Un raport al Forumului Economic Global (2024) afirma că dezinformarea este evaluată ca una din principalele preocupări ale experților pentru următorii doi ani, sau ca risc pe termen scurt, iar viitorul va depinde în mare măsură de acțiunile luate în prezent. În plus, 85% din populația adultă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul dezinformării (Ipsos & UNESCO, 2023). Astăzi, în era digitală, informațiile sunt diseminate mai rapid și mai larg decât oricând, iar rolul perceput pe care îl joacă bibliotecile publice în combaterea dezinformării este departe de a fi definit. Broda și Stromback (2024) identifică multiple lacune în cercetarea acestor fenomene, inclusiv necesitatea de a testa metode computationale, precum și cele privind utilizarea echipamentelor IT și a Internetului, pentru a le detecta și de a înțelege mai bine, modul în care acestea se răspândesc prin diverse rețele de comunicare, mai ales cele on-line. În articolul „AI and the Public” (Library Journal, nov. 2024), Matt Enis abordează subiectul utilizării inteligenței artificial (AI) în relația cu utilizatorii unei biblioteci publice : „Pe măsură ce inteligența artificială (AI) devine mai integrată în muncă, activități creative și generarea de dezinformare online, bibliotecile publice au un nou rol major de jucat în alfabetizarea digitală” și bineînțeles, sau mai ales în cultura informației.
Menționăm și rezultatele unui studiu recent, prezentate de BBC, în care a fost testată capacitatea instrumentelor AI ChatGPT, Copilot, Gemini și Perplexity de a rezuma știri, în care s-a constatat că 51% dintre rezumate aveau „probleme semnificative de un anumit tip”, 19% dintre răspunsurile AI la întrebări despre știri care citau conținutul BBC conțineau erori factuale, iar 13% dintre citatele preluate din articolele BBC, fie conțineau modificări față de sursa originală, fie nu apăreau în articolul care a fost citat. Una din concluzii ar fi că încrederea în conținutul generat cu ajutorul AI nu poate fi nici pe departe una oarbă, astfel se reamintește că utilizarea acestor instrumente poate fi folosită pentru a produce conținut în scop de dezinformare, iar în acest sens evaluarea informațiilor devine o necesitate, dar și o întreprindere dificilă în contextul informațional actual.
Care ar fi conexiunea cu bibliotecile publice? Una dintre principalele misiuni ale acestora este să ofere acces la surse de calitate – surse de informații, în general, surse de știri și alte informații de actualitate, în particular – dintre care multe sunt prea scumpe pentru ca utilizatorii să le poată achiziționa ei înșiși. Specialiștii din biblioteci, citați de Matt Enis, reamintesc acest rol de intermediari ai accesului la surse de informații de încredere pe care îl au bibliotecarii publici, precum și instruirea pe care o pot furniza pentru a facilita o navigare mai sigură din punct de vedere a informațiilor în acest mediu. Astfel că viziunea unei biblioteci publice pe termen scurt ar trebui să urmărească o poziție de neutralitate, nu prin înrădăcinarea în cultura dominantă, ci mai degrabă oferind o platformă imparțială care colectează, păstrează și afișează voci și puncte de vedere care nu se aliniază cu cultura dominanta. Deși neutralitatea în sine pare a fi nicăieri conturată ca o politică specifică în Legea bibliotecilor din Romania, importanța abordării utilizatorilor ei adulți, precum și a surselor de informare, cu o abordare neutră, se reflectă totuși în formularea ideii ca bibliotecile publice ar trebui să contribuie la formarea liberă de opinii a adulților. Înseamnă că biblioteca publică ar trebui să își asume o poziție neutră în raport cu informațiile furnizate și că ar trebui să susțină un schimb liber de opinii în celelalte activități ale lor. În practică, această dificultate inerentă în luarea și menținerea unei poziții neutre ca direcție strategică a bibliotecii publice (și lipsa de înțelegere a ceea ce cam ar înseamnă de fapt neutralitatea) nu este un proces inactiv sau pasiv, întrucât abținerea în anumite dispute poate părea ca o forma de evaziune morală. În evaluarea informațiilor, căutarea neutralității implica în mod paradoxal o poziție de judecată, deoarece percepțiile de încredere și credibilitate sunt influenţațe în mod inerent de valori, credințe, context local și social. Aceasta necesită un bagaj suplimentar, chiar nou în anumite privințe, de cunoştiințe în ceea ce privește educația adulților privind competențele de comunicare, digitale, multiculturale, personale sociale și de a învăța a unui număr definit de bibliotecari și voluntari, care intră direct sau indirect în relația cu utilizatorii adulți ai unei biblioteci publice, actualizarea permanentă a cunoştintelor și deprinderilor specifice, a unor metode și procedee moderne. Astfel că scopul unor acțiuni viitoare ar putea fi instruirea bibliotecarilor publici de către un partener de specialitate, pentru dobândirea și dezvoltarea competențelor de lucru ale acestora cu Inteligența Artificială (AI), astfel încât să devină mai bine pregătiți pentru evoluțiile tehnologice ale viitorului apropiat, atunci când vor colabora cu publicul lor țintă din comunitatea locală și vor valorifica cât mai eficient instrumentele TIC si AI în activitatea lor în sprijinul cetățenilor.
„Nu avem toate răspunsurile, dar ar trebui să știm unde să căutăm răspunsurile. Și acesta va fi ceva despre care vom fi întrebați mult în viitor. Este o formă de informare, nu? La un nivel de bază, AI generează informații, indiferent dacă sunt corecte sau nu. Bibliotecarii nu ar trebui să fie neapărat arbitrii autorității, dar ar trebui să fim conștienți de modul în care sunt organizate și utilizate informațiile.”
Virgil Cojocaru
