Protagonistul nostru din acest număr este, cu siguranţă, un model de urmat, o dovadă a faptului că munca făcută cu credinţă este, de cele mai multe ori, răsplătită. O dovadă că un copil dintr-un sat de munte, rămas orfan de tată de mic, crescut şi purtat în şcoală de o mamă devotată, poate să tindă spre înalte demnităţi, chiar şi aşa cum sunt ele în aceste vremuri. A rămas modest şi apropiat de cei din mijlocul cărora a plecat. Este autor la revista „Catharsis” şi îl dorim aproape şi în „Ecoul Munţilor”.
S-a născut la început de toamnă 1981. Și-a petrecut copilăria la poalele Ceahlăului, în comuna Grinţieş, unde a absolvit şcoala generală. A avut diriginte pe Ştefan Tifui, care i-a insuflat interes şi plăcere pentru studiul matematicii. Liceul l-a făcut la Topliţa, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, promoţia 1999, clasa de Economic.
După două încercări de a intra la Academia Tehnică Militară (picat al doilea sub linie şi apoi primul), între 1999-2001 a stat acasă şi a lucrat la pădure, trăgând de ţapină sau de sârme în urma TAF-ului. Munca grea l-a ambiţionat să se pregăteasă mai bine şi în 2001 a fost admis la Academia Tehnică Militara – Bucureşti, arma transmisiuni.
Vacanţele, aproape în proporţie de 99%, le-a petrecut acasă la Grinţieş, la făcut fân. Mai ales în perioada studenţiei, pe lângă fânul făcut pentru gospodărie, mai mergea şi cu ziua prin sat, pentru un ban de buzunar.
După ceva ani a făcut şi un masterat în „Teoria codării şi stocării informaţiei” la Politehnica Bucureşti. Din 2006 până în prezent lucrează în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (www.sts.ro), trecând prin toate gradele de la sublocotenent până la colonel (din 2018) şi trecând prin mai multe funcţii de execuţie şi de conducere, acum fiind şef de sector (funcţie subordonată unui locţiitor de şef de unitate).
Este căsătorit şi are doi copii. Iubeşte călătoriile, în special urcatul pe munte şi ne însoţea în peregrinările noastre pe Ceahlău, Măgura, Giumalău sau Hăşmaş. Este pasionat de geografie (a făcut un an de facultate, nemaiputând însă să se concentreze asupra ei odată cu intrarea la Academia Militară). Pasiunea pentru istorie (are un nume predestinat şi băieţii lui au, de asemenea, nume de persoanităţi ale istoriei româneşti) l-a făcut să caute prin arhive sau biblioteci, încercand să mă ajute cu materiale, de altfel este coautor al volumului „Haiduci şi tâlhari”, apărut în 2013 la editurile Limes din Cluj şi Cetatea Doamnei din Piatra-Neamţ.
Este pasionat şi totodată se relaxează după munca de uzură de la birou prin grădinărit, în special desfăşurându-se în domeniul pomiculturii. O altă pasiune este pescuitul, în special pe râuri de munte, şi de fiecare dată când ajunge acasă la Grinţieş pleacă cu undiţa pe malul Bistricioarei.
Este o scurtă prezentare pentru domnul colonel Alexandru Ioan Ungureanu (la 37 de ani deţinea acest grad şi să ştiţi că nu este un lucru la îndemâna oricui!), cu care noi ne mândrim şi ne pregătim să-l sărbătorim (nu doar publicistic) pentru stelele de general!
Daniel DIEACONU
