Şi a fost o manifestare de nota 10! Amfitrionii au fost reprezentanţii bibliotecii în frunte cu directoarea Mihaela Mereuţă, alături de Mihael Balint, Violeta Moşu şi Jan Gheorghe Racariu.

Au prezentat cartea profesoarele Dorina Mucenicu şi Cristina Chirilă, şi profesorul Costache Lupu. O expoziţie de pictură (care a ilustrat şi cartea) a aparţinut dnei Narcisa Ştejărean.

Au cântat tineri folkişti de la Roznov, Piatra Neamţ, Pângăraţi, Bicazul Ardelean, Taşca, cu evoluţii solo sau împreună alături de Grupul „Eu Cred”. Nu au lipsit nici melodii pe versurile lui Mihai Eminescu sau neasemuita creaţie purtând semnătura Grigore Vieru/ Doina şi Ion Aldea Teodorovici

Articolul „Am albit” … cu Marius Coşerariu (lansarea celui de-al X-lea volum de poezie apare prima dată în Ecoul muntilor.

Întâlnirea a fost „o dezbatere relaxată despre carte, dar și despre istoria contemporană“, după cum și-a dorit autorul, sprijinit în această întreprindere de prof.univ.dr. Simona Modreanu, directorul Editurii Junimea Iași, prof. dr. Gogu Ghiorghiță, președintele Filialei Neamț a Academiei Oamenilor de Știință din România și prof.dr. Daniel Dieaconu, moderatorul întâlnirii fiind prof. Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț.

În 610 pagini, autorul ne oferă, cronologic, „povestirile adevărate” care încep la Dochia, judeţul Neamţ, în 27 noiembrie 1940, zi în care a fost asasinat Nicolae Iorga şi se încheie „la evenimentele din România ce s-au înscris într-un amplu proces desfăşurat la nivel internaţional, care a dus la lichidarea regimurilor socialist-totalitare (impropriu numite comuniste) din Europa”. Aşteptăm şi cel de-al doilea volum, cariera domniei sale fiind extraordinară şi după 1989.

Spune domnia sa despre această carte: „În acest volum am urmărit să prezint nu doar viața unui om, ci și societatea românească din acei ani, de la obiceiuri și viață cotidiană, la evoluțiile culturale și politice, cu bune și cu rele“. O frescă a unei lumi, cu luminile şi umbrele sale, ni se dezvăluie prin ochii copilului, ai elevului rareşist, al studentului de la Bucureşti, al cercetătorului şi istoricului care trebuia să activeze între constrângerile unui regim totalitar.

Ioan Scurtu a fost elev la Liceul „Petru Rareș”, a absolvit apoi Facultatea de Istorie a Universității București și a obținut titlul de doctor în în anul 1971, cu o teză intitulată „Istoria Partidului Țărănesc în România“. A fost profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Istorie, Muzeologie şi Arhivistică.

Dintre înaltele funcții profesionale deţinute menţionăm cele de director general al Arhivelor Naționale (1991-1996), director al Institutului de istorie „Nicolae Iorga“ (2001-2006), director general-adjunct al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, președinte al Societății de Științe Istorice din România, prorector al Universității „Spiru Haret“ (2004-2007), decan al Facultății de Istorie, Muzeologie și Arhivistică a Universității „Spiru Haret”. Este autorul a peste 100 de cărți şi 220 de studii în reviste de specialitate. A călcat pe urmele ilustrului său unchi, Dumitru Almaş, şi a făcut cinste meleagurilor de unde a plecat, fiind una dintre cele mai importante personalităţi ale lumii ştiinţifice pe care le-a oferit vreodată judeţul Neamţ. Mulţumim, domnule Profesor, pentru tot ceea ce aţi oferit istoriografiei româneşti, pentru această carte, pentru mândria celor care călcau treptele Facultăţii de Istorie din Bucureşti, venind din Neamţul profesorului Scurtu!

Daniel DIEACONU

Articolul Întoarcere spre începuturi: Istoricul Ioan Scurtu și-a lansat cartea de memorii la Piatra-Neamţ apare prima dată în Ecoul muntilor.