– Georgiana, povestește-ne puțin despre ideea acestui proiect: când s-a născut, ce a implicat etapa de proiectare?

Ideea acestui proiect s-a născut în anul 2019, iar în acea vară am desfășurat primele activități de acest gen cu elevii Scolii Gimnaziale Farcașa, apoi am fost într-o pauză de creștere a copiilor.  Atunci, adică în anul 2019, am creat un program atractiv  pentru acea tabără – pe care am numit-o destul de sugestiv  Tabăra de Vară ”Floare de Colț”, ocazie cu care am constatat că toți copiii sunt absolut încântați să fie implicați în astfel de activități cultural-educative-recreative. Acest lucru m-a motivat foarte mult și astfel mi-am propus ca în fiecare an, în luna iulie, să fac astfel de activități. La acest proiect s-a alăturat și Alexandru Buzdugan, care și-a dorit foarte mult să susțină ateliere de pictură și modelaj pentru elevi, oferindu-le posibilitatea de a explora lumea minunată a artei! Împreună am muncit foarte mult la etapa pregătitoare a  taberei – chiar de pe la începutul anului, prezentând  domnului primar Bogdan Țifui programul bibliotecii pentru anul 2024, inclusiv această idee despre tabără. Bineînțeles că dânsul a fost de acord, Primăria Farcașa suportând multe dintre cheltuielile acestei tabere. Apoi ne-am gândit ce program trebuie făcut pentru ca toate activitățile să fie atractive, antrenante și să dezvolte copiilor unele abilități.

– Cum a fost primită ideea în comunitate, ținând cont atât de diversitatea activităților, cât și de durata lor?

Comunitatea este extraordinară! Aprecierea comunității este factorul care te motivează să faci mereu lucruri bune și să le continui. Bineînțeles, este foarte mult de muncă, trebuie să fii mereu implicat, conectat și atent la fiecare copil. Am avut plăcerea să constat că cererile de înscriere au explodat aproape instantaneu! Ideea principală a fost ca această tabăra să dureze 4 săptămâni, să avem timp destul pentru toate activitățile propuse.  După ce a trecut perioada de înscriere, am împărțit copiii în 4 grupe (pe vârste), apoi am trecut la treabă!

Vreau să punctez un lucru foarte important: ideea de a avea o astfel de activitate cu elevii la începutul vacanței de vară a fost socotită de toată lumea ca fiind excelentă! Foarte mulți părinți ne-au ajutat în diferite moduri, iar mai multe societăți comerciale ne-au sprijinit cu unele materiale, apă, sucuri, banane, pizza și alte produse alimentare! Cel mai mare ajutor l-am primit de la SC Atelierele Buzdugănești S.R.L., adică  Alexandru Buzdugan. Este un om plin de talente și idei, fiind motorul unor activități pentru copii absolut minunate. Tot el a fost cel care a imortalizat prin fotografie și film toată aceste activități, contribuind în mod decisiv la publicitatea și reușita acestei tabere. Iar toate acestea în mod gratis, doar din dragoste pentru copii și pentru comunitatea din care face parte.

Să nu uit de Școala Gimnazială ”Ioan Luca” Farcașa – domnul director Alexandru Teodorescu punând la dispoziția copiilor spații de lucru; Postul de Poliția Farcașa, care pe lângă unele sponsorizări au ținut și câteva lecții de conduită. Un ajutor neprețuit a venit și din partea doamnei Maria Gherasim și doamnei Anișoara Dumitrașc care au învățat copiii multiple activități de artă populară.

Tot la capitolul acesta vreau să spun că am fost încântată să aflu că sunt elevi mai mari care vor să se implice ca voluntari în această tabără, adică să se facă utili, să ajute.

– Prezintă, te rog, eventual, într-o ordine subiectivă, orarul taberei! Care dintre titluri crezi că a avut cei mai mulți adepți?

Programul taberei a fost foarte complex și diferit, vă dați seama. Am creat un program să pot acoperi activități specifice fiecărei grupe, astfel încât, după aproximativ o lună de tabără, fiecare copil să capete unele abilități noi față de cele de la școală sau cele de acasă. Enumăr unele activități: pictură pe sticlă, pictură pe pânză, dansuri de societate, vânătoare de comori, activități de cunoaște a unor reguli de conviețuire socială, de comportament, de cunoaștere a regulilor de circulație pe drumurile publice, activități de bucătărie (ornarea clătitelor), ateliere de creație populară (construirea de păpuși de ață),  excursii la parcul de escaladă Durău Park, explorarea lumii la microscop, teatru de păpuși, cunoașterea unor măsuri de prim-ajutor, spectacol de chitară, foc de tabără și multe alte activități.

Cât despre a vă spune care dintre aceste activități au avut cei mai mulți adepți, ar fi ceva imposibil – pentru că toate activitățile au fost în așa fel create și aplicate încât au fost foarte bine primite și apreciate de copii!

–  Dincolo de activitățile propriu-zise, ce crezi că au căpătat/câștigat elevii implicați în acest proiect?

Tocmai aici este principala componentă a organizării unor astfel de activități: copiii să prindă, să capele și să dezvolte unele abilități și informații care nu se găsesc la școală sau acasă. În astfel de locuri și prin acest tip de activități descoperi talente, descoperi unele abilități neobișnuite la copii, le accentuezi încrederea în sine, îi faci sa comunice și să socializeze, într-un cuvânt copilul se dezvoltă frumos! Vom publica unele lucrări făcute de copii – pictură, artă populară, meșteșug în lut etc. – care sunt minunate, nu crezi că sunt realizate de copii. Părinții vor avea sarcina viitoare de a canaliza aceste îndemânări pe făgașul cel bun.

– În ideea că vei relua proiectul și vara viitoare, numește trei lucruri pozitive pe care le vei lua cu tine!

Normal că aceste activități de vară vor continua în fiecare an, așa cum am spus mai înainte. Mă voi perfecționa permanent, astfel încât acest tip de tabără să devină o normalitate. Este de datoria noastră, a comunității, a școlii, a primăriei – să participăm la educația și dezvoltarea copiilor noștri.

Să numesc trei lucruri pozitive…păi toate lucrurile petrecute sunt pozitive! Greu de enumerat doar trei lucruri, foarte greu. Am petrecut aproape o lună cu acești minunați copii și ne-am atașat unii de alții. Sunt convinsă că toții copiii le-au făcut părinților ”capul calendar” cu această tabără, că au vorbit acasă de multe ori despre acest lucru. Acesta este unul dintre lucrurile pozitive, că ne-am făcut cunoscuți. Apoi am observat la copii o mare relaxare în exprimarea cu adulții și cred că și acest lucru este unui pozitiv, obișnuind copiii cu comunicarea, întârindu-le încrederea în ei. Am mai observat dragostea și implicarea copiilor în activitățile extrașcolare, dorința lor de a învăța mereu câte ceva nou și cred că și acest lucru este unul pozitiv.

– Joi, 25 iulie, se încheie Tabăra ,,Vară de poveste pe Valea Bistrițeiˮ. Cu ce gânduri te găsește finalul acesteia?

Așa este, tabăra se încheie zilele acestea. Am rămas cu toții foarte încântați de această tabără. Ne așteptam să aibă un rezultat bun, dar așteptările ne-au fost întrecute! Toți cei care am fost activi și implicați în această activitate, sigur avem nevoie de puțină odihnă… Dar suntem fericiți de încrederea și aprecierea pe care ți-o oferă comunitatea și asta ne oferă satisfacție și ne motivează!

Sunt sigură că Tabăra de vară a avut un mare impact asupra comunității, că atât părinții, cât și copiii celor implicați au multe motive să fie recunoscători pentru ocazia de a participa la un asemenea proiect! Georgiana, eu îți mulțumesc și îți doresc multă putere de muncă și de acum înainte!

Ecaterina Carază

Articolul Povești de vară la Biblioteca ,,Irineu Cheorbejaˮ, Farcașa apare prima dată în Ecoul muntilor.

Într-o altă matematică a vieții noastre, atunci când oameni frumoși, gânduri bune, idei creative și susținere din partea comunității se întâlnesc, un spațiu aparent prăfuit – cum l-am crede pe acela dintr-o bibliotecă comunală, capătă dintr-o dată conotațiile unui loc magic.

  Biblioteca este vie, acesta a fost primul meu gând, pășind pragul Bibliotecii ,,Irineu Cheorbejaˮ din comuna Farcașa, recent redeschisă – la întoarcerea din concediul de maternitatea bibliotecarei Georgiana Luca (căs. Bucur), în luna februarie. Am aflat, astfel, că fondul de carte numără peste 13000 de volume, acoperind cele mai diverse domenii (peste 55), că biblioteca este dotată cu mai multe calculatoare având acces la internet, videoproiector și sală de lectură (40 de locuri) și că beneficiază de tot sprijinul material din partea primăriei pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a activităților pe care și le-a propus, în parteneriat cu școala (și nu numai) și coordonată de EduCaB și ,,G.T. Kirileanuˮ Piatra-Neamț.

Povestea bibliotecii începe în anii 1970, cu greutățile aferente vremurilor, dar mereu plină de cititori! ne precizează actualul bibliotecar. În anul 1999, aproximativ 800 din volumele bibliotecii au fost donate de arhimandritul Irineu Cheorbeja (fost stareț al Mănăstirii Neamț, născut în satul Poiana Popești), motiv pentru care, în 2015, în mod onorific, biblioteca îi primește numele. În anii ce au urmat, biblioteca și-a extins fondul de carte, dar și tipul de activități cu care susține educația în comunitate..

Astfel, dintre cele desfășurate recent, amintim: Ziua națională a lecturii(15.02.2024), Arta mărțișorului (la începutul lunii martie), Ziua mondială a reciclării(jumătatea lunii), activități la care au participat, alternativ, un număr de peste 250 de elevi (de la școala centru și structuri) și care, așa cum mărturisește dna. bibliotecar, au umplut spațiul cu zâmbete și voie bună. Se poate presupune câtă muncă, intensă, susținută și continuă se află în spatele lucrului bine făcut, câte ore de pregătire a materialelor și a spațiului unde s-a lucrat.

Mulțumirea însă că biblioteca devine un spațiu unde elevii își șlefuiesc simțul estetic, în care se implică în activități legate de carte și nu numai, unde au ocazia să participe la diverse ateliere (sunt în derulare, în colaborare cu pictorul iconar Buzdugan George Alexandru&Atelierele Buzdugănești, două ateliere, unul de pictură pe sticlă și un altul de pictură pe lemn), descoperindu-și talentul ori pasiunea pentru arta plastică sau pur și simplu integrând frumosul în viețile lor, poate deveni un motiv suficient pentru dna. bibliotecar să continue cu aceeași energie tot ce și-a planificat în agenda acestui an.

Urmărind activitatea bibliotecii, un lucru e sigur: ne așteaptă și alte surprize, pe noi, locuitorii comunei, dar mai ales pe elevii Școlii Gimnaziale ,,Ioan Lucaˮ, Farcașa. Un exemplu în acest sens îl reprezintă și proiectul Cinema la Bibliotecă, desfășurat în colaborare cu Short Film Breaks și Romania EduCaB, ocazie pentru cinefili de a se viziona pelicule naționale și internaționale, dar și a de a-și manifesta pasiunea într-un context public.

Biblioteca ,,Irineu Cheorbejaˮ din Farcașa demonstrează că poate să răspundă nevoii de învățare a omului contemporan în atât de multe moduri, încât merită să integrăm spațiul bibliotecii pe o hartă imaginară a vieții noastre definitiv.

Ecaterina Carază

Articolul La Farcașa, despre cărți și oameni… apare prima dată în Ecoul muntilor.

Dragobetele – zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă celebrată în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 și 28 februarie ; 1 și 25 martie), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești.

Legenda Dragobetelui ne spune că este fiu al Dochiei și este considerat Cap de primăvară. Dragobetele este identificat  cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.. De Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și construiască cuiburile. Cele care n-au pereche, rămân fără pui până la Dragobetele anului viitor.  Asemănător păsărilor, fetele și băieții se întâlnesc musai în această zi. Dacă timpul este favorabil, fetele și feciorii se adună în cete și ies la pădure hăulind și chiuind pentru a culege primele flori de primăvară. Prilej de bucurie și bunăstare sufletească, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român.  Astăzi, pe nedrept a rămas într-un con de umbră, tinerii adoptând pe Sfântul Valentin, o sărbătoare a dragostei din import. Nu-i bai, numai să nu  dăm uitării tradiția  noastră. strămoșească. Cei care au inima tânără sărbătoresc în fiecare zi iubirea.

Pentru românii din vechime, Dragobetele însemna începutul primăverii, când natura se trezește la viață, păsările își fac cuiburi și se împerechează iar omul participă și el la această bucurie generală. Fecioarele strângeau zăpadă rămasă pe alocuri, era cunoscută ca „zăpada zânelor”. Apa rezultată din topirea acestei zăpezi se credea că are proprietăți magice în iubire și în descântecele de iubire dar și în ritualurile de înfrumusețare.

Sacrificarea animalelor era interzisă în această zi. Lucrările câmpului, țesutul, cusutul, treburile grele ale gospodăriei nu sunt permise de Dragobete. Feciorii și fetele caută să fie în relații armonioase în această zi ca să le meargă bine tot anul. Perechile formate pecetluiesc legătura de dragoste în ziua de Dragobete cu un sărut,  pentru a avea parte de iubire tot timpul anului. De Dragobete, dacă plângi, lacrimile sunt aducătoare de necazuri ți supărări în lunile ce vor urma.

În unele zone ale țării, ajunul zilei de Dragobete este asemănător cu simbolistica nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să își afle ursitul, își pun busuioc sfințit sub pernă, având credința că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

Iubirea – cel mai înălțător simțământ uman, nu avea cum să nu fie sărbătorită și de români, un popor cu inima până la Cer și înapoi.

Mariana Călinescu

Articolul DRAGOBETE PUPĂ  FETE – Sărbătoarea dragostei la români apare prima dată în Ecoul muntilor.

Domnul scriitor Vasile Baghiu a vorbit publicului bicăjean despre rolul de poet în lume a lui Eminescu- poetul nostru național și a prezentat auditoriului ultima sa apariție editorială : „Alergările unui scriitor”.

Programul artistic a fost asigurat de interpreta de muzică folk Margareta Mihăilescu care, a reușit să emoționeze publicul prin repertoriul ales și sensibilitatea interpretării ; câțiva copii au recitat versuri eminesciene cu candoarea specifică vârstei lor.

,,Luceafărul” poeziei românești a reușit încă o dată, de acolo dintre stele, să ne reunească într-o emoționantă activitate culturală și să ne reamintească faptul că, doar uniți, vom rezista în fața vicisitudinilor.

Activitatea s-a bucurat de un public numeros, înțesat de oameni care iubesc sincer poezia și valorile culturale. Au participat profesori, consilieri ai Consiliului Local Bicaz,  domnul primar Nicolae Sălăgean, copii și publicul fidel al bibliotecii noastre.

Am început anul activităților culturale 2024 cu dreptul și am adus un sincer omagiu poetului nostru de suflet, Mihai Eminescu.

Mulțumim oaspeților noștri și tuturor participanților!

Mariana Călinescu

Articolul Ziua Culturii Naționale la Bicaz apare prima dată în Ecoul muntilor.

Iolanda, ești un Om mai presus de cuvinte! Ai semănat în sufletele atâtor generații fărâme de frumos, le-ai bucurat ochii și mintea cu atâtea momente sui generis alese cu mare drag și dăruire, le-ai arătat, cu multă măiestrie, adevăratele valori ale neamului nostru, încât ani mulți de acum înainte tu vei rămâne Iolanda Lupescu – bibliotecar! Te admir, așa cum am făcut-o mereu, timp 33 de ani! Îmi va lipsi Iolanda, bibliotecara care vorbea cu atâta pasiune despre tot ce făcea să se întâmple la Biblioteca „Aurel Dumitrașcu” – Borca, dar îmi va rămâne Prietena adevărată – Iolanda – despre care  pot scrie doar cu lacrimi de bucurie, pentru că exiști pentru mine, și nu oricum, ci cu sufletul cât o galaxie, cu brațele mereu deschise, cu tot ceea ce ești tu – Omul cu care pot împărți cele mai mici bucurii,  dar și cele mai mari griji și frământări. Nu există un dar mai frumos și mai prețios pentru mine, ca prietenia ta. Tu ești Omul pe care l-a ales Bunul Dumnezeu, în marea Sa milostivire, să-mi fie sprijin, nădejde și bucurie, în vremuri triste și în amare încercări. Tu ești un Om ales, pentru că trăiești în Lumina și Iubirea Bunului Dumnezeu. Mi se pare că nici un cuvânt nu e potrivit pentru a mărturisi ce și cât însemni pentru mine!

Te îmbrățișez, Om drag și frumos, cu tot sufletul și îți doresc o viață plină de bucurii binecuvântate!

Am spicuit dintre  zecile de comentarii la postarea ta, doar două:

”Jos pălăria, Iolanda pentru dragoste, dedicație, trăiri cu emoții în mijlocul oamenilor, pentru oameni, înconjurată de cărți cu seva de viață și mistere dezvelite!!! Sănătate să ai și viață lungă cu răsfăț și bucurii! Să simți din plin fericirea unei alte tinereți…  cu timp răbdător și fără nici un pic de stres!!!” Mimi Gherasim  – Biblioteca Bîra

”Felicitări, Iolanda! Ai făcut multe lucruri cu dragoste și pasiune! Ai fost ca un magnet pentru generația tânără, atrăgând tinerii spre cultură, cunoaștere și respect pentru înaintașii noștri și, în același timp, i-ai încurajat să-și arate talentul prin activități frumoase! Să fii sănătoasă și să te bucuri de un nou capitol al vieții! Te îmbrățișez cu mare drag!” Raluca Precup.

Liliana PÎNTEA

Articolul Laudatio: Iolanda, omul minunat din spatele cărților apare prima dată în Ecoul muntilor.