Mă numesc Sebastian, am 14 ani și sunt elev la Școala Gimnazială ,,Constantin Panțiru” din comuna Grințieș. Particip la Proiectul „Catharsis – tabăra de jurnalism”, finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, implementat de Asociaţia Pro Grinţieş și organizată de domnul profesor Daniel Dieaconu, cu scopul de a ajuta copiii să-și îmbunătățească abilitățile de jurnalism, … iar eu mă numesc Andrei, am 14 ani și sunt elev la Școala Gimnazială ,,Iulia Hălăucescu”, din comuna Tarcău. Particip la Proiectul „Catharsis – tabăra de jurnalism”, finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, implementat de Asociaţia Pro Grinţieş și organizată de domnul profesor Daniel Dieaconu, cu scopul de a îmi îmbunătăți aptitudinile de a scrie articole de presă, și totodată, de a cunoaște persoane de la care pot învăța în acest domeniu.

Interviu cu domnul Virgil Cojocaru, bibliotecar metodist la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț: „Bibliotecile sunt laboratoare ale viitorului”.

Reporter: Domnule Cojocaru, aveți un parcurs profesional interesant, trecând de la un profil tehnic la o carieră în domeniul bibliotecilor. Cum ați descoperit această pasiune pentru bibliotecă și ce v-a determinat să rămâneți în acest domeniu?

Răspuns: Din întâmplare… am văzut într-un ziar local un anunț de concurs la bibliotecă, imediat după absolvirea facultății, și mi-am zis să încerc. Ulterior… am crezut că o să fie o chestie temporară, dar cum majoritatea întreprinderilor mecanice s-au cam desființat, am rămas în acest domeniu. Inițial, am fost atras de tehnologie, datorită studiilor mele la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, însă lucrând la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” am descoperit frumusețea de a conecta oamenii cu informația și cultura. Ce m-a determinat să rămân a fost impactul pe care bibliotecile publice îl au în comunități – mai ales în zonele rurale, unde accesul la resurse este limitat. Am realizat că pot combina tehnologia cu misiunea bibliotecii pentru a face o diferență reală, iar asta m-a motivat să transform această activitate într-o carieră de lungă durată.

Reporter: Ce/Cine v-a îndrumat să ajungeți unde sunteți dvs. acum?

Răspuns: Drumul meu a fost influențat de mai multe persoane și experiențe. În primul rând, profesorii de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” m-au învățat rigoarea și gândirea analitică, care mi-au fost de mare ajutor. Apoi, colegii de la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” mi-au arătat ce înseamnă să fii pasionat de munca ta și să crezi în misiunea bibliotecii. Un vector important a fost atmosfera de colaborare din cadrul programului Biblionet, desfășurat în perioada 2009 – 2014, unde am întâlnit bibliotecari din toată țara și din străinătate, cei care m-au inspirat să gândesc în afara tiparelor și să văd biblioteca ca pe un spațiu al inovației.

Reporter: Ce v-a făcut să părăsiți meseria de inginer?

Răspuns: Acum cred că a fost mai mult decât…. o întâmplare, dar nu aș spune că am părăsit complet ingineria, ci mai degrabă că am găsit o modalitate de a o integra într-un domeniu care m-a atras mai mult. Cred că ingineria e foarte compatibilă cu meseria de bibliotecar, toate principiile din bibliotecă, regăsindu-se în așezarea cărților și volumelor într-o anumită ordine logică. Acest fapt face, teoretic și practic, diferența dintre o bibliotecă și un depozit de carte. Când am început să lucrez la bibliotecă, am descoperit o satisfacție pe care nu o găsisem în activitatea pur tehnică. Biblioteca mi-a oferit șansa de a interacționa cu oamenii, de a contribui la educație și cultură, chiar de a forma caractere, ceea ce mi s-a părut mai împlinitor. În plus, am realizat că pot folosi cunoștințele mele tehnice pentru a moderniza bibliotecile, ceea ce a făcut tranziția firească.

Reporter: Cum considerați că tehnologia modernă poate să atragă mai mulți cititori către bibliotecă?

Răspuns: Tehnologia este cheia pentru a face bibliotecile atractive, mai ales pentru tineri. Platformele digitale, cum ar fi bibliotecile online sau aplicațiile care permit accesul la e-book-uri, pot aduce colecțiile mai aproape de utilizatori. De asemenea, organizarea de ateliere de coding, cursuri de utilizare a software-urilor sau sesiuni de realitate virtuală și AI în bibliotecă pot atrage un public nou. În zona rurală, de exemplu, oferirea accesului gratuit la internet și calculatoare prin biblioteci poate fi un magnet pentru comunitate. Important este să combinăm tehnologia cu evenimente culturale care să creeze o experiență memorabilă.

Reporter: Domnule Cojocaru, ați fost, cu ceva timp în urmă, implicat în două proiecte internaționale de anvergură: INELI-Balkans și Cultural Management Academy. Să începem cu INELI-Balkans. Ce reprezintă acest proiect?

Virgil Cojocaru: INELI-Balkans – International Network of Emerging Library Innovators – a fost un proiect coordonat de Future Library Grecia și susținut de Fundația Bill & Melinda Gates. A reunit 35 de bibliotecari din 11 țări balcanice și s-a desfășurat într-un program de formare intensivă, mentorat și colaborare, în mai multe sesiuni desfășurate în țara gazdă. Scopul a fost să dezvoltăm servicii inovatoare în biblioteci și să construim o rețea regională de lideri în domeniu.

Reporter: Ce ați învățat din această experiență?

Virgil Cojocaru: Am învățat să gândesc biblioteca ca un spațiu de co-creație și incluziune. Am participat la sesiuni de design de servicii, licitații de idei, și am explorat modele de biblioteci care oferă servicii pentru agricultori, educație financiară, imprimare 3D pentru tineri sau sprijin în caz de dezastre. A fost o experiență care mi-a schimbat complet perspectiva asupra rolului bibliotecii în comunitate.

Reporter: Să trecem la Cultural Management Academy. Ce v-a atras la acest program? Ce teme s-au discutat în cadrul academiei?

Virgil Cojocaru: CMA a fost organizat de Goethe-Institut în parteneriat cu rețeaua EUNIC și diverse instituții culturale europene. Este un program de formare postuniversitară pentru manageri culturali, axat pe sustenabilitate, colaborare transnațională și inovație. Am participat la workshopuri în București, Salonic și la conferința internațională de la Sofia, unde am lucrat cu profesioniști din România, Bulgaria și Grecia. Am abordat subiecte precum continuitatea practicilor culturale, dezvoltarea publicului, accesibilitatea artei, drepturile de autor și utilizarea platformelor digitale. A fost o reflecție profundă asupra modului în care cultura poate fi sustenabilă și relevantă în contextul actual.

Reporter: Cum influențează aceste proiecte activitatea dumneavoastră la Biblioteca „G.T. Kirileanu”?

Virgil Cojocaru: Mă inspiră alături de colegi, să transformăm biblioteca într-un spațiu viu, conectat la nevoile comunității, de dezvoltare a unor servicii care să sprijine educația, incluziunea digitală și dialogul intercultural. De asemenea, îmi propun să implic mai ales adulții în proiecte creative și să construiesc parteneriate regionale și internaționale durabile. Să fim curajoși și deschiși la colaborare, să avem în vedere biblioteca nu ca pe un depozit de cărți, ci ca pe un laborator de idei. Viitorul aparține celor care îndrăznesc să inoveze și să creeze punți între oameni și cunoaștere.

Reporter: La nivel local ați fost managerul proiectului „Biblioteca Văii Muntelui” în 2017. Ne puteți povesti cum a luat naștere acest proiect și care au fost principalele sale obiective?

Răspuns: Proiectul „Biblioteca Văii Muntelui” a prins contur în 2017, cu sprijinul Consiliului Județean Neamț și al Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu”. Ideea a pornit din dorința de a revitaliza bibliotecile publice din zona rurală și montană a Văii Muntelui, care include comune și orașul Bicaz. Obiectivele principale au fost implicarea activă a bibliotecarilor în viața comunității și valorificarea patrimoniului cultural local – de la monumente ecleziastice la tradiții și legende. Ne-am propus să transformăm bibliotecile în centre dinamice, care să atragă nu doar elevi și profesori, ci și turiști, prin promovarea bogăției culturale a zonei. Proiectul a avut un succes real, reușind să pună în lumină potențialul turistic și cultural al regiunii.

Reporter: Un alt proiect important este „Biblioteci nemțene – memorie și cultură”. Ce rol joacă acest proiect în conservarea și promovarea patrimoniului cultural al județului Neamț?

Răspuns: „Biblioteci nemțene – memorie și cultură” este un proiect drag mie, inițiat tot cu sprijinul Consiliului Județean și al bibliotecii noastre. Scopul său este să aducă în prim-plan memoria culturală a județului Neamț, prin colaborarea cu bibliotecile publice și comunitățile locale. Ne-am concentrat pe digitizarea și promovarea resurselor culturale, dar și pe organizarea de activități care să implice activ comunitatea. Acest proiect nu doar conservă patrimoniul, ci îl face accesibil generațiilor noi, folosind mijloace moderne, cum ar fi platformele digitale. Este o punte între trecut și prezent, care ajută la păstrarea identității culturale nemțene.

Reporter: Ați participat la conferințe internaționale și vizite de studiu, în afara celor din cadrul programului Biblionet sau proiectele balcanice. Cum v-au influențat aceste experiențe activitatea de bibliotecar?

Răspuns: Participarea la programele de formare și vizitele de studiu din cadrul programului Biblionet, în perioada 2009 – 2014 și anume : Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Polonia mi-au deschis noi perspective, iar ulterior conferințele finale ale proiectelor balcanice, cum ar fi cea de la Atena m-au introdus în anumite comunități ale specialiștilor în domeniu, sau ale unor domenii conexe. Un exemplu ar fi Europeana Network Association (ENA) ce reprezintă o o comunitate puternică și democratică de experți, care lucrează în domeniul patrimoniului cultural digital. Astfel am avut ocazia să văd cum funcționează biblioteci din alte țări : Franța, Olanda, Austria, cum se integrează tehnologia în sfera patrimoniului cultural și cum se adaptează nevoilor comunităților. Din aceste experiențe am învățat cât de important este schimbul de bune practici între bibliotecari din diferite regiuni ce m-au inspirat în activitatea mea de îndrumare și coordonare metodologică la Neamț, fie că vorbim despre formarea profesională a bibliotecarilor, educația permanentă, mai ales a adulților, digitalizare sau despre organizarea de ateliere interactive folosind platforme on line și social – media.

Reporter: Cum vedeți viitorul bibliotecilor publice în era digitală, mai ales în contextul rural din județul Neamț?

Răspuns: Bibliotecile publice, în special cele din zonele rurale, trebuie să devină hub-uri de informare și educație, adaptate la era digitală. În județul Neamț, unde accesul la tehnologie poate fi limitat, bibliotecile pot juca un rol crucial în reducerea decalajului digital. Proiecte locale precum „Biblioteca Văii Muntelui” sau „Biblioteci nemțene” arată că bibliotecile pot fi mai mult decât spații pentru cărți – ele pot găzdui ateliere, expoziții sau evenimente culturale, integrând tehnologia pentru a atrage tinerii. Viitorul înseamnă colaborare între biblioteci, autorități și comunități, pentru a transforma aceste instituții în centre vii, relevante pentru secolul 21.

Reporter: Ce mesaj ați transmite colegilor bibliotecari ai bibliotecilor publice din județul Neamț ?

Răspuns: Să fie deschiși, creativi și să nu subestimeze impactul pe care îl pot avea în comunitate. Biblioteca nu este doar un loc unde se păstrează cărți, ci un spațiu unde se construiesc conexiuni, se promovează educația și se păstrează memoria culturală. Să folosească tehnologia, să se implice în proiecte și să asculte nevoile comunității – asta ii va face să descopere satisfacția profundă a acestei meserii.

Reporter: Există în prezent și/sau viitorul apropiat, astfel de proiecte ca cele de mai sus?

Răspuns : Anul trecut, am depus un proiect la Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), ce a fost declarat câștigător anul acesta, prin care Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu a fost acreditată ERASMUS, pe componenta KA120/121 ADU – proiecte pentru mobilitate cursanților și a personalului din educația adulților, acreditarea fiind obținută pe o perioadă de trei ani, ce este finanțată din fonduri UE. De asemenea, am fost selectat la nivel național în echipa celor 20 de specialiști ai Băncii Mondiale (WB), ca și consultant pe partea de formare profesională a bibliotecarilor ce vor fi instruiți în cadrul programului PNRR – Transformare digitală: Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale. Biblioteca Județeană G.T. Kirileanu și majoritatea bibliotecilor publice din județ fac deja parte dintr-un consorțiu, ce are în desfășurare un asemenea tip de proiect și anume : Dezvoltarea competențelor digitale de bază în cadrul bibliotecilor din județul Neamț.

Reporter: Cum reacționează colegii sau utilizatorii când află că ați jucat fotbal la nivel profesionist?

Răspuns: :)) De obicei, sunt surprinși și curioși! Mulți colegi și utilizatori ai bibliotecii nu se așteaptă ca un bibliotecar să aibă un trecut de fotbalist la acest nivel. Când se uită la mine și văd cum arăt acum, cu foarte multe kilograme în plus, prima impresie e aceea că nu mă cred. După ce le povestesc și le arăt câteva articole din presa vremii, se amuză. Încerc să folosesc această experiență pentru a-i inspira, povestindu-le cum sportul m-a învățat să lucrez în echipă și să fiu perseverent, calități utile și în bibliotecă.

Reporter : Cum vedeți… vă imaginați Biblioteca „G. T. Kirileanu” peste 20 ani?

Răspuns: Sincer… nu știu. A apărut o nouă provocare… inteligența artificială (AI). Dar… mi-aș dori ca peste 20 de ani să-mi imaginez Biblioteca „G. T. Kirileanu” ca pe un centru cultural și tehnologic de referință în regiune. Îmi imaginez un spațiu hibrid, unde rafturile cu cărți fizice coexistă cu o bibliotecă digitală avansată, accesibilă de oriunde. Cred că vom avea săli interactive, unde utilizatorii vor putea explora arhive digitale sau participa la evenimente virtuale cu autori din întreaga lume. Biblioteca va fi un loc unde comunitatea se întâlnește nu doar pentru a citi, ci și pentru a învăța, a crea și a colabora, indiferent de vârstă sau background.

Reporter : Cum ați lega metaforic fotbalul de lumea cărților, pentru a inspira copiii să citească?

Răspuns: Aș compara cititul cu un meci de fotbal: fiecare carte este ca o partidă, plină de emoții, strategii și momente neașteptate. Când citești, ești ca un jucător pe teren – explorezi, iei decizii, înveți să anticipezi și să (te) adaptezi. La fel cum în fotbal trebuie să te antrenezi pentru a deveni mai bun, cititul îți antrenează mintea și imaginația. Fiecare carte e o nouă competiție – intră pe teren și descoperă ce reușite poți marca cu ideile tale!

Reporter : Dacă ați putea aduce în bibliotecă orice autor/scriitor din istorie pentru o discuție, pe cine ați alege?

Răspuns: Aș alege să-l aduc pe Mihai Eminescu, cel ce a fost și bibliotecar o vreme.  Poeziile și proza lui au o profunzime care reflectă sufletul românesc, iar articolele sale jurnalistice arată o minte analitică, preocupată de societate. Mi-ar plăcea să discut cu el despre cum vedea el rolul culturii în unirea unei comunități și cum ar percepe bibliotecile moderne, cu tot amalgamul lor de tehnologie și tradiție. Ar fi o conversație fascinantă!

Au consemnat: Sebastian Curcă și Andrei Cojocariu

Articolul Lumea cărților: Interviu cu Virgil Cojocaru apare prima dată în Ecoul muntilor.

S-a filmat, s-au făcut fotografii, s-au cercetat inscripţiile vechi, pomelnicele ctitoriceşti, cărţile de cult de demult. Palatul Cnejilor de la Ceahlău este un monument ce are nevoie de grabnică reconstituire şi micii jurnalişti pregătesc o pledoarie pentru aceasta, bine documentată şi ilustrată, beneficiind de sprijinul preotului Costel Ştefan.

Bisericuţa de la Bradu are şi ea o poveste frumoasă, fiind construită din bârne de la biserica de lângă Piatra Teiului, astăzi dispărută. Împreună cu părintele Celestin Ignat s-au desluşit pomelnicul ctitoricesc şi alte cărţi de cult şi însemnări vechi.

Spre seară s-a desfăşurat o videoconferinţă cu principalii invitaţi în proiect, jurnalişti cu state vechi de serviciu, aflaţi la acel moment la Iaşi, Suceava, Alba-Iulia sau Piatra-Neamţ şi cu profesorii coordonatori ai grupului ţintă. S-au pregătit materialele pentru partea de promovare, afişe şi pliante.

La început de august, pe valea Bicazului, formatorii, profesorii coordonatori, elevii se vor întâlni pentru o tabără care va fi la fel ca începutul ei: cu excursii tematice, cercetarea unor monumente de istorie şi arhitectură, a unor areale naturale protejate, realizarea de interviuri, de desene, fotografii, filme şi schiţarea materialelor media care vor fi folosite în ziarul „Ecoul munţilor pentru copii”, în revista „Catharsis Montani”, pentru ilustrarea site-ului catharsisrevista.ro, care s-a creat special pentru acest proiect.

Asociaţia Pro Grinţieş

Articolul „Catharsis – Tabăra de Jurnalism” – lansare de proiect activă apare prima dată în Ecoul muntilor.

Asociaţia „Pro Grinţieş” este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi apolitică înfiinţată în 2009, având drept scop punerea în valoare a tradiţiilor şi a patrimoniului cultural al regiunii regiunii şi conservarea mediului înconjurător. Activităţile asociaţiei sunt orientate spre iniţierea şi implementarea de proiecte în diferite domenii de interes cultural, educativ, comunitar, ecologic, colaborând cu instituţii, societăţi, fundaţii culturale, edituri, centre de cercetare. A reuşit să atragă în rândurile ei membri cu experienţă în scrierea şi managementul proiectelor, dar şi personalităţi ale locului, activând în centre de cercetare sau în universităţi: conf.univ.dr. Silviu Costachie, lect.univ.dr. Iulian Săndulache, prof.dr. Daniel Dieaconu, dar şi colaborarea unor alţi distinşi profesori din regiune şi din judeţ. Profesorii amintiţi au activat şi activează pentru popularizarea muntelui Ceahlău şi a celorlalţi munţi ai judeţului, având doctorate centrate pe geografia şi istoria regiunii şi fiind autorii mai multor studii şi articole dedicate ei. Asociaţia editează împreună cu Școala Gimnazială Grințieş revista de cultură „Catharsis” din 2009, cu apariţie trimestrială, câștigătoare a mai multe premii (Premiul III naţional – 2023 şi Premiul II naţional – 2024).

Printre proiectele derulate sub auspiciile asociaţiei amintim: „Mănăstirea Pionul şi Palatul Cnejilor Cantacuzini”, în colaborare cu Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană al Universităţii din Bucureşti, 2009; „Mitologie şi creştinism la muntele Ceahlău”, cu sprijinul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, 2010; „La hotarele Moldovei – pe urmele plăieşilor şi haiducilor – contribuţii la istoria Grinţieşului prin mărturii orale şi imagini”, 2012; „Itinerarii spirituale la muntele Ceahlău”, în parteneriat cu şcoli din regiune şi cu Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, 2012; „Pe urmele plăieşilor şi haiducilor – legendă, tradiţie şi istorie în munţii Neamţului”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, 2013, „Ranger Junior în Parcul Naţional Ceahlău”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, 2014; „Ranger Junior în Parcul Naţional Ceahlău”, cu sprijinul Mol România şi Fundaţia pentru Parteneriat, 2014; Muzeul de istorie şi etnografie „Olga Mavrocordat Sturdza”, cu sprijinul Ocolului Silvic Domeniul Hangu; „Poteci ale cunoaşterii – micii rangeri în parcurile naturale nemţene”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, 2015; colaborare cu Fundaţia „Pro Park” şi Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău pentru Tabăra „Ranger Junior în Parcul Naţional Retezat” a echipajului de elevi din Grinţieş „Floare de Colţ”; „Ranger Junior în Munţii Neamţului”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ, 2016; 2017-2019 – „Festivalul Haiducilor Grinţieş”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ şi colaborarea Primăriei Grinţieş şi a Centrului de Cultură şi Artă „Carmen Saeculare”; 2020-2023 – „Festivalul Haiducilor Grinţieş”, cu sprijinul Primăriei Grinţieş şi a Ocolului Silvic Domeniul Hangu. Asociaţia este co-organizatoare a Festivalului „Cântec şi colindă pe plaiul haiducilor”, Grinţieş, derulându-se deja 5 ediţii şi a “Festivalului Oierilor – Grinţieş”, 7 ediţii.

Asociaţia publică revista „Catharsis” (trimestrială) şi sprijină apariţia revistei lunare „Ecoul munţilor”.

Ţinutul Neamţului (fostul judeţ Neamţ de până la perioada comunistă) este o regiune cu un important patrimoniu natural şi antropic, minuni ale naturii şi ale omului, care ar trebui să genereze un turism bogat şi eficient. În ciuda unor acţiuni de promovare viabile, sunt încă multe de prezentat şi oferit. Ceea ce oferă media locală de cele mai multe ori nu respectă normele jurnalistice primare. Jurnalismul şcolar propune puţine publicaţii în regiune, neexistând formatori şi cursuri sau alte activităţi de formare. La şcolile din Grinţieş, Ceahlău, Bicaz, Bălţăteşti, Crăcăoani, Taşca, Borca există astfel de publicaţii, încă în formă incipientă, doar revista „Catharsis” de la Grinţieş este o revistă de tradiţie, fiind de mai multe ori premiată, inclusiv la nivel naţional. În demersul nostru, pentru o cât mai largă replicare a rezultatelor proiectului, am ales şcoli de pe cursul mijlociu al Bistriţei, valea Bicazului şi ulucul subcarpatic nemţean. În această regiune, cu apariţie lunară, „Ecoul munţilor” este o revistă culturală care are ca mici redactori şi colaboratori elevi ai şcolilor din zonă. Cei mai înzestraţi dintre elevii şcolilor gimanziale din regiune au şi ei nevoie de o formare specifică sub îndrumarea unor jurnalişti profesionişti. Aceeaşi nevoie de formare o au şi profesorii din aceste şcoli, iar formatorii, membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, sunt specializaţi în diverse domenii: jurnalism sportiv, cultural, de investigaţie, desenatori, fotografi, informaticieni media. Atât elevii, cât şi profesorii, vor participa la ateliere de creaţie jurnalistică, vor participa la mici excursii tematice şi de documentare pentru ilustrarea în mod jurnalistic a unui spaţiu geografic, a unui monument natural sau istoric, a unei probleme sociale, evaluarea unor ştiri false sau adevărate etc. Materialele realizate vor fi publicate într-o revistă de tip caleidoscop şi un ziar şi pe site-ul special creat, promotor al activităţilor proiectul, constituit prin efortul asociaţiei. Elevii şi profesorii formaţi în cadrul activităţilor proiectului vor reuşi să creeze colective redacţionale după modelele implementate şi vor crea publicaţii tipărite sau online cu valoare documentară, de investigaţie şi analiză pertinentă şi judicioasă, valorificând patrimoniul cultural şi natural, zestrea comunităţilor locale ale regiunii, conducând totodată la o necesară proliferare a jurnalismului şcolar.

Viabilitatea proiectului va fi asigurată din punct de vedere financiar, utilizând resursele și mijloacele asociației și a partenerilor ei, căutându-se atragerea cât mai multor surse de finanţare din mediul de afaceri privat, dar și instituționale. Rezultatele proiectului vor fi valorificate în special prin resursele asociaţiei (crearea unui site dedicat activităţilor de jurnalism şcolar), iar cu sprijinul autorităţilor locale vom publica semestrial revista „Catharsis Montani” şi ziarul „Ecoul munţilor pentru copii”, prin contribuţia colectivului redacţional creat în cadrul proiectului. Echipa de proiect va sprijini apariţia editorială a revistelor şcolare din şcolile care şi-au trimis reprezentanţi în cadrul proiectului şi va consilia colectivele redacţionale. Materialele tipărite şi cele în format electronic sau online vor fi folosite de către reprezentanţii instituţiilor, ong-urilor şi agenţiilor de turism pentru promovarea patrimoniului natural şi antropic al regiunii.

Articolul Un proiect inedit în munţii Neamţului: Catharsis – o tabără de jurnalism pentru copii apare prima dată în Ecoul muntilor.

Vă aşteptăm!

Articolul Chipuri şi icoane… de „Sânziene” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Invitat special este pictorul şi sculptorul, dar în special caricaturistul, Ovidiu Stanciu, locuitor astăzi al oraşului Suceava, dar originar din Bicaz, fiul colaboratorului nostru, regretatul profesor Traian Stanciu. Acesta va prezenta câteva zeci de lucrări.

Ovidiu Stanciu

La fel va face şi artistul fotograf Sebastian Vasile Luca, originar din Broşteni.

O carte de poezii (autor Marius Coşerariu) şi una de popularizare istorică (autor Daniel Dieaconu, publicată cu sprijinul revistei „Mesagerul de Neamţ”) vor fi prezentate în cadrul manifestării.

Ecaterina Curcă

De partea artistică şi de sărbătorire a Zilei Unirii se vor ocupa Lăcrămioara Pop, Ecaterina Curcă, Grupul folk „Eu Cred”, Ionuţ Coşerariu, Cătălin Popovici şi alţi tineri artişti din grupurile „Eu Cred”, „Ecoul Munţilor” sau „Muntenii Broştenilor”. Prezenţa se asigură pe bază de invitaţie, cererile vor fi făcute către organizatori.

Grupul folk „Eu Cred”

Manifestarea va fi prezentată video/foto/text de către „Mesagerul de Neamţ”. Deci pictură, fotografie, carte, cântec, toate sub semnul Cenaclului „Ecoul Munţilor”.

* Concepție grafică roll-up / Andrei Ropotoaia

Articolul Un cenaclu în Munţii Neamţului apare prima dată în Ecoul muntilor.

A doua zi, duminică 29 septembrie 2024, vom fi sub semnul muzicii populare (tinere talente în concurs şi rapsozi populari), vom fi înconjuraţi de animale frumoase de la munte, se vor împărţi premii.

Sâmbătă seara, în recital vor evolua folkiștii de la „Eu Cred”: Marius Coşerariu, Elena Ropotoaia, Cosmin Caia, copiii de la „Ecoul Munţilor” şi „maestrul entertainment-ului” – Lucian Arsinte!

De la Bacău vine pentru noi profesoara Oana Creţu, o adevărată artistă a folclorului ancestral. De la Pângăraţi soseşte rapsodul Ghiţă Dandu, un apropiat al nostru. Ecaterina Curcă şi Pop Band sunt invitaţii noştri, la fel ca Iustina Rugină şi rapsozii Lăcrămioara şi Ştefan Pop din Tulgheş şi pitoreştii artişti din Cotârgaşi, Ana şi Mănel Dorneanu, care se vor ocupa şi de „descântatul balmuşului”. Alţi doi rapsozi grinţieşeni, Luţu Gabor şi Paul Diacu, ne vor încânta cu cântece de haiducie. Se vor împărţi premii pentru tinerii artişti de muzică populară, se vor degusta produse specifice.

Să sperăm la o vreme frumoasă şi cât mai mulţi iubitori de tradiţii vechi şi frumoase!

Articolul Festivalul Oierilor Grințieș la ediția cu numărul al XII-lea apare prima dată în Ecoul muntilor.

Capul de afiş îl reprezintă cunoscutul folkist Walter Ghicolescu, un apropiat al taberei „Dăm folk”, care va concerta pentru prima dată la Grinţieş într-un amfiteatru natural deosebit.

Vă aşteptăm să-i susţineţi şi pe micii noştri chitarişti de la „Ecoul Munţilor”!

Articolul Dăm folk la muzeu! apare prima dată în Ecoul muntilor.

Afişul manifestării este mai mult decât sugestiv:

Am remarcat debutul grupului „Mlădiţe pângărăţene” iniţiat de prof. Carmen Muraru, directorul şcolii locale,  şi coordonaţi de Ionuţ Coşerariu, primul grup girat de tânărul folkist. Şi nu a ieşit deloc rău în ciuda inerentelor emoţii ale primei evoluţii pe scenă!

Manifestarea a fost un meleu nimerit: pe lângă artişti cunoscuţi, precum Oana Creţu, Maria Cornea, Neculai sau Titi Cozma, au urcat pe scenă talente în plină afirmare precum Georgiana Tănase, Sorana Dacălu, Alice Prundu, Ingrid Cornea, Jean Motfolea, Cristina Şoric sau Mădălina Borşan.

Titi Cozma

De la munte au sosit „Ceata lui Vasile cel Mare”, care a recrutat de puţin timp un „pui de haiduc” – Marius Coşerariu.

Au sosit să omagieze efortul lui Ghiţă Dandu şi au cântat  chiar şi melodii din cartea rapsodului. Mulţumim pentru carte şi spectacol, cu fonduri puţine, dar cu mult suflet, se pot face încă lucruri mari…

Articolul Regal folcloric la Pângărați prilejuit de o … carte! apare prima dată în Ecoul muntilor.

Şi-a propus apariţie lunară, dar într-un singur an au ieşit toate 12, când redactori au fost Iulian Arsinte, Mihaela Busuioc, Stelian Raucă, Viorel Mârcă, Cătălin Agapie, Florina Anănoaie şi ceilalţi din clasa a VIII-a B, diriginte subsemnatul. Ne amintim dificultăţile de scanare, de stocare (pe dischete), de printare etc., dar beneficiind de abilităţile tehnice ale lui Andrei Creţu sau apoi Petru (Ţuţu) Nistor.

În 2008 s-a obţinut ISSN şi s-a apărut sub sigla Editurii Cetatea Doamnei din Piatra Neamţ. Şi au apărut şi primele premii în cadrul concursurilor iniţiate de ISJ Neamţ, dar nu numai.

În anii 2009-2010, beneficiind şi de sprijinul Asociaţiei Pro Grinţieş (preşedinte Loredana Zaharia) şi al unor sponsori s-au tipărit sute de exemplare din fiecare număr oferite apoi elevilor.

Printre contributorii cu articole şi chiar studii amintim pe regretaţii Cristian Vatamanu, Dorel Rusu şi Valeriu Stoilov-Linu, apropiaţi revistei noastre.

De asemenea, personalităţi ale viţeii culturale, ştiinţifice sau didactice au oferit articole: regretatul Constantin Tomşa, Ion Asavei, Gheorghe Radu, Viorel Nicolau, Mihai Floroaia, Marius Coşerariu, Mariana Călinescu, universitarii Daniel Botez, Silviu Costachie şi Iulian Săndulache, cercetătorii Corneliu Ciucanu şi David Negustor etc. Revista apare trimestrial şi cu sprijinul autorităţilor locale s-au tipărit reviste pentru toţi elevii şcolii.

Cu mândrie amintim performanţa din anul 2023, când revista a fost pe Locul al II-lea la nivel judeţean şi primind titlul de laureat – Premiul al III-lea la nivel naţional. Singura laureată din mediu rural!

Din echipa ultimilor ani amintim pe lectorul nostru Cristina Chirilă, Cristina Vatamanu, înv. Ilie Alexandru, elevii Matei Daniel Dieaconu, Iustina Vatamanu, Camelia Zaharia şi Casian Borşuc.

Revista s-a înscris din nou la concursul judeţean şi aşteaptă cu nerăbdare rezultatul, cu speranţa că munca tuturor contributorilor va fi din nou recunoscută…

Daniel DIEACONU

Articolul Revista Catharsis a împlinit 20 de ani! apare prima dată în Ecoul muntilor.

PĂRINTE DRAG, IUSTIN

Noi știm, Părinte drag, că ne veghezi

De unde Cerul toarnă peste noi,

Atâtea vise-ascunse în zăpezi

Și-atâtea lacrimi transformate-n ploi.

Noi știm că jertfa ta a semănat

Cu grâu, pământul Țării pârjolit

Și-n jurul Pâinii dulci, ne-a adunat,

Sub Crucea Tricoloră ne-a unit.

Ai pătimit cumplit și-ai suferit

Pentru-al ortodoxiei crez deplin,

Cuvântul tău de duh a biruit

Și te iubim, Părinte drag, Iustin.

La Petru-Vodă-acolo sus, în munte

Ai coborât tot Raiul pe pământ

Și ai zidit spre Cer o nouă punte

Pornită de pe tristul tău mormânt.

Te vom purta în suflete, mereu,

Căci ne-ai adus Lumină pe pământ

Și-ți sărutăm, atunci când ne-o fi greu,

Țărâna-n care-ți doarme trupul sfânt.

La tine, drag Părinte, ne-nchinăm,

Privindu-ți chipul blând și ochii vii,

Cu glas smerit, în lacrimi te rugăm,

Vindecător de suflet, să ne fii.

Ne iartă, azi, căci nu ți-am ascultat

Învățătura dreaptă, uneori,

Că, poate, prea ușor ne-am depărtat

De sfintele și dreptele valori.

Nu ne lăsa, Părinte bun și drag,

Arată-ne un semn, să ne trezim,

Fii, pentru-acest popor, Cruce și Steag,

În veci de veci, te vom slăvi.AMIN!

Părinte drag, Părinte sfânt Iustin,

Te roagă pentru noi, acolo Sus

Ești Sângele acestui Neam creștin,

Ești mesagerul nostru la Iisus.

Asociaţiile „Eu Cred” şi „Pro Grinţieş” au realizat un proiect artistic de comemorare a părintelui Iustin, cu rugăciune, cântec şi poezie, cu mulţi dintre cei apropiaţi părintelui sau cei care au fost bineprimitori ai rugăciunilor sale. Priceasna s-a filmat la Mănăstirea Haşca şi au participat Maica Paraschiva, Părintele Stareţ Hariton, copilul David Ichim şi micii chitarişti de la Grinţieş – „Ecoul munţilor”, cu remarcabile aranjamente orchestrale realizate de Ionuţ Pahoncea.

Daniel DIEACONU

Articolul Comemorare în munţii Neamţului – Părintele IUSTIN PÂRVU apare prima dată în Ecoul muntilor.