Pentru Alexandru, volanul TIR-ului reprezintă responsabilitate și sursa principală de venituri, dar, în schimb,  aparatul foto reprezintă libertatea de a visa, pe care nimeni nu i-o poate confisca.

Cursele sunt lungi, obositoare și necesită atenție sporită, însă gândul că după ce-și termină cursa, se va întoarce la cei dragi, îi dă aripi. Odată ajuns acasă, după câteva ore binemeritate de odihnă, își „lustruiește” obiectivul aparatului de fotografiat/ filmat și…trece la treabă. Dacă îl suni, sigur îți va răspunde că filmează un videoclip pentru copiii Asociației Culturale „Eu Cred”, ori surprinde prin ochiul magic al obiectivului său niște peisaje mirobolante din inima Ceahlăului, Tarcăului sau Hășmașului, ori imensitatea și luciul feeric al Lacului Bicaz. Dacă îi ceri ajutorul, niciodată nu te refuză, chiar dacă urmează să plece în cursă sau este obosit. Rațiunea, echilibrul, responsabilitatea, sunt principalele sale calități, care îl fac iubit și apreciat, atât la locul de muncă, cât și în comunitatea în care trăiește. Pas cu pas, Alexandru a devenit de ceva timp, omul care promovează prin imagini și video, micuții artiști ai Asociației Culturale „Eu Cred”, printre care se află și fiul său- David, în vârstă de 9 ani, pe care, de altfel, l-a „predat” celor de la „Eu Cred” încă de la vârsta de 6 ani neîmpliniți pentru a învăța tainele chitarei și a se integra în această frumoasă comunitate în care copiii și tinerii sunt angrenați în activități educative culturale și artistice, care au depășit demult granițele județului.

În mirifica lume a imaginilor, Alexandru descoperă liniștea, dar în spatele volanului își pune la încercare răbdarea și echilibrul, iar ambele abordări îl definesc ca un om echilibrat, atent și sensibil , iubitor de viață în toate expresiile ei. De altfel, chiar Alexandru spune că aparatul foto îl ajută să găsească frumusețea acolo unde alții o ignoră, iar fotografia este modul său de a lăsa emoțiile să vorbească sau chiar să oprească timpul în loc.

Mirabela- sufletul- pereche care îi oferă sprijin și încurajare

Întotdeauna, Dumnezeu aduce la un loc oameni care împărtășesc aceleași valori, dar la Alexandru a fost mai mult: i-a dăruit o soție cu același suflet curat, care-i stă alături de fiecare dată, îl sprijină și îl încurajează în tot ceea ce face. Mai mult decât atât, i-a dăruit un fiu minunat, care nu putea fi altfel decât după chipul și asemănarea lor. David-Matei- fiul Mirabelei și al lui Alexandru este un artist în devenire, care iubește muzica, în special chitara, iar de câțiva ani  este implicat în toate proiectele muzicale ale Asociației Culturale „Eu Cred”.

Mirabela este cea care îl încurajează pe Alexandru să nu renunțe la fotografie, chiar dacă  programul devine obositor. Ea îi amintește să creadă în talentul său chiar și în momentele în care el are senzația că lumea se mișcă prea repede. De fiecare dată, Mirabela îl așteaptă pe Alexandru și împreună „pun la cale țara”. Ea este dovada clară că bunătatea  este o adevărată vocație, nu doar un gest, uneori formal. Împreună formează o echipă formidabilă, în care fiecare-și știe rostul- rost care nu se măsoară în roluri, ci în iubire și determinare.

Mirabela este asistent medical la Spitalul or. Bicaz , la secția de Pediatrie. Nici nu putea să aibă o altă meserie, având în vedere dragostea și empatia pe care le manifestă față de copii. Chiar dacă meseriile lor sunt diametral opuse ( Alexandru- șofer, iar Mirabela- asistent medical), pasiunea de fotografie este ceea ce îi unește, Mirabela fiind de multe ori cu aparatul foto, suplinindu-l cu succes pe Alexandru sau ajutându-l, acolo unde mai era nevoie de un om. Dacă meseria lui cere precizie, atenție și curaj, meseria ei empatie, dar amândoi iubesc viața și frumusețile ei în egală măsură.

David- Matei – mândria și visul lor împlinit

Universul existenței soților Ichim,  Mirabela și Alexandru este băiețelul lor, David- Matei, care, în ciuda vârstei lui fragede, de doar 9 ani, a gustat din tot ce înseamnă muzică de calitate, poezie. David este cel care intonează a capella Imnul de Stat, la fiecare eveniment cultural al Asociației Culturale „Eu Cred”. Mai mult decât atât, David, ușor timid,  a început să-și compună singur piesele, atât textele, cât și liniile melodice, iar părinții lui nu pot decât să fie mândri și conștienți în același timp că visul lui David este și visul lor, motiv pentru care au obligația de a investi, pe lângă bani și mult suflet pentru a-l sprijini să ajungă sus, acolo unde-și dorește.

Nu de puține ori, atunci când degetele fine ale lui David, mângâie corzile chitarei, ochii lui părinților au fost văzuți umezi, semn că mesajul lui David, a ajuns în sufletul lor. Ca simplu cititor al acestui articol, aș putea să-mi imaginez cum  se desfășoară o seară în care familia este împreună: casa lor devine o scenă mică și intimă, tatăl fotografiază, mama ascultă, iar fiul cântă- un trio perfect, unit prin emoție și sensibilitate.

Alexandru Ichim: lecție vie despre echilibru

         Filmare realizată de Alexandru Ichim

Lumea de astăzi este una grăbită, în care tabla de valori este răsturnată, iar frumusețile vieții sunt, adeseori, tratate cu indiferență, însă există oameni ca Alexandru Ichim, care-și regăsesc echilibrul între responsabilitatea jobului și pasiune, între drumul profesional și drumul sufletului. El este dovada că în viață nu trebuie să alegi între a munci și a visa, ci poți să le faci pe amândouă, cu condiția să ai lângă tine oameni care cred în tine. Volanul TIR-ului îi oferă direcție în viață, însă fotografia îi să sens vieții, iar familia puterea de a trece peste orice obstacol.

Alexandru Ichim construiește zilnic ceva ce nu poate fi imortalizat în fotografie și nici redat prin cuvinte: o viață frumoasă trăită cu inima!

Marius Coşerariu

Articolul VIAȚA ÎNTRE ÎNTRE FAMILIE, VOLAN ȘI… OBIECTIVUL FOTO ,,Alexandru Ichim – mereu pe drumuri, inspirat de imagini, dar mereu întors acasă la cei dragi” apare prima dată în Ecoul muntilor.

Grupul folk  „Ecoul Munţilor” de la Şcoala Grinţieş a filmat o colindă în peisajul hibernal şi nu oriunde. Pe culmea de deal de la „Crucea Dascălilor” din satul Poiana Grinţieşului, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi la Muzeul de Istorie şi Etnografie.

Grupul „Ecoul Munților” a cântat Colinda „Leru-i ler şi dalbe flori”, iar tinerii artişti Maria Emilia Covasan şi Ionuț Coșerariu: „Colindăm, leului ler”. Colindele sunt creaţii culte, muzica, versurile: Marius Coşerariu.

Cameramani au fost Andrei Sebastian Bucălau și Alexandru Ichim.

Inginer de sunet Matei Mihăilă

Personaje în filmuleţe: Doamna Petronela Ilie şi Părintele Gheorghiţă Anisiea.

O asemenea întreprindere necesita activități de recuperare, care s-au efectuat la familia Simina şi Dan Borşuc: fasole, castraveți murați, iahnie de fasole, salată de ardei copți…

Articolul Colinde cu „Ecou” în „munţi”! apare prima dată în Ecoul muntilor.