Cum va numiţi? Gheorghiu Constantin.

Locul şi data naşterii? Grintieş, 30 mai 1933.

1. Copilăria

Unde aţi copilărit? Grintieş

Ce tovarăşi de joacă aţi avut? Spătaru Neculai, Dumitru Gheorghiu, Gheorghiu Vasile.

Ce jocuri practicaţi? Banuţul (se adunau mulţi copii, iar unul dintre ei punea o pietricică în mână şi spunea că este un bănuţ. Restul copiilor închideau ochii şi ţineau o mână întinsă, iar cel cu bănuţul trebuia să-l pună în mâna cuiva). Şunca (se ţineau mulţi copii de mână şi se învârteau, iar cel care cădea jos era numit şunca).

Care erau locurile de joacă preferate? Lângă vale, la gura pârâului, cu o minge pe şant.

III.      Şcoala

Ce studii aveţi? 4 clase.

Unde aţi învăţat? La Şcoala Veche.

Ce învăţători, profesori ati avut? Grigorescu Dumitru şi Grigorescu Maria.

Ce materii va placeau? Româna si rusa

Ce activitati extraşcoalare erau? Nu se făceau, să zic pe la plantat, la dansuri populare.

1. Adolescenţa. Familie

Care erau distracţiile specifice varstelor? La baluri, hore, leagăne.

Care a fost prima dvs. îndeletnicire? Agricultura şi Ciobănitul.

Dar prima iubire? Gheorghiu Floarea.

1. Căsătorie. Familie

Când v-aţi căsătorit ? 13 octombrie 1957.

Cum a fost petitul? Obişnuit.

Unde a avut loc nunta? La căminul vechi din Grinţieş.

Aţi avut lăutari? Cine ? Iliuţă Marian şi Blanariu Ion.

S-a furat mireasa? Aţi recuperat-o? Nu se fura pe atunci.

Ce strigături de nuntă vă aduceţi aminte?!

Frunză verde iasomie

Noi mergem la cununie,

Frunza verde baraboi

Haideţi gospodari cu noi

Care vreţi, care puteţi,

Care nu mai rămaneţi.

Frumoasă-i mireasa noastră

Parcă-i floare de pe coastă

Busuioc în colţul mesei

Frumos plâng ochii miresei

Soacra mică să trăieşti

Altă fată să mai creşti

Asta ai crescut-o bine

Nu te-a făcut de ruşine.

Soacră mare, soacră mare

Ţi-ai luat pieptănătoare

Să te pieptene pe cap

C-o bucat’ de lemn de fag

Fericiţi aistea nuni

Căci cunună, nu-s fuduli

De trei ori pe săptămână

Tot cu lumănarea-n mână

Asta-i druşca cea mai mică

Cu cercei de mămaligă

Când se supară- i mănâncă.

Cavalerii de onoare

Au mâncat carnea din oale

Au rămas galuştele,

Le mănâncă druştele.

Druşca cea cu părul creţ

Stau paduchii ciuciuleţ

Iaca nunta trece podu’

Vornicul înghite nodul.

O, săracii cilihoi

Cum se suie pe gunoi

Şi se uită după noi.

Degeaba lehăieşti

Dacă nu le potriveşti

Intră-n casă, tu urâtă,

Că ţii casa nelipită.

Intră-n casă şi-o lipeşte

Şi pe urmă lehăieşte.

Ia-ţi mireasă ziua bună

De la tată de la mumă

De la fraţi de la surori

De la grădina cu flori

Că amu te-ai măritat

Mergi acasă la barbat.

Aţi avut vornicel ? Ion Marcu

Ce s-a servit la masă? Borş, găluşte, cozonac, plăcinte, vin, rachiu.

O întâmplare hazlie de la nuntă? De acasă de la mire şi până la cămin, s-a furat o ladă de vin.

1. Maturitate. Familie

Aveţi mulţi copii? Dar nepoţi? 3 copii, 5 nepoţi.

Ce profesie aţi avut? Minier.

Cum v-aţi împăcat cu socrii?  Da, ca şoarecele şi pisica.

Unde aţi locuit la început ?  Cu socrii, un an.

Când aţi avut o locuinţă proprie? În 1958.

VII.    Armata

Aţi satisfacut stagiul de militar? Unde? Vănători de munte, Poiana Braşov.

La cât timp vă vedeaţi familia? In 2 ani cât a fost armata, deloc.

Eraţi căsătorit când aţi plecat ? Nu.

VIII.   Locuinţa

Din ce erau construite casele ? Din lemn, lipite cu lut şi draniţă.

Câte camere aveau? 3-4 camere.

Cum arăta interiorul? Văruit, pe jos cu duşumea, covoare ţesute pe pereţi, patul cu fân, masa, scaune mici, lampa pe goz, mobilier din lemn făcut de maistrul din sat, Gheorghe Costan.

1. Gospodaria

Aveaţi o gospodărie bogată? Medie, după putere.

Aveaţi multe animale? Da.

Aveaţi multe şoapre? Cinci, pe care una o lua mereu vântul.

1. Imbrăcămintea

Ce haine purtaţi ? Haine populare, de lucru.

Din ce erau făcute ? Cânepă, in, lână.

Cine făcea hainele? Gheorghiu Floarea, Gheorghiu Ana, Astăcioaie  Maria.

1. Hrana

Care era hrana zilnică? Mâncarea din gospodărie.

Dar duminica şi-n sărbători ? La fel.

Aveaţi o masă îndestulată ? Da.

Aţi prins perioada de foamete ? Da, în vara lui 1949, când eram la părinţi.

XII.    Moartea

Care era ritualul? Care este şi acum.

Erau bocitoare ? Da: Arsinte Ileana şi Bosucel Anica

Va amintiţi vreun bocet? Da: “Du-te, du-te, Constantine,

Că n-o să plâng dup[ tine.”

XIII.   Sărbătorile de peste an

Cum petreceaţi Paştele? Ajutam familia la treburi, mergeam la biserică, ne întâlneam cu neamurile pe la scrânciobe.

Dar Crăciunul? Tăiam porcul, făceam cârnaţi, afumam carne. Primeam colindători, urători. In seara de revelion mergeam cu vecinii şi prietenii cu Ursul, Capra, Bujorii.

Participaţi la bande, piese, coterii? Da.

XIV.   Hramul

Cum era în ziua de hram? Mergeam cu familia la biserică, primeam neamuri, prieteni.

Aveaţi oaspeţi ? Da.

Ce pregăteaţi ? Borş, sarmale, pască, ouă roşii, tăiam miel.

Aţi participat la hramul Muntelui Ceahlău? Da.

Cum se desfăşura ? Se făcea o slujbă mare, apoi lumea era poftită la masă.

Timp liber

Distracţiile specifice vârstei? Copiii la scrânciob, adulţii la baluri, iar moşnegii şi babele îţi aduceau mâncare de acasă şi stăteau de vorbă până dimineaţa la crâşmă.

Se făceau hore şi baluri? Dar scrânciobe? Da, de Paste.

Când aţi avut primul radio? In decembrie 1964.

Dar tv ? 1972

Primul cinematograf în localitate ? Caravana.

Care au fost primele filme văzute ? Vagabondul, Fata care vinde flori, Neamul şoimăresc, O floare şi doi grădinari.

XVI.   Ocupatii. Viata profesională

Ce ocupaţie aţi avut ? Minier.

Unde şi cum lucraţi ? La mina Tulgheş , în schimburi, câte 3.

Câştigaţi bine? Da. Câte 1000 lei pe lună.

Aţi avut calificări ulterioare ? Da.

XVII.  Războiul

Aţi participat ca militar în război ? Nu.

Unde v-aţi refugiat? In Arsiţa Ungurenilor.

Unde eraţi când a venit frontul? Acasă, iar când l-a văzut a luat ce a apucat şi a fugit.

Ce mâncaţi? Ce puteam lua de acasă.

XVIII. Regimul comunist

Cum aţi trăit în timpul regimul comunist? Bine.

Aţi avut probleme cu miliţia? Securitatea? Nu.

In decembrie 1989 aţi participat la revoluţie? Nu.

Cum aţi receptat evenimentele? Cu bucurie sau tristeţe? Bucurie pe moment, dar acum regret.

XIX.   Perioada actuală

Cum vedeţi situaţia de astăzi a localităţii? Foartea rea, nu mai sunt locuri de muncă pentru tineret.

Faceţi o comparaţie cu comunismul? Spre deosebire de acum, atunci aveai un loc de lucru stabil şi nu te temeai că rămâi fără loc de muncă de pe o zi pe alta.

O întamplare care v-a marcat viaţa?  Moartea ultimului copil după naşterea sa în 1951.

O întâmplare hazlie din viaţa dv.? In anul 1965, la căminul cultural de un revelion condus de Ioana Creţulescu, pe la miezul nopţii, s-a dus să-i cheme la mâncare pe ţiganii lăutari, iar unul dintre ei era mort după nişte tobe. Mergeam cu ursul, în noapte de revelion, la unele case unde femeile văduve dormeau, ne băgam în pat la ele. Se făceau clăci la deşfăcat, iar gazda punea rachiu la poartă, iar primul care ieşea, fura tot rachiul.

Vă mai amintiţi numele primarilor? Strugaru Ion, 1933-1935, Topoliceanu Constantin, Nicu Irimia, Vasile Spătaru, Dumitru Corduneanu, Bărdăzău Iosub, Traicu Stefan, Spatariu Dumitru, Borşuc Ştefana, Azoitei Filip, Vasile Alexandroaia.

Ce părere aveţi despre întrebările noastre? Normale şi potrivite pentru a ne aduce aminte de anii tineri.

Consideraţi că aveţi ceva de spus şi nu v-am întrebat ? Nu.

Ne puteţi spune câteva întâmplări care au stârnit hazul locuitorilor într-o anumită vreme?  Cumătra Ileana se împrietenise cu preotul din sat. Cei doi se întâlniseră la o clacă şi au început să danseze şi Ileana să chiuie:

“Joc şi eu, joacă şi popa

Şi la urma hopa hopa.”

Vara, Badea Vasile, soţul Ilenei a plecat la mare. El observase prietenia dintre cei doi. A vorbit cu un scripcar să se ducă să le cânte. Vasile s-a băgat într-un sac, iar scripcarul l-a luat cu el acasa la Ileana. Când a început popa cu Ileana să danseze o polcă, Ileana a început a chiui:

Vasilică-i dus la mare

Să mă pupe la picioare

Şi pe mine şi pe popa

Şi la urmă hopa hopa”.

A  început şi scripcarul a chiui:    ”Numa’ să dezleg eu sacu’

Să vedeţi cum daţi de dracu’!

Întâi tu, pe urmă popa

Şi la urmă hopa hopa!”.

În urma cu aproximativ 60 de ani se cultivau nişte cartofi de culoare mov care erau buni pentru salată. Persoana care cultiva îşi întinsese o armă pe ogor pentru porci şi urs. Noaptea o vecină, care fura ce întâlnea, a plecat să fure cartofi. Între timp, arma s-a descărcat, împuşcând-o mortal. Gospodarul auzind arma merse să vadă ce a prins. Atunci a găsit-o pe moartă. A luat-o şi a pus-o într-un sac şi a dus-o la câteva ogoare mai devale şi a lăsat-o pe ogor. Dimineaţa, când au gasit-o oamenii au anunţat poliţia. L-au descoperit datorit faptului că au găsit baticul şi câţiva cartofi în traista care a uitat-o pe ogor. La hramul parohiei, gospodinele hotărau să meargă cu mâncarea făcută de acasă. La cineva acasă, avea 3 pisici care se jucau pe un acoperiş deasupra cazanului cu borş. Unul dintre ei a căzut în cazan. Femeia l-a scos şi a dus borşul la biserică. Bunica avea o capră pe nume Luţa. Ea mergea cu un cârd de cârlani pe drum. Era foarte obraznică. Intra în grădini, mânca fasole, făcea stricăciuni. Într-o duminică, Costică Lupu a prins-o, i-a pus beteală la coarne, a îmbrăcat-o în costum naţional, iar ea mergea pe drum şi speria pe toţi cârlanii. Zbiera şi nu putea fugi. Toată lumea râdea, inclusiv bunica, care nu a ştiut până atunci unde era capra ei, Luţa.

Ana Floarea Gheorghiu (Ursu)

Articolul Interviu cu bunicul meu – Gheorghiu Constantin Ana Floarea Gheorghiu, clasa a VIII-a în 2012 apare prima dată în Ecoul muntilor.