Preotul Constantin Matasă în cartea „Călăuza Județului Neamț” de la 1929 dedică un capitol și oamenilor de samă ai județului Neamț. „S-ar vorbi și de un „centru moldovenesc în mișcarea culturală a românilor”, după cum afirmă S. Mehedinți.
Vasile Conta
S-a născut în 1846 în comuna Ghindăoani. Preotul Conta, tatăl său, un om de o mare energie și pricepere, era de loc din Bodeștii Precistei, dintr-o familie de ardeleni, așezată în județul Neamț cam pe la 1770. Vasile Conta face școala primară la Târgu Neamț, iar liceul și Facultatea de Drept la Iași. La 1871 termină la Anvers dreptul comercial, iar la 1872 își va lua doctoratul la Bruxelles, în chip strălucit. Datorită inteligenței sale tot în acest an în urma unui examen cu un succes excepțional ocupă un loc la catedra de drept civil din cadrul Universității din Iași. Până în 1881 a stat în acest oraș profesând ca avocat și profesor, ulterior mutându-se la București. În 1879 a fost ales în Constituantă ca deputat.
În 1880 Conta intră în minister spre a reorganiza învățământul elaborând un proiect de lege cu privire la reforma învățământului. Aproape de moartea sa, 21 aprilie 1882, a fost numit ca membru al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Moștenirea pe care acesta a lăsat-o a constituit o serie de lucrări de drept, studii filosofice, afirmându-l ca fiind „ cea mai mare inteligență, pe care a dat-o până la el neamul omenesc” parafrazând un mare om de stat. Studiile sale filosofice, publicate în Paris, Bruxelles și Iași, l-au situat în rândul cugetătorilor cu renume din întreaga lume. E de notat că filosoful Conta a studiat în străinătate cu ajutorul Societății „Junimea” din Iași, având sprijinul lui Titu Maiorescu, cunoscutul filosof și om de stat român.
Alexandru Lambrior
S-a născut la septembrie 1846 din părinți agricultori, în satul Soci, județul Neamț. A fost profesor la Botoșani, dar Titu Maiorescu l-a trimis la Paris pentru a-și continua studiile, urmând Școala de Înalte Studii, secția limbi romanice.
Întors în țară va publica mai multe articole în „Convorbiri Literare”, dar cel care se remarcă și atrage atenția este intitulat „Îndreptariu” anul (XXV) punând bazele ortografiei fonetice. Ulterior publică o „Carte de cetire cu litere cirilice” cu o lungă și însemnată introducere filologică.
Lambrior a fost poate cel dintâi filolog român bine pregătit pentru meseria sa. A trecut la cele veșnice la 20 septembrie 1883.
Episcopul Melchisedec
S-a născut la 1882 în Gârcina, jud. Neamț. După ce termină studiile teologice la Kiev, ocupă mai multe demnități în țară, după care la 1864 ajunge Episcop al Dunării de Jos, iar la1879 Episcop de Roman. În timpul domniei lui Cuza Vodă-al cărui colaborator călduros a fost, a ajuns ministru de Culte, ulterior fiind ales ca membru al Academiei Române.
Scrierile sale sunt numeroase însă vom exemplifica câteva : „Cronica Hușului”, „Cronica Romanilui”, „Notițe istorice și arheologice” etc. Multe dintre scrierile lui au fost editate de Academia Română.
Episcopul Melchisedec, o adevărată fală a Bisericii Române, atât prin cultura cât și prin pilda vieții sale neprihănite, a murit la anul 1892.
Lascăr Catargiu
Născut la 1823 în Dobreni-Negrești, moșia familiei Catragiu, a fost ispravnic de Neamț și mai târziu Prim-Ministru al țării și șeful partidului Conservator. A împiedicat abdicarea Regelui Carol, provocată de mișcarea de stradă din 11 martie 1871. „un om de rar bun simț și totdeauna demn și onest în purtarea sa, de o neobosită activitate în administrația țării ”(T. Maiorescu- Discursuri parlamentare).
Vasile Alexandrescu Ureche
Născut în Piatra Neamț și decedat la 1901. A fost profesor al Universității din Iași, ministru de Culte și membru al Academiei Române. A lăsat multe scrieri istorice și câteva traduceri.
Sursa: „Călăuza Județului Neamț”- Preot C. Matasă, Editura Cartea Românească, 1929.
A consemnat Roxana GABOR TĂNASE