La 26/27 ianuarie 1952, guvernul R.P.R. anunța o reformă bănească odată cu reduceri de prețuri la unele produse alimentare și industriale. Stabilizarea din august 1947 fusese efectuată prin confiscarea a 94,16% din masa monetară existentă.
Treptat însă, circulația fiduciară și prețurile au crescut, ca urmare a unor mari investiții („industrializarea socialistă“), a cheltuielilor determinate de sporirea efectivelor militare (la indicația Moscovei) și a deficitului în balanța de plăți externe, prin exporturi românești necompensate în Uniunea Sovietică. Soluția guvernului democrat-popular a fost o nouă reformă. Ea a reprezentat o nouă confiscare a masei monetare în circulație. De astă dată, prin cursuri de schimb diferențiate de (a) 1 leu nou pentru 20 lei vechi; (b) 1 la 100; (c) 1 la 400. Acum, în 1952, această a doua confiscare a numerarului în circulaṭie permitea schimbul banilor în raport de 20 până la 400 lei vechi pentru un leu nou. Acoperirea în aur a leului era de 0,07934 grame aur fin. Acţiunea financiară a început în toată ţara, cu unele mici întârzieri, în dimineaţa de 28 ianuarie, aceasta finalizându-se la 31 ianuarie 1952. La nivel naţional au funcţionat 5514 centre de schimb care au preschimbat suma de 37.964.446.564 de lei de la 9.014.486 persoane. Unele regiuni au înregistrat o rată de prezenţă mai scăzută, întrucât capul familiei a schimbat banii pentru toţi membrii, ori mulţi indivizi deţineau sume infime.
Chiar dacă legea nu stabilea o sumă maximă până la care se puteau schimba banii, așa cum fusese în 1947, organele de Miliție au primit ordin să urmărească pe cei care schimbau mai mult de 200.000 de lei și să-i raporteze organelor de miliție superioare.
În urma unui astfel de ordin, la 10 februarie 1952, Miliția Târgu-Neamț trimitea Direcției Regionale Iași lista cu persoanele din raionul Târgu-Neamț care au schimbat astfel de sume de bani:
| Numele și prenumele | Profesia de bază | Ocupația în prezent | Dacă este salariat | Ce salariu are | Unde lucrează | Suma schimbată
lei |
| Altăr Crăcăoanu | negustor opinci | negustor opinci | – | – | particular | 1.200.00 |
| Zosmer Jan | dentist | dentist | – | – | – | 900.000 |
| Zosmer Maria | învățătoare | fără ocupație | – | – | – | 370.000 |
| Grinberg Leizer Haim | negust. manufactură | negustor | – | – | particular | 250.000 |
| Sach Aron | negustor
fierărie |
negustor | – | – | particular | 147.000 |
| Haim Zosmer | negustor
fierărie |
negustor | – | – | particular | 320.000 |
| Viner Avram | medic | medic | – | – | particular | 600.000 |
| Lorica Viner | casnică | casnică | – | – | – | 371.000 |
| Iancu Viner | dentist | dentist | – | – | particular | 400.000 |
| Berinberg Iosif | fost depozitar de vin | fără ocupație | – | – | – | 304.000 |
| Marcovici Froim | Idem | Idem | – | – | – | 600.000 |
| Popa Gheorghe | ferar | ferar | – | – | particular | 300.000 |
| Popa Hogea | preot | preot | da | – | Biserica Sf. Nicolae | 600.000 |
| Leon Stern | farmacist | farmacist | da | – | spital | 640.000 |
Tot în 1952, o serie de cetățeni ai orașului erau verificați de organele miliției, pentru că ei sau rudele lor au fost „exploatatori”. Aceștia aveau anumite funcții în instituțiile comuniste. În vizorul organelor intraseră 5 persoane, verificate de Miliția locală care înainta rezultatele anchetei Regionalei Bacău cu mențiunea „Confidențial personal”, prin adresa din 14 septembrie 1952.
Verificarea îi vizase pe următorii: Carol Israel Haim, director la C.C.L. Produse Industriale Târgu-Neamț, a cărui mamă „are cârciumă, toate rudele sale au fost mari exploatatori și speculanți, fiu de exploatator, căsătorit cu o fată de exploatator”; Iuliu Sechter, contabil șef la Intreprinderea mecanică „23 August” Târgu-Neamț, „fiu de mare comerciant și industriaș, a avut o fabrică de cherestea, depozit de cherestea, fost acționar la o fabrică de cherestea, soția sa este contabilă la secția de panificație a pâinii Tg. Neamț”; Șchiopu Vasile, gestionar la Intreprinderea de Stat a Regiunii Bacău, „fost mare funcționar al orașului, în trecut proprietar a mai multe blocuri din Tg. Neamț (sic!, nu se spune unde erau blocurile, n.n.)”; Pedemonte Elena, funcționară la Banca de stat Târgu-Neamț, „fiică de exploatator, mama sa are 19 ha de pământ, este licențiată în drept, nu a făcut și nu face politică”; dr. Sava Mihai, şeful direcției de sănătate a Raionului Târgu-Neamț, „este fiu de chiabur, în prezent căsătorit cu fiica fostului comerciant și negustor Gh. Orghidan, care a fost cel mai mare afacerist și exploatator pe timpuri în oraș. În prezent are patru blocuri în oraș, proprietatea fiicei sale, soția doctorului Sava”.
Miliția a fost instituția care s-a îndreptat asupra fostei clase politice, a industriașilor, cu scopul de a „lichida pozițiile economice ale exploatatorilor, pentru demascarea uneltirilor dușmanilor de clasă, un sprijin prețios în lupta pentru întemeierea socialismului în țara noastră”.
Emanuel Bălan
