Aglaia Farcașanu a fost o femeie înțeleaptă din satul Poiana Largului, de care toți cei care au cunoscut-o își amintesc cu drag. Născută la 21 ianuarie 1928, fiica lui Almașanu Constantin, i-a moștenit acestuia inteligența deosebită și memoria foarte bună, fiind de mică remarcată de profesori. Din păcate, însă, condițiile socio-istorice nu i-au permis să-și valorifice potențialul, ea putând urma doar 7 clase la școala din Poiana Teiului.
Părinții ei fiind despărțiți, ea a crescut doar alături de tată. Atunci când a început războiul, tatăl său a fost luat în concentrare și a rămas în grija ei toată gospodăria. Din acest motiv ea nu-și amintea cu drag de copilăria în care, pe lângă lipsurile care erau atunci, trebuia să muncească foarte mult și mai ales să îngrijească singură animalele pe care le avea.
Când linia frontului a ajuns în sat ea avea 14 ani. Într-o dimineață a trebuit să mâne vacile și a trecut cu ele peste un prund minat. Soldații germani, când au văzut-o, țipau și îi făceau semne să iasă de acolo, dar ea apucase să intre și din fericire minele nu au explodat, iar ea a ajuns cu bine la bunica ei în Poiana Teiului. De acolo a plecat în beci la Constantin Tărâță, unde a stat o vreme. A fost trimisă de cei dinăuntru la izvor după apă, timp în care a fost martora unei bătălii la baionetă între ruși și nemți. A plecat din acel beci înainte de ziua în care nemții au aruncat acolo grenade.
Cei care au cunoscut-o spun că, în ciuda greutăților prin care a trecut, pe ea au salvat-o optimismul și voia bună. Era veselă, râdea mult de întâmplările haioase care se petreceau în sat, spunea povești și glume cu care îi făcea și pe alții să râdă și să se simtă bine ascultând-o. Având o memorie foarte bună, știa foarte multe poezii pe care le recita adeseori, unele compuse chiar de ea.
S-a ocupat de-a lungul vieții cu agricultura și cu treburile casnice, la vremea aceea mai numeroase și mai anevoioase decât astăzi. A fost credincioasă și îi plăcea să meargă la mănăstiri și la marii duhovnici, părinții Paisie Olaru, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu, la care căuta îndrumare.
S-a căsătorit cu Iosif Farcașanu, cu care a avut doi copii, Eugen și Aurelia, pe care i-a purtat la școală, iar aceștia au devenit oameni de frunte ai satului. A trăit până în anul 2021 și este înmormântată în cimitirul bisericii Buna Vestire din Poiana Largului, lăsându-ne în urmă amintirea dragă a ei și a poveștilor pe care le spunea.
Alexandru ANDRIEŞ
