţ, Realitatea nemţeană, Radio România Cultural, T.V.R. Cultural. Face parte din colectivul redacţional al publicaţiilor Tezaur nemţean, al Revistei de cultură Antiteze şi al Revistei COOLT.

Pasionat de istoria şi memoria culturală a ţinutului Neamţ, păstrează în atenţie personalităţi româneşti din diferite domenii, care şi-au pus amprenta pe aceste meleaguri. Denumit de profesorul Constantin Tomșa, în Dicționarul personalităților din județul Neamț, drept animator cultural, dovedește o aplecare specială către istoria culturală a ținutului de baștină. Astfel, în iulie 2011 debutează editorial cu volumul Patruzeci de ani de VACANȚE MUZICALE la Piatra-Neamț (Editura Capriccio), lucrare pe care o completează, în iulie 2018, cu albumul de fotografii-document VACANȚE MUZICALE – OAMENI ȘI LOCURI, 1972-1988, realizat la Editura Nona împreună cu al său coleg Octavian Popa.

În august 2021, face parte din colectivul redacțional care editează, la jubileul ansamblului folcloric reprezentativ al ținutul Neamț, lucrarea FLORICICĂ DE LA MUNTE – 50 de ani de joc și cântec strămoșesc (Editura Nona). Alături de Violeta Simina Moşu publică, în 2021, monografia Festivalul de Teatru Piatra-Neamț 1969-2019. Pagini de istorie culturală. Volumul are în prim-plan istoria FESTIVALULUI DE TEATRU, un eveniment național unic la vremea sa de început și unul dintre brandurile culturale ale județului Neamț. Este membru al Societăţii Scriitorilor din judeţul Neamţ.

Activitatea îi este descrisă şi în antologiile: Tomşa, Constantin. Un dicţionar al literaturii din judeţul Neamţ. De la copişti la suprarealişti (secolul al XV-lea – 2012). Piatra-Neamţ: Editurile Crigarux şi Cetatea Doamnei, 2014; Răzeşu, Virgil (coordonator). Scriitori din Neamţ. Antologie, Piatra-Neamţ: Editura Răzeşu, 2012.

Vă urăm, ca şi celorlalţi colaboratori ai noştri, sănătate şi putere de muncă şi să ne oferiţi cât mai multe şi mai frumoase articole!

Daniel DIEACONU

Articolul Cine sunt redactorii noștri?! Valentin Andrei – un pătimaş „animator cultural” apare prima dată în Ecoul muntilor.