Printre Praznicele Împărătești cele mai vechi ale Bisericii noastre se numără și sărbătoarea Botezului Domnului. În popor se mai numește şi Bobotează, iar în limbaj teologic-liturgic are şi denumirile de Teofanie sau Epifanie (Arătarea Domnului) și se serbează în fiecare an pe 6 ianuarie.
Sărbătoarea Botezului Domnului ne amintește de momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a venit la Iordan din Galileea, ca să fie botezat de către Ioan. A venit să Se boteze, deşi nu îi trebuia Botezul, ca Unul Care era curat şi neîntinat, născut din Preacurată şi Preasfântă Maică-Fecioară, fiind El Însuşi izvorul a toată curăţia şi sfinţenia. Însă, ca Cel ce a luat asupra Sa păcatele lumii întregi, ca „Miel al lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii” a venit la râu, ca să le spele pe ele cu botezul pocăinţei. A venit la ape, ca să sfinţească firea apelor; a venit să Se boteze, ca să ne pregătească nouă scăldătoarea Sfântului Botez; a venit la Ioan, ca acesta să fie pentru El martor nemincinos, ca unul care a văzut pe Duhul Sfânt pogorându-Se peste El când Se boteza, şi a auzit glasul Tatălui din cer.
Şi L-a cunoscut Ioan cu duhul şi se smerea pe sine, zicând: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?”, dar Domnul a zis către el: „Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea”. Şi s-a botezat Iisus fiind de 30 de ani și îndată S-a pogorât Duhul Sfânt, ca un porumbel, peste Iisus Hristos și s-a auzit un glas din cer, zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit” (Matei 3, 17). Acesta era glasul Tatălui din cer, care întregea descoperirea Preasfintei Treimi.
Sărbătoarea Botezului Domnului a fost celebrată cu multă solemnitate și la Grințieș. Astfel, în Ajunul Bobotezei câțiva credincioși evlavioși din parohie au pregătit tradiționala cruce de gheață. Aceștia au muncit din greu pentru a sculpta crucea în gheață, efortul acesta fizic simbolizează sacrificiul lor pentru credință și dragostea față de Dumnezeu. De aceea această tradiție veche, transmisă din generație în generație, este un act de jertfă, o dovadă de curaj și devotament.
Crucea din gheață semnifică puritate și curățenie sufletească, dar și tărie. Oricât de aspre ar fi vremurile și încercările vieții, credința trebuie să fie puternică așa cum frigul ține în picioare crucile din gheață pe timpul slujbei de Bobotează. Totodată crucea de gheață simbolizează și forma văzută a Duhului care lucrează și în natură. Crucea de gheață nu este doar un simbol vizibil, ci o manifestare a credinței neclintite și a legăturii dintre cer și pământ. Ea reprezintă jertfa adusă lui Hristos, care ne-a învățat ce înseamnă adevărata iubire și sacrificiu. La Grințieș lângă această cruce de gheață sunt așezați și trei brazi, simbolul Sfintei Treimi care S-a arătat la Botezul Domnului.
Astăzi, sărbătoarea a început cu cu săvârșirea Sfintei Liturghii la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” la care au participat numeroși credincioși. După rugăciunea amvonului, preotul însoțit de credincioși au ieșit în procesiune în curtea bisericii unde s-a săvârșit slujba sfințirii celei mari a apei. După ce au fost binecuvântați și stropiți cu agheasmă toți cei prezenți, în sunet de bucium (mulțumim Ioanei Secuiu și tatălui Florin!) conform tradiției, au fost binecuvântați și caii și vehiculele, apoi s-a înconjurat biserica, strigându-se „Chirailesa” (gr. „Doamne miluiește”).
La final credincioșii au gustat din agheasma mare. Din această agheasmă se gustă în fiecare dimineață, timp de opt zile, până pe 14 ianuarie, când are loc odovania praznicului.
