Proiectul, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi organizat de Asociaţia Culturală Mureşul Superior, având coordonator direct pe  Ioan Cristian Ţăran,  s-a numit: TARAFURI TRADIŢIONALE  DIN  NORD-ESTUL  JUDEŢULUI  HARGHITA  şi s-a finalizat prin realizarea unui film documentar şi a unei cărţi purtând acelaşi nume.

Autorii cărţii sunt Ioan Cristian Ţăran şi Vasile Braic;

• Corectură, Gabriela Teişanu;
• Transcriere partituri: Lorand Bodor;
• Colaboratori: Conf.Universitar Traian Penciuc, profesor Kocsis Lorant Laszlo, Lăcrămioara Pop;
• Tehnoredactare şi design copertă: Vandor Alexandra Aletta
• Cartea a apărut la Editura Karina, Deva în noiembrie 2025.

 Evenimentul a fost unul complex, cu mulţi invitaţi, unii dintre ei fiind chiar protagoniştii despre care s-a povestit în carte, respectiv în film  şi care, s-a derulat pe durata a, peste, trei ore de program artistic care a fost difuzat în direct pe reţelele sociale de către BCD Livestream Târgu-Mureş.

Parteneri în proiect au fost: TVR Tg. Mureş, Radio România Tg. Mureş, ArdealTv, Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Prietenia Mureş-Harghita, Universitatea de Arte din Târgu-Mureş,  UAT Sărmaş, Centrul Cultural Topliţa, BCD Livestream TG.Mureş.

Programul zilei a început la orele 14,30, după ce, în prealabil,  toţi artiştii invitaţi în spectacol au făcut un minimum de repetiţii cu orchestra Ansamblului Artistic Profesionist ,,Rapsodia C[limanilor” a Centrului Cultural Topliţa, dirijată, cu mult simţ artistic de maestrul  Lorand Bodor.

Pentru început am vizionat câteva secvenţe din filmul(care de altfel este parte integrantă  a cărţii sub forma unui CD, ataşat într-un buzunar pe interiorul copertei.

Aşadar  toţi, cei prezenţi în sală,  au plecat acasă, la sfârşitul activităţii,  cu un exemplar gratuit al acestui pachet documentar- cultural.

Lansarea de carte a fost o mare bucurie având în vedre că vorbitorii au fost lucrători în radio, ziarişti,  istorici, etnografi; înafară de cei care au alcătuit echipa de redactare a cărţii au luat cuvântul Dl. Profesor dr.Cristian Lazăr care este şi Managerul Centrului Cultural Topliţa  şi care, în stilu-i caracteristic ne-a prilejuit şi câteva momente de amuzament, cum, la fel de jovial dar şi la obiect, a vorbit apoi şi dl. Cătălin Maximiuc,  cântăreţ de muzică populară, jurnalist, redactor la Radio România Internaţional.  Domnul Primar al comunei Sărmaş, Mihai Valentin Mândru a vorbit foarte scurt  felicitând iniţiativa şi întreaga echipă care a pus umărul la realizarea întregului proiect, menţionând  faptul că este un proiect foarte important, cartea având valoare de document de specialitate.

Domnul Vasile Braic ne-a dezvăluit că se are în vedere un proiect care să documenteze în viitorul apropiat obiceiul nunţii din această parte de ţară, iar doamna Gabriela Teişan i-a felicitat că s-au gândit la acest lucru deoarece, tinerii deja încearcă să-şi organizeze nunţile încercând să respecte vechile tradiţii legate de acest important eveniment de viaţă.

Dl. Ioan Cristian Ţăran a înmânat câte o carte celor care au luat cuvântul mulţumind încă odată tuturor colaboratorilor şi partenerilor, predând microfonul prezentatoarei spectacolului,  D-na Codruţa Turcu pentru a ne introduce în partea artistică a zilei, iar partea artistică a început cu partea demonstrativ-artistică a tarfurilor, existente încă pe la noi.

Pentru început a urcat pe scenă taraful din Sărmaş. Apoi au urmat Taraful Rapsozii Văii Mureşului Superior, după care am urmat noi, cei din Tulgheş şi aici, trebuie să spun că am avut onoarea să-mi fie coleg de taraf maestrul Alexandru Demeter, un mare artist şi un dirijor de orchestră cu vechime de zeci de ani,  împreună cu care am cântat trei suite tradiţionale foarte bine gustate de public.

Îi mulţumesc, domnului Alexandru Demeter, pe această cale,  că mi-a fost, frăţeşte, alături!

Au încheiat partea de demonstraţii cu tarafuri, grupul Izvoraşul din Gălăuţaş.

A urmat un moment dedicat celor care au contribuit la realizarea cărţii şi filmului care deja evoluasem. Am fost invitaţi pe scenă să ni se înmâneze cartea şi câte o diplomă. Am făcut o poză de grup şi am coborât în sală.

Ei, după ce am scăpat de emoţiile,  pe care orice artist, fie el amator sau profesionist, le are pe scenă, m-am aşezat  confortabil şi m-am bucurat de întregul regal folcloric care a urmat.

Pe scenă s-a instalat orchestra Ansamblului Profesionist Rapsodia Călimanilor care, de acum au acompaniat atât soliştii ansamblului cât şi artiştii invitaţi în spectacol. Sunt adevăraţi maeştri aceşti instrumentişti, iar ceea ce mă bucură în mod special este că au,  pe lângă vârstnici,  în orchestră mulţi tineri foarte talentaţi; deci viitorul este asigurat. De asemenea am văzut că au împrospătat şi echipa de dănţăuşi.

Revenind la spectacol: ne-au încântat cu glasurile lor Livia Harpa şi Dragomir Raita membri ai ansamblului.

Am avut prilejul s-o ascultăm pe Marilena Trifan din Sărmaş cântând, foarte frumos,  două melodii culese din folclorul local cu care ne-a atins la casa sufletului.

Apoi, Ioan Cristian Ţăran, motoraşul intregii activităţi,  a cântat nişte melodii care ne-au purtat pe uliţele copilăriei sale pe care şi-a trăit-o, unde altundeva decât în  Sărmaş? Emoţiile erau dublate de faptul că în sală erau părinţii săi, care îl ascultau emoţionaţi, cu simţăminte amestecate,  de nostalgie, bucurie,  mândrie pentru fiul care a ajuns cineva…!

Au venit dănţăuşii ansamblului care ne-au oferit o infuzie de energie iar apoi, a intrat în scenă, doamna Veta Biriş care ne-a cântat şi cu care am cântat, într-un glas: ,,O rugăciune către ceruri zboară, o rugăciune către Dumnezeu. Mă rog fierbinte pentru a mea ţară şi pentru tine sfânt popor al meu!”

Din Alba Iulia a venit apoi să ne cânte Marilena Baba. Un om cu sufletul frumos, menit să-ţi stâmpere inima cu glasul său.

După încă o suită de jocuri electrizante oferite de dănţăuşii ansamblului a apărut pe scenă cu sufletul plin de iubire şi binecuvântări, părintele Marius Ciprian Pop împreună cu care am cântat  ,,Iisuse-al meu prieten bun” –   în acest fel mulţumea părintele că a reuşit să ajungă şi la noi, după ce şi-a făcut datoria acolo unde a avut şi azi, ascultare. Ne-a spus şi un cuvânt frumos părintesc, înţelesul fiind acela că  pentru a fi prieten al lui Iisus Hristos trebuie să avem în suflet iubire, căci Dumnezeu este iubire.  După ce ne-a mângâiat cu melodia  ,,Sat frumos şi liniştit la gură de rai” şi alte câteva melodi din repertoriul dumnealui,  ne-a rugat să cântăm  un ultim cântec împreună şi ne-a dat tonul la  ,,Nu lăsa Măicuţă să pierim pe cale”. Am cântat cu toţii cu mare drag şi pătrundere dar nu i s-a potrivit să fie ultima melodie, că publicul nu l-a lăsat  şi-a fost nevoit să mai zică una, tot împreună cu noi.

După ce i s-a înmânat cartea, părintele a coborât de pe scenă binecuvântându-ne pe toţi  iar orchestra a încheiat sărbătoarea cu câteva melodii instrumentale.

Încet-încet, pe ritmuri de vioară, publicul a pornit spre standul cu cărţi, să-şi ia cu ei acasă un strop din comoara ascunsă în filele cărţii şi în memoria CD-ului.

Ei, dar, ca la orice sărbătoare românească, invitaţii  mai de departe, nu pleacă acasă ,,pe inima goală”.  Cei de la ,,Casa  vânătorului” ne-au invitat şi ne-au ospătat cu bucate tradiţionale, foarte gustoase. Mulţumim frumos!

Era noapte bine când ne-am pornit spre casă, dar aveam inimile pline şi împăcate; ca atunci când isprăveşti cu bine un lucru cu dichis.

      No, asta-i povestea!

Amu zâc şi io ca tăt omu de pe la noi când o avut parte de vre-o  bucurie: ,, O fost fain da o trecut cam pre răpide!  Da nu-i bai!  A măi da Dumnezău altele mai faine, numa de ne-ar da şi sănătate!”

Doamne-ajută şi să ne vedem bucuroşi! Gata vorba că ne-apucă Crăciunu!

Am să vă pun alături şi ceva poze. O făcut fecioru-meu.   Mare noroc am!

*fotografii Pop Sebastian Traian şi Cătălin Maximiuc

Lăcrămioara Pop,  Tulgheş, 11.11.2025,  ora 2.30

Articolul Un proiect devenit realitate: Un semn pe pânza timpului – mărturie şi făclie pentru urmaşi apare prima dată în Ecoul muntilor.

Au urmat aparițiile televizate la emisiunile ”Favorit TV” și ”Vatra TV”, sub oblăduirea doamnei Antoaneta Mardar. Premiile au apărut unul câte unul:

-Premiul I și premiul juriului la ”Vatra TV”;

-Premiul al III-lea la Festivalul Național de Interpretare ”Rampa de lansare” din 27-28 noiembrie 2020;

-Premiul Silver, cu punctaj 84, din decembrie 2020;

-Premiul al II-lea la ”Festivalul Haiducilor” din 21-22 august 2021 și Premiul I  la același festival din 19- 22 august, 2022;

-Premiul I la Festivalul -Concurs Național de Interpretare „Multitalent Show”  din 28 august 2021.

Timp de doi ani interpreta Ionela Brănișteanu-Rusu a întrerupt cursurile de canto, iar Larisa a studiat singură, acasă, după programa impusă de  profesoara sa. A apărut , în acest răstimp ,pe scena multor spectacole locale sau a evenimentelor la care a fost invitată. Împreună cu Ansamblul ”Izvoarele Borcutului” a participat  la Festivalul ”Tradiție și Gastronomie Montană” din 2023, dar și la Festivalul Internațional din Bulgaria ”Folk Nuance Sunny Beach” din 2024.

Timp de câteva luni a luat lecții de canto cu prof. Ciprian Petroaie și a participat la Festivalul Interjudețean de Folclor ”La Poale de Obcini” la Rădăuți, unde Larisa Doroftei a obținut  premiul al II-lea. La Liceul ”Carol I” din Bicaz, unde Larisa este în prezent elevă, ia lecții de canto cu prof. Anca Bărbulescu și a obținut un premiu II la un festival de colinde și un premiu I la Festivalul Național de Muzică și Dans ”Bâtca Drăgășani”, din 7 iulie 2025. Larisa  a fost invitată să cânte la Biblioteca orășenească Bicaz, la Zilele Orașului Bicaz și la spectacolele din cadrul liceului. A cântat și cu prietenii noștri Cosmin Caia și Răzvan Tanislav. Pentru o adolescentă de 16 ani premiile de până acum sunt numeroase, dar recunoașterea talentului nu a schimbat-o deloc. Rămâne fata modestă și foarte discretă pe care o cunosc. Ce o caracterizează? Simplitatea, liniștea și bucuria cu care cântă. Are un deosebit respect pentru valorile vechi, costumul său popular  fiind o moștenire de familie. Ea știe că darul de a cânta este divin, de aceea este profund recunoscătoare Celui de Sus.

Mama sa a însoțit-o mereu la repetiții și în competiții, tremurând de emoție și de mândrie și sesizând greșelile, atunci când a fost   cazul. Știu că mama Larisei nu va lipsi niciodată din primul rând de spectatori, că întreaga familie se mândrește cu un copil atât de serios și de bun! La palmaresul mare de diplome și de medalii de până acum se vor adăuga altele, la fel de importante. Dar, cu siguranță, pe Larisa o interesează mai mult să-și îmbunătățească tehnica vocală, să evolueze și să aibă drag de tradiție.

Râvnă și folos, Larisa !

                                           Iolanda Lupescu

Articolul O voce vibrantă Andreea – Larisa Doroftei apare prima dată în Ecoul muntilor.

                                                                     Festivalul  internaţional  ,,Armonii fără frontiere” .
– De ce internaţional?

– Pentru că a adunat aici, la Tulgheş, în judeţul Harghita, oameni din toată lumea, membri şi colaboratori ai postului Radio ProDiaspora, impreună cu care au venit în România, să-şi cunoască rădăcinile, copiii sau nepoţii acestora sau prieteni apropiaţi.

Având rădăcini în România, chiar  dacă destinul a făcut ca ei să locuiască departe de baştină, pe toate meridianele lumii, mulţi necunoscându-se live până acum,  iată-i la Tulgheş, realizând, alături de Primăria şi Consiliul Local Tulgheş, acest eveniment deosebit despre care, pe pagina postului Radio ProDiaspora, dedicată evenimentului scrie, citez:  ,, Armonii fără Frontiere” este un eveniment cultural de excepție organizat de Radio ProDiaspora, dedicat comunității din Tulgheș, Harghita. Acesta va reprezinta o celebrare a tradițiilor și valorilor culturale ale românilor din diaspora, aducând în prim-plan artiști consacrați din diverse domenii artistice. “Armonii fără Frontiere” este un spectacol special dedicat românilor de pretutindeni, în care artiști din diaspora și din țară, români și maghiari, se reunesc pe aceeași scenă pentru a celebra muzica, cultura și legătura indestructibilă cu locurile natale. Printr-o diversitate de stiluri muzicale și momente artistice emoționante, evenimentul își propune să aducă mai aproape inimile celor despărțiți de granițe, dar uniți prin tradiții și dor”.   De asemenea un paragraf foarte frumos spune aşa:  „Armonii Fără Frontiere” nu este doar un festival – este o punte între inimi, între generații și între românii de aici și de pretutindeni. Un eveniment dedicat muzicii, tradiției, artei și diversității culturale, unde granițele dispar, iar prietenia se aude pe toate frecvențele sufletului.”

Cine sunt ei:
Postul Radio ProDiaspora îşi are sediul în Germania şi sunt prezenţi în On-line din anul 2009.

La capitolul ,,Despre noi” în pagina postului scrie aşa: ,,Cine suntem? Promotori ai culturii şi tradiţiilor româneşti. Ce dorim? Crearea unui spaţiu informaţional şi cultural unic în care valorile să circule nestingherit. Avem obligaţia să păstrăm tradiţiile şi obiceiurile care sunt tezaurul sufletului românesc, să le păstrăm şi să le ducem mai departe fiindcă doar aşa vom fi demni să vieţuim pe plaiurile unde s-a zămislit neasemuita alcătuire de cuvinte românesti… „Poţi să cutreieri lumea toată şi să te minunezi de rezultatele civilizaţiei, dar nimic nu-i mai fermecător decât călcâiul de pământ pe care te-ai născut.” (Vasile Alecsandri)”

Au fost prezenţi la eveniment foarte mulţi redactori şi colaboratori, de pe tot globul dar şi colaboratorii din ţară, acest eveniment adunându-i în acest loc de poveste,  de sub urechea Ceahlăului –  oaza de aer pur,  ce poartă numele de  Tulgheş.

Voi menţiona doar pe câţiva ale căror nume mi-a rămas pe pânza memoriei şi-i voi menţiona anume ca să vedeţi din ce zări au ajuns la noi aceşti mesageri de bine ai României:  Ecaterina Cîmpean – Director General-fondator;  Robert Landmann -Germania – Manager – fondator;  Nicoleta Nicolae -Texas SUA – Director programe;  Redactor Şef George_Roca (Australia); Marian Filip, SUA; Cornel Bucşă Biholar- Germania; Adrian Ardelean -Montreal, Canada; Nicolae Ţetcu, Florin Ţuţuianu, Anemona -Andreea Lazăr, Teona Răcheriu, Gabriela Raucă-Austria, Ioana Cîmpean, Stelian Adam, Doina Marta, Monica Cristina  Purice,  Sabina Hollocker din Tulgheş, căsătorită în Germania şi,  nu în ultimul rând, din Carolina de de Nord (SUA),  tulgheşanca noastră – Lomoră Mihaela, care şi-a lansat pe scena acestui eveniment trei piese nou-nouţe,  cântece dedicate ciobanilor din Tulgheş, căror cântece le-a făcut textul singură, muzica fiind realizată de orchestra Ansamblului Ciprian Porumbescu din Suceava.

 Pentru aceste piese s-au făcut filmări,(urmând să apară videoclipurile mai întâi pe YouTube apoi şi pe posturi media care difuzează folclor), în ziua de 24 Iunie, în satul Poiana Veche, în curtea unei pensiuni ce poartă numele de ,,Casa bunicilor din Rai”  precum şi la stâna(europeană) a ,,Marienilor”- o familie de ciobani din tată-n fiu, eroi ai cântecelor Mihaelei.

La aceste filmări au participat toţi ciobanii menţionaţi în textul melodiilor şi  ,,poienarii” -consătenii Mihaelei Lomoră precum şi membrii Ansamblului Artistic de Amatori „PLAIURI TULGHEŞENE”.

După cum vedeţi, pentru localnici, evenimentul ,,Armonii fără frontiere” a debutat cu multe zile înainte de evenimentul în sine.

Cele două zille de festival care s-au derulat pe scena amplasată, ca de obicei, sub pădurea ce înconjoară baza sportivă din Tulgheş, au cuprins toate formele de spectacol: de la poezie şi momente de iluzionism până la folclor şi  muzică uşoară, pop, instrumentală, etc.

În prima zi de festival, în deschiderea evenimentului am urcat pe scenă noi, Ansamblul Artistic de Amatori PLAIURI  TULGHEŞENE- ca nişte gazde cuminţi ce suntem. Am avut un program de 30 de minute care a cuprins cântece cu grupul vocal, o doină interpretată  Radu Cozariz – elev în anul al II-lea la Liceul de muzică, Tudor Jarda  din  Bistriţa, şi s-a încheiat cu suita de 14 jocuri locale ,,Roata Stelelor”.

Interesant şi îmbucurător pentru mine, ca şi coordonator,  a fost faptul că cei mai mici şi nou-veniţii în trupă de curând, după două-trei repetiţii s-au descurcat onorabil, în prima apariţie cu public la un eveniment de asemenea anvergură. Pentru asta sunt recunoscătoare ,,fraţilor” mai mari din trupă care mă ajută foarte mult când vin noi membri în ansamblu.

Vă mulţumesc dragii mamei!

La încheierea programului artistic am fost recompensaţi, cu trofeul festivalului, de către Dl.Primar Marcel Vancu.  Mulţumim şi pe această cale!

După noi a urcat pe scenă formaţia de dansuri populare maghiare din Borsec, apoi D-ra. Ecaterina Curcă, solistă de muzică populară din loc. Corbu, Harghita, solista de muzică populară Iustina (Rugină) Lăbonţiu din Tulgheş, căsătorită în Corbu. Începând cu orele 18, au urcat pe scenă membrii Radio ProDiaspora,  oaspeţi şi totodată, organizatori ai evenimentului.

În această primă zi a evenimentului, Mihaela Lomoră, realizatoarea emisiunii ,,Picături de suflet românesc”  la Radio Pro Diaspora,  a avut şi lansarea celor trei cântece de ciobănie cu care a înregistrat un real succes, drept pentru care, a doua zi, publicul a cerut să fie cântate din nou.

În cea de-a doua zi a evenimentului, duminică 29 Iunie, de Sf.Petru şi Pavel  dimineaţa, localnicii au fost la ,,copolnă” (bisericuţa satului Rezu Mare), pentrucă  aceşti doi sfinţi sunt protectorii satului. De mulţi ani nu am mai văzut aşa mulţi hrămeni în sat la noi! Aproape în fiecare curte era pusă masa afară la umbra unui măr ori pe sub umbrarele frumos construite tocmai pentru asemenea ocazii.

Organizatorii au fost foarte bine calculaţi când au planificat orarul celei de-a doua zile a festivalului,  luând în calcul atât hramul satului nostru, cât şi alte evenimente,(cumetrie, nuntă), care au avut loc, tot duminică 29, iunie.

Lumea a fost informată cu privire la evoluţia pe scenă a artiştilor preferaţi şi au putut alege cum să îşi organizeze timpul. În acest fel au putut participa şi la hram şi la programul festivalului dar nu au lipsit nici de la nuntă pentrucă nu-i aşa, toate, cu oameni, se fac.

Revenind la eveniment, un foarte emoţionant moment a fost duminică la orele 18,00  când au fost invitate pe scenă cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsnicie şi au fost omagiaţi, premiaţi şi felicitaţi pentru această adevărată performanţă.

Nu am reuşit să număr câte cupluri au fost, dar cu mult peste 10 trebuie să fi fost pentru că au umplut scena la refuz şi stăteau umăr-la-umăr.

Este deja o veche trediţie să fie felicitate cuplurile cu 50 de ani de căsnicie în cadrul unui eveniment de amploare al localităţii. Aceste momente dau speranţă şi curaj tinerelor generaţii spre a-şi întemeia o familie.

În altă ordine de idei, trebuie să spun că evenimentul a cuprins şi gătitul mâncărurilor tradiţionale.

S-a gătit, de către maeşti bucătari din Tulgheş, tocană, gulaş, balmoş, berbece la proţap iar  agenţii comerciali  au asigurat la rândul lor produse la grătar, produse de patiserie, n-a lipsit vata de zahăr spre deliciul copiilor dar chiar şi al părinţilor.

A fost organizată şi o tombolă cu premii substanţiale. Sponsorul principal fiind firma ,,Grigoriu SRL”

Înafara perimetrului din proximitatea scenei,  copiii au avut tot felul de posibilităţi pentru distracţie: tiribombe, căluşei, lanţuri, topogane, trenuleţ, standuri cu jucării,  dar ce n-a fost?

De toate pentru toţi!  Bani să ai şi voie-bună !

Vremea a fost moderată. Am avut şi ploaie, dar a fost blândă şi foarte bine-venită că plângea pământul de sete. Vântul ne-a necăjit puţin, că vâjâia în microfoane, dar ăsta-i riscul meseriei şi oricum a plecat repejor prin pădure.

Oamenii, indiferent ce genuri muzicale ar fi preferat, au fost cu toţii mulţumiţi pentru că a fost muzică pentru toate gusturile.
Evenimentul s-a sfârşit târziu,  în noaptea ce dădea spre luni, cu un deosebit foc de artificii.

Trebuie să vă spun şi că, în  a doua zi a evenimentului ,,Armonii fără frontiere”, duminică dimineaţa, pe 29 iunie,  membri Radio ProDiaspora ne-au făcut onoarea să viziteze  muzeul.

Au fost foarte încântaţi şi surprinşi să găsească o clădire doldora de mărturii etnografice, istorice şi culturale care povestesc, pe îndelete şi destul de amănunţit  despre traiul, din trecut şi până în prezent, al localnicilor.

Cu această ocazie, D-na Director Generaal – Fondator al Radio ProDiaspora, D-na Ecaterina Cîmpean mi-a înmânat o plachetă personalizată prin care mi se conferă titlul  de ,,Membru de Onoare” al postului de Radio ProDiaspora! Nu vă imaginaţi ce emoţionată şi surprinsă am  fost!

Nici nu am ştiut cum să mă manifest!

Ne cunoşteam on-line chiar din 2009 când am descoperit postul Radio ProDiaspora ca pe o oportunitate şi după multă analiză cu mine insămi, am îndrăznit să le scriu un articol.

Am zis că ,,O-ncercare, moarte n-are!” . A fost cu izbândă. Apoi, de-a lungul timpului, am tot scris,   în special despre evenimentele Ansamblului Plaiuri Tulgheşene, dar şi despre evenimentele frumoase din Tulgheş cum ar fi ,,Joia Mare, sau festivalul Roata  Stelelor, ori manifestările din zilele dedicate eroilor neamului: Ziua României, Ziua Eroilor, Ziua Drapelului, etc.

D-na Ecaterina Cîmpean le-a publicat iar eu mă bucuram că reuşeam să fac cunoscute frumuseţile plaiurilor tulgheşene dincolo de graniţele ţării..

Iată, după 16 ani, ne-am cunoscut faţă către faţă şi ne-am putut îmbrăţişa.

Dumnezeu are planurile Lui şi le aşează pe toate cum ştie El mai bine.

Dragi prieteni de la Radio ProDiaspora, vă mulţumesc şi pe această cale, pentru onoarea ce mi-aţi făcut,  dar mărturisesc că, încă nu cred că mi se întâmplă  mie,  un boţ de lut,  unele ca acestea.

Iată, dragii mei,  că prima lună de vară a adunat la Tulgheş o întreagă pleiadă de artişti şi oameni de cultură de pe toate meridianele lumii şi, bucuraţi-vă!  Toţi aceşti oameni descind din poporul nostru!

Să fim mândri cu ei şi să le trimitem câte un gând bun de fiecare dată când zicem vre-un  ,,Doamne-ajută!”.

Cred cu tărie că numărul mare al  românilor de cultură care şi-au găsit rostul prin toată lumea asta mare, a fost îngăduită, poate chiar rânduită de Cel-de-Sus.  Încet-încet, prin ei, lumea întreagă ne cunoaşte, nu doar de pe la ştirile ,,înspăimântătoare” ci prin cuvintele şi emisiunile acestor binecuvântaţi mesageri care povestesc lumii întregi despre tradiţiile  şi obiceiurile noastre  ancestrale, despre portul nostru naţional, jocurile populare, teatru ori poezie, despre tot ce înseamnă cultura noastră cu tot ce avem noi mai frumos.

Vă mulţumim oameni frumoşi la suflet pentru acest eveniment şi pentru tot ceea ce faceţi, ca fii ai acestui neam, acolo unde sunteţi trăitori! Sper să ne revedem cât mai curând!

Felicitări Consiliului Local şi Primăriei Tulgheş!

Mulţumiri tuturor colegilor din primărie, colectivului de pompieri de pe lângă Primăria Tulgheş şi tuturor celor implicaţi în organizarea evenimentului! Ştiu că au fost săptămâni de pregătiri premergător evenimentului, care a fost unul fără pereche!

Să ne ajute Dumnezeu să ne revedem cu sănătate şi seninătate la anul şi mai departe cu bucurie, cu frăţietate; să ne bucurăm de viaţă, de pace, de comuniune!

Veţi găsi impresii, din partea oaspeţilor în festival, despre cele trei zile petrecute acasă, pe siteul Radio ProDiaspora:   https://www.prodiaspora.de

Din Tulgheş, a relatat Rapsod popular Lăcrămioara Pop, Tezaur Uman Viu protejat UNESCO

30.06 spre 01.07. 2025

Articolul O sărbătoare a românilor de pretutindeni apare prima dată în Ecoul muntilor.

Ca în fiecare an, Asociația Culturală „Eu Cred” Tașca, sărbătorește copiii pasionați de muzică printr-un festival devenit deja  tradiție și foarte apreciat în mediile culturale, intitulat sugestiv „Copiii-florile inimii”.Anul 2025 a marcat ediția jubiliară cu numărul zece și se poate spune că întreaga manifestare a fost una de 10, ținând cont de numărul mare de copii prezenți la festival, de calitatea concurenților încscriși în concurs- mulți dintre ei fiind câștigători a numeroase premii și concursuri de gen, de valoarea artiștilor invitați în recital, dar și de faptul că vremea s-a schimbat radical în bine chiar în ziua de 1 Iunie-  semn că Dumnezeu iubește copiii.

Încă de la primele ore ale dimineții de duminică- 1 Iunie, frumosul parc natural „Sfânta Maria” din Tașca, începea să se umple de copiii sosiți din Tașca, dar și din județ, mulți dintre ei îmbrăcați îmbrăcați în frumoasele cămăși naționale, alții ducând în spate chitare, dar și de adulții însoțitori, profesori sau oameni simpli- dornici să-și petreacă o zi frumoasă de duminică printre copii. Atmosfera de festival a fost întregită de grătarele care începeau să se încingă și de standurile amenajate de comercianții de jucării, dar și de tinerii de la Cercul de Pictură din Tașca, coordonați de doamna dr. Narcisa Stejeran, care pictau fețele copiilor. După terminarea slujbei de la Biserică, ușor-ușor, parcul a devenit neîncăpător, iar organizatorii au deschis în mod oficial festivalul prin intonarea Imnului de Stat al României. După prezentarea membrilor juriului ( compus din Prof. Georgeta Vasilache, Prof. Dorina Mucenicu, Carmen Elena Nastasă, Mihaela Petronela Costan și tânărul Matei Constantin Mihăilă- toți aflați „în subordinea” președintelui de juriu- prof. Cristina-Iuliana Marin)  concurenții au început să urce pe scenă, anunțați de micuții prezentatori Maia Topliceanu și David Ichim,  interpretându-și cântecul de concurs cu emoție, sub privirile ( și urechile) atente ale juriului.57 de concurenți, care mai de care mai talentat și mai frumos, s-au rânduit la microfon, în fața publicului care, cu fiecare oră care trecea, devenea tot mai numeros- punctul culminant fiind în jurul orei 17,00, când urma ca pe scenă să urce cunoscuta și îndrăgita interpretă de muzică populară Paula Hriscu. Un moment deosebit s-a petrecut în timpul concursului, când doamna Primar Daniela Ursache a apărut printre copii, însoțită de 2 Mikey Mouse, dar și de alți angajați ai Primăriei Tașca și Școlii Gimnaziale „Vasile Mitru”, care au umplut parcul cu 1000 de baloane colorate, oferindu-le tuturor copiilor.

După ce lista de concurenți a fost epuizată, a urma imediat spectacolul de gală, care a debutat cu talentații copii sosiți tocmai de la Balotești, jud. Ilfov, coordonați de Marius Florescu și din care a făcut parte și violonistul Rareș Mihai Florescu- unul dintre câștigătorii acestui concurs. După ce publicul s-a încălzit  cu autenticele cântece populare din zona Munteniei, a urmat mult așteptatul recital al Paulei Hriscu, un recital care a încins spiritele și pofta de joc, chiar dacă timp de aproape 10 minute, a plouat. Momentul culminant al recitalului a fost atins odată cu invitația Paulei Hriscu, când scena a fost asaltată de copiii care au înconjurat-o și împreună cu care au interpretate celebra melodie „Românie, mândru plai”.Deja încălziți, copiii, dar și adulții, deopotrivă, au rămas în fața scenei și au ascultat și dansat pe muzica electrizantă adusă în scenă de Trupa „Bee Patrol” din Piatra-Neamț- o trupă compusă din 4 copii de 11 ani, coordonată de Sorin Pavlidis, după care, în așteptarea membrilor juriului, au urmat momentele muzicale  la fel de înălțătoare oferite de folkiștii Ionuț Coșerariu și Matei Mihăilă, aceștia exprimându-se pe scenă liber, iar improvizațiile lor de efect, cu chitara, au stimulat apetitul de distracție al publicului, prin celebrele cântece folk „Amintire cu haiduci” sau „Nebun de alb”.

Seara s-a încheiat cu festivitatea de premiere- o festivitate la care toți concurenții au fost premiați cu diplome, medalii și trofee. Marea câștigătoare a acestui festival  a fost o tânără și talentată, elevă a prof. Paola Ghivirigă de la Școala Populară de Arte din Piatra-Neamț, câștigătoare a numeroase premii județene și naționale, dar și membră a Grupului „Aripi de Folk” Roznov (prof. coordonator Ionuț Coșerariu), ALISA ELENA FUNINGĂNĂ.

Lista completă a premianților Festivalului Național – concurs „Copiii- florile Inimii”- ed.a X-a:

Secțiunea Muzică populară, categoria    6-10 ani

Motfolea Jean Constantin-Premiul I

Găneanu Ștefania-Premiul al II-lea

Alexa Mara-Premiul al III-lea

Zbranca Georgia Rebeca-Mențiune

Categoria 11-14 ani

Darius Irene-Premiul I

Râncu Raul Cristian-Premiul al II-lea

Caia Mădălina Delia-Premiul al III-lea

Mențiuni:

Moldovan Daria Ștefania

Maftei  Samira

Barb Miruna Alexia

Categoria 15-18 ani

Budacă Teodora-Parascheva- Premiul I

Toma Ștefania-Premiul I

Anghel Mara Alexandra-Premiul al II-lea

Boiță Radu Ionuț-Premiul al III-lea

Secțiunea Muzică ușoară , Categoria   6-10 ani

Adelina Elena Pașcu-Premiul I

Rânceanu Claudia-Premiul al II-lea

Pătrățanu Ana-Premiul al III-lea

Ingrid Maria Sandu-Premiul al III-lea

Premii speciale:

Todirașcu Veronica

Todirașcu Teotim

Todirașcu Sofia

Mențiune:

Ploscaru Cristian

Categoria 11-14 ani

Pleșca Lia Maria-Premiul I

Râncu Raul Cristian-Premiul al II-lea

Enuță Ecaterina-Premiul al III-lea

Darius Irene-Premiul al III-lea

Cernat Ana-Premiul al III-lea

Premiul special:

Enuță Alexandra

Mențiune:

Răruță Teofil

Timofte Casiana

Categoria 15-18

Elisabeta și Teotim Todirașcu -Premiul I

Ciucanu Geanina-Premiul al II-lea

Iftimie Maria-Premiul al III-lea

Secţiunea Muzică Folk, Categoria6-10 ani

Ichim David Matei-Premiul I

Dobrescu Anisia-Premiul al II-lea

Tudor Matei-Premiul al III-lea

Categoria 11-14 ani

Funingănă Alisa-Premiul I

Albert Andreas-Premiul al II-lea

Enuță Alexandra-Premiul al II

Zabulic Antonia-Premiul al III-lea

Bulache Ștefania-Premiul al III-lea

Alexa Nicola-Premiul al III-lea

Mențiuni:

Cojocaru Andrei

Ștefan Damian

Categoria 15-18 ani

Ciucanu Geanina- Premiul I

Răruță Ilinca-Premiul al II-lea

Astfel, Festivalul Național- concurs „Copiii-florile inimii”- ediția a X-a a fost una de colecție sau „de pus în ramă”, copiii mici și mari bucurându-se de o atmosferă câmpenească autentică, una dintre puținele manifestări care sunt organizate cu copii și pentru copii.

Întreaga manifestare a fost „pusă în scenă” de Asociația Culturală „Eu Cred” Tașca, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Tașca, cu sprijinul Heidelberg Materials România, precum și de alte persoane fizice care și-au exprimat dorința de a rămâne în anonimat.

Marius Coşerariu

Articolul POVEȘTI MUZICALE CU COPII LA TAȘCA apare prima dată în Ecoul muntilor.

Petruţa Ladaru s-a născut pe 14 martie 2003 şi a crescut în comuna Tulgheş din județul Harghita, unde locuieşte şi astăzi, şi profesează în poliție. „Folclorul pentru mine este ceva de care nu o să mă despart niciodată, deoarece bunica este cea care m-a făcut şi mă face să-l apreciez foarte mult și autenticitatea costumelor populare, ea fiind cea care mi-a făcut toate costumele populare pe care le-am îmbrăcat cu mândrie peste tot pe unde am mers și am avut ocazia de a le purta. Am moștenit acest talent de la tatăl meu care și el cântă la acordeon, la vârsta de 6-7 ani a început să mă ia cu el la evenimente, după care în gimnaziu am început să mă pregătesc pe această parte a muzicii învățând și teorie în același timp făcând și orgă”.

A participat la mai multe festivaluri organizate în comuna natală, iar după terminarea gimnaziului a urmat Liceul de Muzică „Victor Brauner” din Piatra-Neamț. În anii de liceu a participat la mai multe concursuri, obţinând diplome şi premii. După terminarea liceului s-a înscris la Facultatea de Drept și, deşi profesia îi ocupă mult timp, continuă și activitatea muzicală. La liceu a înregistrat două cântece populare, la unul dintre ele chiar ea i-a făcut versurile, iar la Crăciun, luna trecută, a realizat și înregistrat şi o colindă, urmând ca pe viitor să mai apară noi cântece populare. A participat la emisiunea „Hai să ne distrăm, români” de la postul de televiziune “Inedit TV” și la emisiunea „Dor de cântec, dor de neam” de la Favorit TV.

În 2004, a participat la un concurs de muzică organizat de Ministerul de Interne în Maramureș şi a obţinut Premiul al II-lea la secţiunea interpreţi de muzică populară, o încununare a eforturilor sale artistice.

„Mereu am fost foarte atașată de tatăl meu, ne povesteşte Petruţa, probabil și din faptul ca de mică m-a luat cu el la evenimente; pot să vorbesc orice cu el. Este un om care mereu mă înțelege și este alături de mine în tot ceea ce fac, el a fost și cel care m-a îndrumat pe această cale a muzicii”.

Succes, Petruţa, şi cât mai multe cântece frumoase din această zonă etnofolclorică deosebită care este valea Bistricioarei!

Daniel Dieaconu

Articolul Portret de tânăr artist: PETRUŢA LADARU apare prima dată în Ecoul muntilor.

Dansul popular este o moștenire extrem de importantă a culturii noastre în care s-a reflectat talentul strălucitor, caracterul original și unic al poporului nostru. Într-o criză actuală de valori bucuria de a munci și prețuirea muncii lor, înțelepciunea, istețimea, cinstea simțul etic, patriotismul, simțul umorului, modestia, sobrietatea, spiritul întrajutorării, al solidarității, prețuirea învățării și gestionarea timpului sunt caracteristici pentru un grup unit, în speță Ansamblul „Mlădițele Farcașei”.

Datorită ambiției viceprimarului comunei Farcașa, Cristian Zof Gheorghiu de a avea un ansamblu de dansatori amatori în comună, s-au pus bazele formării grupului de dansatori- copii, la sfârșitul anului 2023,  cu intenția de a valorifica și duce mai departe obiceiurile și tradițiile folclorice specifice zonei care au fost păstrate de bunici, dar neștiute de tineri. Antrenați de inimoasa Geta Afloreii, formația prinde viață. Ansamblul este format din copii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani. O notă aparte o reprezintă costumele populare autentice, moștenite de la bunici.  De două ori pe săptămână copiii se întâlnesc la repetiții, fiind găzduiți în sala de sport a comunei Farcașa. Cu siguranță dragul de portul și dansul popular i-a făcut să vină benevol la repetiții.

Geta Aflorii este absolventă a Școlii Populare de artă, secțiunea dansatori. A activat 4 ani ca dansator profesionist în ansamblul „Floricică de la Munte”, participând la numeroase spectacole susținute atât în țară, cât și în străinătate. În comuna Ceahlău a înființat un ansamblu, dar din lipsă de fonduri a abandonat proiectul, fiind preluat de altcineva. Nu în ultimul rând doamna Afloreii iubește Farcașa și este trup și suflet pentru localitatea ei natală. Copiii au învățat 4 dansuri, pe categorii de vârsta, respectiv 6-8 ani și 9-14 ani. Alături de formație activează și 3 soliști vocali, foarte talentați, respectiv Karina Mareș, Sofia Afloreii și Gabriel Lupuleasa.  Cei trei se bucură de numeroase premii și apariții Tv. Visul doamnei instructor este de a -i duce cât mai departe, învățând și alte dansuri, bucurându-se de apariții la evenimente.

Încrezători în viitor, sperăm că acești copii talentați ne vor bucura cât mai mult cu aparițiile lor și vor evolua frumos, fiind o pepinieră pentru ansamblurile de dansatori juniori și, de ce nu, seniori.

P.S. Mulțumiri părinților pentru suportul moral și financiar, însoțind „mlădițele” în orice localitate unde au avut reprezentație.

Despina GHEORGHIU

Articolul Ansamblul „Mlădițele Farcașei” apare prima dată în Ecoul muntilor.

De la înființare – Casa Creației Populare a fost prima denumire – și până în zilele noastre instituția a dispus de oameni dăruiți căutării, adunării, cercetării și conservării a tot ceea ce se substituie zonei etnografice – port, cânt, dans, practici și sărbători tradiționale. Primul a fost însuși întâiul director, profesorul George Bararu, apoi îi putem aminti, printre alții, pe profesorii George Podani, Constantin Zaharia ori George Brăescu.

Un alt exemplu al dăruirii totale în plan profesional îl constituie profesorul Ionel Apetrei. Acesta a bătut întreg ținutul Neamț, din zona Ceahlăului, trecând prin văile Bistriţei, până în luncile Moldovei şi Siretului, de unde, din fiecare sat și cătun, a adunat creaţiile folclorului muzical şi literar tradiţional zonei.

După munca de teren, aceste creații populare au fost reascultate, triate și structurate în două categorii: melodii vocale, respectiv melodii instrumentale şi de joc. Truda, nu ușoară, s-a întins pe parcursul a aproape patru decenii, și s-a finalizat, în anul 2004, cu volumul intitulat „Ca la hora satului. Folclor muzical din județul Neamț”.

Împătimit al domeniului etnofolcloric, atent la detalii, autorul mărturisește în prefața cărții Ionel Apetrei mărturisea: „Notarea și culegerea materialului în anumite momente și etape devine un criteriu important de evaluare de-a lungul anilor a unor creații care, confruntate cu cele aduse de prin alte părți, riscă să deformeze folclorul, creând pericolul dispariției lui. Notarea cântecelor a fost făcută ținând cont de criteriul științific și, totodată, pe baza caracterului valoric de vechime și de autenticitate. Melodiile au fost puse în tonalități convenabile interpreților, asemănătoare cu sursa de proveniență.”

Munca sa a fost apreciată cum se cuvine de renumitul compozitor și dirijor Constantin Arvinte, care, în Argumentul care deschide volumul, aprecia: „Melodiile sunt autentic moldoveneşti, specifice zonelor de unde au fost culese. Ele posedă o frumuseţe ingenuă a conturului liniei melodice, izvorâtă din simţirea profundă a inspiraţiei celor care le-au creat şi păstrat.”

Truda profesorului Ionel Apetrei, una sisifică, a fost folosită, ulterior, și pentru îmbogăţirea repertoriilor soliştilor de muzică populară, fie ei interpreţi vocal ori instrumentişti. Alături de cântece de o largă circulație, volumul profesorului Ionel Apetrei cuprinde și cântece bătrânești, doine, balade, bocete, cântece de dragoste, cântece de joc.

Scurtă biografie

Ionel Apetrei s-a născut în ziua de 9 mai 1936, în comuna Dragomirești (Neamț). La Şcoala Normală studiază vioara cu remarcabilul profesor Nicolae Buium. În 1968 îşi ia licenţa în muzică la Academia „George Enescu” din Iaşi, Facultatea de Compoziţie, Dirijat şi Pedagogie.

După absolvire, activează ca profesor în judeţul Neamţ. A obţinut „Cupa de Argint” la concursul orchestrelor populare. Între 1968-1972, este inspector pe probleme de muzică la Casa Creaţiei Populare Neamţ.

În întreaga sa activitate profesională a fost preocupat de cunoaşterea, culegerea, interpretarea şi prelucrarea folclorului muzical din judeţul Neamţ.

Sub egida Casei Creaţiei Populare Neamţ, publică culegerea de prelucrări corale „Colo sus, pe Bistriţa”.

În calitate de compozitor, participă la Festivalul „Crinzantema de Aur”, Craiova, ediţia a VII-a, cu lucrarea „Vis de altădată” în interpretarea Marianei Crăiescu (Costea) – laureată a festivalului.

Ca solist şi dirijor al ansamblului „Floricică de la munte”, participă la festivalurile internaţionale de folclor de la Zakopane (Polonia), Ohrid (Macedonia), Gorizia (Italia).

Între 1973-1978, este profesor de vioară şi violoncel la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamț, pentru ca zece ani mai târziu să intre în domeniul didactic, profesor de muzică la diferite şcoli gimnaziale din Piatra-Neamţ.

La scurt timp după apariția volumului culegere de folclor „Ca la hora satului. Folclor muzical din județul Neamț”, profesorul Ionel Apetrei trece Marele Prag, pășind în lumea de dincolo.

Valentin ANDREI,

Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț

Articolul „CA LA HORA SATULUI”, CULEGERE FOLCLORICĂ DE IONEL APETREI apare prima dată în Ecoul muntilor.

Într-o perioadă a globalizării, a europenizării, a deschiderii spre valorile Europei occidentale, o atenţie tot mai redusă este acordată identităţii locale. Istoria şi geografia locală, tradiţiile, legendele şi poveştile, etnografia sunt, de multe ori, neglijate sau chiar uitate. Fiecare regiune are, din acest punct de vedere, o notă de autohtonitate, dată de trecutul ei, dar şi de prezent, iar locuitorii ei sunt rezultatul civilizaţiei în care s-au născut şi au trăit. În zona montană, sărbătorile câmpeneşti de tip nedeie, cele cu tradiţie au dispărut. Sărbătorile câmpeneşti sunt de tipul ad-hoc, cu pronunţat iz electoral şi fără tendinţa de permanentizare sau de promovare a specificului local. Este nevoie de festivaluri care să se concentreze asupra caracteristicilor tradiţionale ale zonei. Această regiune cu un potenţial turistic deosebit suferă din punct de vedere al accesibilităţii pentru cei interesaţi de turismul cultural şi în special de cel festivalier. De asemenea, în zonă nu se organizează festivaluri concepute în aşa fel încât care să atragă un public specific turismului cultural, ci zile de comună, de tipul nedee sau câmpeneşti. Aceste manifestări culturale sunt concentrate în special pe artişti consacraţi, oferind puţine şanse de afirmare micilor artişti ai zonei şi nu numai.

S-a desfăşurat un festival cu specific pastoral, în care oierii și alți crescători de animale au propus publicului produsele lor: exemplare deosebite de câini, cai (oile au lipsit în condiţiile date) și produse gastronomice din munţii Neamţului. Copiii şi tinerii din localităţile amintite mai sus, din trei judeţe, s-au întrecut prin cântece (populare şi folk).

Festivalul Oierilor Grințieș a beneficiat de sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Neamţ prin intermediul proiectelor nerambursabile din domeniul cultură, asociaţia noastră participând la concursul de proiecte, alăturând o contribuţie proprie şi a avut alături pe unii dintre crescătorii de animale din Grinţieş şi Tulgheş, în frunte cu Costel Bondrea şi „Fraţii Muntelui”. Promovarea media s-a realizat în special prin revistele „Ecoul Munţilor” şi „Mesagerul de Neamţ”, dar prezenţi alături de noi au fost şi reprezentanţii TVR Iaşi/TVR 3, în frunte cu jurnalistul Sergiu Ciocoiu. Considerăm că a fost un succes şi acesta mai ales prin participarea entuziastă a copiilor!

Daniel DIEACONU

Articolul Festivalul Oierilor la Grințieș – 28-29 septembrie 2024, ediţia a XII-a apare prima dată în Ecoul muntilor.

Muzica a făcut mereu parte din viața ei, astfel ca la 10 ani a debutat în cadrul „Festivalului Oierilor” de la Tulgheş. Mai apoi pașii au făcut-o să urmeze calea artei și a fost eleva Colegiului Național de Artă Târgu Mureș, la clasa de artă a actoriei, iar în același timp, elevă a Școlii Populare de Artă Târgu Mureș, la clasa de canto popular a Maestrului Ioan Dordoi.

A participat la emisiuni Tv în cadrul „Favorit”, „Etno”, „Tv As” și „Hora Tv”, unde a legat prietenii deosebite cu oameni de valoare.

În prezent este studentă la Facultatea de Drept din cadrul UMFST Târgu Mureș, însă calea artei pentru ea nu s-a oprit aici. Continuă cariera muzicală și nu renunță la orele de canto și specializare în arta muzicală.

Are proiecte noi în desfășurare, dar primele ei proiecte au fost cele mai de suflet, două pricesne mereu actuale: „A bătut la ușa ta cineva” și „Toată inima creștină”.

Este o iubitoare a portului popular și se mândrește cu unul dintre cele mai frumoase costume lăsate tocmai de străbunica ei, Ioana. Se consideră o persoană care dă culoare și preferă să fie mereu autentică și „din popor”. Am putut constata aceste lucruri la „Festivalul Oierilor” de la Grinţieş, când, duminică, 29 septembrie 2024, a urcat pe scenă în sunetele de bucium ridicate printre stropi de ploaie de către un consătean de al ei. A urmat un recital frumos, cu aplomb şi totodată sensibilitate, cântecele ei dezmorţind pe zgribuliţii, dar loaialii spectatori.

Mulţumim, Iustina, şi mult succes şi vei fi, cu siguranţă, invitata noastră specială la următoarele festivaluri păstoreşti!

Daniel Dieaconu

Articolul Portret de tânăr artist: Iustina Rugină apare prima dată în Ecoul muntilor.

Până a apărea legile scrise, bunul mers al organizațiilor umane s-a bazat pe cutume, respectarea tradițiilor și obiceiurilor locale, a căror utilitate a fost certificată de-a lungul istoriei. Dintre mijloacele care erau folosite pentru corectarea defectelor individuale, discutăm despre rolul pe care l-a avut Orația satirică de nuntă. Nunta este un eveniment social major, acolo unde se adună grupuri importante de oameni, printre care se regăsesc și indivizii care necesită corecție.

Uneori, dojana blândă pe care o primeau „păcătoșii” prin orația satirică în versuri care le era dedicată de către vornicel, era mai eficientă decât regulile scrise impuse prin legile care guvernau bunul mers al așezărilor umane.

Aceste orații, satirizau cele mai multe dintre defectele individuale sau colective și aveau principalul rol de a le elimina sau atenua. Avariția, lăcomia, răutatea, beția, prostia, infidelitatea, desfrânarea, sunt numai o parte din temele acestora și se recitau în versuri, celui cu abateri de la principiile de drept ale comunității.

În calitate de vornicel al nunților noastre muntenești, am avut cîteodată ocazia, să văd, cum individul cu abateri, surprins cu o glumă de acest fel, făcută în cadrul unui eveniment fericit la care acesta participa, a căutat pe viitor să evolueze spre corectare, spre calități morale ideale.

În cele ce urmează, vă pot exemplifica cu câteva orații culese din Zona Văii Bistriței și introduse în Culegerea mea de folclor, „De la Piatra Neamț pe vale”, apărută de curând la Editura Hoffman.

Orație pentru gospodarii iubăreți

Măi bădii, măi bădii,

Multe mi-ai făcut tu mii,

Cî tot te-am văzut prin sat,

La fimeie cu bărbat.

Ai mata un obicei,

Cam umbli după femei.

Ai  chelit nițel pi frunti,

Ai avut mândruțî multi,

Poți sî chelești șî sub nas,

Cî di mândri nu ti lași.

Di curvar, nu ești curvar,

Dar iubești particular.

Eu să ciu în locul la nevasta ta,

Ț-aș da în cap cu ceava,

Poati-ai sî ti liniștești,

Șî nevasta sî-ți iubești!

Orație pentru tractoriștii necumpătați

Foai verdi iasomie,

Pe dumitale, nea Ilie,

Tăatî lumea-n sat ti știe,

Tractorist di meserie.

Printre tufili di mure,

Cu tractorul prin pădure,

Tragi cu troliul vrum, vrum, vrum,

Duci bușteanu pân’ la drum,

Sî iar verdi foi di muri,

Iar i ghini la păduri,

Si iar verdi foai latî,

Astâzi este zi di platî!

Când iau banii tractoriștii,

Beu, mânâncă, ca miniștrii,

Dupî două zâli frati,

Fac foamea din patrușapte.

Orație pentru flăcăii holtei

Foai verdi matostat,

Ești flăcău neânsurat,

Țî s-o dus buhul prin sat.

Tătă lumea ti vorbește,

Dispri tini așa bârfește:

Căci, crâșmele le-i  lasa,

Șî flăcău mult n-ai mai sta,

Digrabî te-i însura,

Șî di dracu tu ai da!

Cî fimeia cari-o iei,

N-o sî zâcă-odată stăi,

Numa du-ti, vină hăi,

Șî din zori șî pânî-n sară,

O sî cari la căsăcioară,

Ea s-a hodini în pat,

Bun contabil ț-ai luat!

Orație pentru cărăușii satului

Foai verdi iasomie,

Pe matale, măi bădie,

Lumea tătă-n sat ti știe,

Cărăuș di meserie!

Înhami caii la căruțî,

Ș-aduci banii la căsuțî.

Dar n-ai bani în buzunar,

Cî iarna muncești mai rar,

Când înhami boii la car,

Ș-aduci fânul di pi deal!

Toata iarna tragi cu boii,

Vara stai la pulpa oii,

Toată vara treabă ai,

Toamna pi la crâșme stai,

Pentru-un lemn șî pentr-o doașcî,

Tătă ziua bei di pleașcî.

Ghiță Dandu

Din lucrarea: „Folclor literar-muzical: De la Piatra Neamț pe vale”, Editura Hoffman, 2022.

Articolul Orațiile de nuntă, mijloc de corectare a individului în societate apare prima dată în Ecoul muntilor.