Este parte a proiectului „ȚINUTUL ZIMBRULUI: CONSERVARE, EDUCAȚIE ȘI TURISM ÎN PARCUL NATURAL VÂNĂTORI NEAMȚ”

Elevii vor fi implicaţi în „realizarea şi documentarea de către fiecare echipă a unui proiect bazat pe cel puțin o lecţie de explorare și descoperire a valorilor naturale și culturale ale zonei, desfăşurat în afara clasei (în pădure, în parc, pe câmp, în lunca râului, în sat, în comunitate). Însoțiți de profesorul coordonator, elevii vor cerceta si vor învăța despre legătura dintre viața și tradițiile comunității lor și păstrarea bogăției naturale a zonei”.

Primele 3 echipe clasate la fiecare categorie – primar, gimnaziu, liceu – vor participa gratuit la „O zi în Parcul Natural Vânători Neamț – excursie cu activități și explorarea Centrului de Vizitare al Parcului”.

Fiecare echipă care se înscrie la concurs va participa gratuit la un atelier practic de educație pentru natură, susținut în școală de echipa proiectului, în lunile ianuarie – aprilie 2026. Cunoștințele și abilitățile exersate în cadrul acestor lecții vor fi un sprijin pentru realizarea proiectelor pe care le vor trimite echipele.

Tematica: „Tradiții și valori culturale locale”, „Micii biologi”, „Omul ca parte din natură”.

Concursul COMORILE NEAMȚULUI este dezvoltat în cadrul proiectului Ținutul Zimbrului – Conservare, educație și turism în Parcul Natural Vânători Neamț, finanțat de Fundația OMV Petrom prin programul „Verde pentru Viitor” ediția 2.0, dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Propark-Fundația pentru Arii Protejate. Proiectul este implementat de Asociația de Ecoturism din România (AER), în parteneriat cu RNP Romsilva – Parcul Natural Vânători Neamț, Asociația Mioritics și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB).

Parcul Natural Vânători Neamţ este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.

Asociaţia Mioritics este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit fondată în anul 2004 având ca misiune protejarea şi promovarea patrimoniului cultural şi natural, dezvoltarea ecoturismului şi turismului cultural din România.

La 2 aprilie 2026, la Şcoala Gimnazială Grinţieş a sosit doamna Luminiţa Tănăsie de la Asociaţia Mioritics, care a susţinut lecţii demonstrative la cele două clase înscrise în concurs: a IV-a şi a VII-a.

Urmează să fie definitivate cele două proiecte şi apoi emoţiile concursului.

E.M.

Articolul COMORILE NEAMȚULUI apare prima dată în Ecoul muntilor.

Activități în aer liber – natură, mișcare și descoperire

Săptămâna a debutat cu acțiuni de ecologizare în jurul școlii, în cadrul cărora elevii au învățat cum pot contribui, prin gesturi simple, la menținerea unui mediu curat. Au urmat drumeții în natură și vizite de studiu la fabrica de ciment Tașca și Barajul Bicaz, care le-au oferit ocazia să observe echilibrul dintre activitatea omului și mediul natural.

O parte dintre elevi au avut bucuria de a vizita stațiunea Borsec, celebră pentru apele sale minerale binefăcătoare, dar și ținutul Topliței, zone unde s-au bucurat de aerul curat al muntelui și de liniștea naturii. În cadrul acestor excursii, copiii au descoperit frumusețea locurilor, au băut apă din izvoare minerale și au avut ocazia să încerce călăria, trăind experiențe memorabile. Excursia a fost organizată prin Asociația Părinților ”Iustin Pîrvu”- Poiana Teiului.

O altă activitate deosebită din cadrul „Săptămânii Verzi” a fost drumeția elevilor de gimnaziu pe dealurile din Ruseni, locuri pline de frumusețe, culoare și liniște. În mijlocul naturii, elevii au descoperit peisaje deosebite, au respirat aer curat și s-au bucurat de libertatea pe care doar natura o poate oferi. Aici, în aer liber, au fost organizate dezbateri și jocuri de rol pe tema unui stil de viață sănătos, în care copiii au discutat despre alimentație echilibrată, importanța mișcării și grija față de propria sănătate. Activitatea a îmbinat perfect mișcarea, învățarea și buna dispoziție, oferind elevilor o lecție practică despre echilibru și armonie cu mediul înconjurător.

Alți copii au avut prilejul să viziteze o crescătorie de păstrăvi, unde au descoperit tainele creșterii peștilor și importanța menținerii unui mediu curat pentru viața acvatică. Aici, copiii au înțeles mai bine valoarea unei alimentații sănătoase, bazată pe produse naturale și echilibrate, dar și legătura dintre natură, hrană și starea de bine. După vizită, elevii s-au bucurat de peisaje de toamnă spectaculoase, cu culori calde și liniștitoare, iar gazdele primitoare le-au oferit gustări delicioase, pregătite cu grijă și generozitate. Întâlnirea a fost o veritabilă lecție despre simplitate, echilibru și recunoștința față de darurile naturii.

Credință și echilibru – vizita la Mănăstirea Petru Vodă

Un moment cu o puternică încărcătură spirituală a fost vizita la Mănăstirea Petru Vodă, ctitorie a părintelui Iustin Pîrvu, al cărui nume școala noastră îl poartă cu mândrie și recunoștință. Elevii au pășit cu emoție pe aleile mănăstirii, au aflat despre viața și faptele părintelui și au înțeles că respectul față de natură face parte din respectul față de creația lui Dumnezeu. Pentru elevii ciclului primar, vizita a fost o experiență de suflet: au îmbinat mersul prin natură, cu hrana sănătoasă oferită de părintele stareț, dar și cu rugăciunea – hrana pentru suflet, descoperind echilibrul dintre trup, minte și credință.

Educație ecologică și creativitate

În școală, elevii au fost implicați în ateliere de reciclare creativă, transformând materiale refolosibile în obiecte decorative sau practice. Prin aceste activități, copiii au învățat că reciclarea este o formă de respect față de natură și de responsabilitate personală. Totodată, s-au desfășurat acțiuni de ecologizare în jurul școlii, vizionări de filme educative și dezbateri despre alimentația sănătoasă și importanța mișcării, contribuind la formarea unei atitudini echilibrate și conștiente față de mediu și sănătate.

„Festivalul Toamnei” – culoare, tradiție și comunitate

Una dintre cele mai așteptate activități incluse în „Săptămâna Verde” a fost „Festivalul Toamnei”, devenit o tradiție, de câțiva ani, desfășurat cu implicarea copiilor de la grădiniță și ciclul primar, împreună cu părinții și cadrele didactice. Curtea școlii s-a umplut de culoare, veselie și miros de toamnă: costumații atractive, dovlecei decorați, ornamente ingenioase, coșuri cu fructe, legume și bunătăți de sezon au creat o adevărată atmosferă de sărbătoare. Copiii și părinții s-au întrecut în creativitate și au dovedit că atunci când se lucrează cu sufletul, rezultatele sunt pline de frumusețe.

Prin această activitate, elevii au învățat nu doar despre bogățiile și darurile naturii, ci și despre valoarea colaborării, a respectului reciproc și a bucuriei de a împărtăși reușitele împreună. „Festivalul Toamnei” a fost o celebrare a armoniei dintre om și natură, dintre muncă și bucurie.

Lecții care rămân

„Săptămâna Verde”, cu toate activitățile sale – de la drumeții și ateliere de reciclare, la vizite educative, momente spirituale și „Festivalul Toamnei” – a fost o adevărată lecție de viață, prietenie și responsabilitate.

Elevii au învățat ,în această perioadă, că natura trebuie iubită și protejată, că sănătatea se construiește prin echilibru, iar bucuria se naște din lucrurile simple, făcute împreună.
Școala noastră se mândrește cu implicarea tuturor celor care au contribuit la succesul acestei perioade – elevi, profesori, părinți și parteneri – care au demonstrat că educația pentru mediu este, înainte de toate, educație pentru viață. După o vacanță binemeritată, copiii se vor pregăti  pentru începutul modulului al doilea școlar. Le dorim tuturor mult succes în continuarea acestui frumos drum al cunoașterii!

prof. Deleanu Mariana, director -Șc. Gimnazială ”I. Pîrvu” P. Teiului

Articolul „Săptămâna Verde” – o lecție despre natură, responsabilitate și bucuria de a fi împreună apare prima dată în Ecoul muntilor.

Participanți din toate colțurile țării s-au adunat pentru trei zile de competiție, prietenie și explorare. Pentru unii, a fost prima întâlnire cu spiritul Cupei, în timp ce alții s-au întors cu nerăbdare după experiența de anul trecut, dornici să retrăiască atmosfera aparte.

Pregătirile au început încă de joi și vineri, când echipa de organizatori s-a mobilizat pentru a pune la punct tabăra. A fost nevoie de efort fizic și concentrare, pentru ca totul să funcționeze. Această muncă de culise, intensă și discretă, a fost răsplătită prin buna desfășurare a evenimentului și prin zâmbetele participanților.

După o zi dedicată pregătirilor, vineri seara a adus cu sine prima întâlnire cu spiritul natural al Cupei. În jurul focului de tabără, fiecare chitarist al clubului și-a pus în valoare talentul, acompaniat de întregul grup și de vocile tuturor celor prezenți. Acordurile de chitară, cântecele cunoscute și entuziasmul general au creat o atmosferă unică – acel tip de trăire care nu poate fi comparată cu nimic. Flăcările focului luminau chipurile oamenilor, iar râsetele, vocile și strigătele de bucurie se amestecau într-o armonie perfectă. A fost o seară care a unit participanții, deschizând evenimentul în spiritul prieteniei și al emoției colective.

Sâmbătă a fost, fără îndoială, ziua cea mai intensă a competiției. Concurenții au pornit pe traseul de regularitate, fiecare alegând propriul obiectiv: unii au mers spre liniștea încărcată de spiritualitate a Chiliei părintelui Ilie Cleopa, alții au urcat spre Mănăstirea Stânișoara, iar cei mai îndrăzneți au cucerit Vârful Bivolu. Dincolo de efortul fizic, participanții s-au bucurat de frumusețea naturii și de poveștile locului, unde legenda se împletește cu aerul de munte.

La întoarcere, atmosfera a fost una de voie bună și relaxare, completată de o masă caldă menită să le redea energia. Însă odihna nu a durat prea mult, deoarece îi aștepta proba teoretică – o parte esențială a competiției. Aici, cunoștințele despre floră, faună, meteorologie și identificarea urmelor de animale au fost puse la încercare. Pentru unii, întrebările s-au dovedit a fi o adevărată provocare, în timp ce alții, au reușit să își transforme participările trecute într-un avantaj.

O altă etapă a zilei a fost proba de orientare turistică. Echipajele formate din câte doi concurenți au avut la dispoziție o hartă detaliată și o busolă, singurele instrumente necesare pentru a descoperi toate posturile ascunse în teren. Organizată cu rigurozitate, această probă a pus la încercare nu doar abilitățile de orientare, ci și spiritul de echipă și viteza de reacție. Cei mai rapizi și eficienți s-au distins prin strategia lor, reușind să își asigure locuri fruntașe în clasament.

Printre cele mai memorabile momente ale evenimentului s-a numărat proba surpriză. Totul a început cu un joc de mimă plin de energie și creativitate, care a încălzit atmosfera și a smuls primele hohote de râs atât copiilor, cât și celor mari. Participanții, încurajați să se exprime liber, au intrat rapid în joc, dând naștere unor momente savuroase. Apoi, proba a continuat cu un traseu neașteptat prin pădure, ghidat de fire de ață colorată, întinse printre copaci. Drumul, aparent simplu, ascundea o surpriză: dintre crengi, cu pași teatrali și gesturi exagerate, a apărut o „gorilă” — unul dintre organizatori noștri costumat care a declanșat valuri de râsete și uimire.

Între mimă, aventură și personajul surpriză, proba a devenit un moment de joacă autentică, de apropiere și entuziasm comun.

După provocările și râsetele probei-surpriză, noi, copiii trupei de la Crucea Talienilor, am invitat musafirii noștri, chiar împreună cu animalele lor de companie, să ni se alăture la o pauză binevenită la pârâul din apropiere. Acolo, în mijlocul naturii, am petrecut momente de liniște și veselie, scăldându-ne în apa rece care ne-a înviorat și ne-a adus o bine-meritată răcorire.

Această mică escapadă a fost o ocazie să le arătăm oaspeților noștri cum ne jucam noi când eram mici — o bucurie simplă, sinceră, legată de sat și de natura care ne înconjoară. Cu râsete, stropi și voie bună, am reușit să le oferim o experiență unică, pentru care și-au exprimat recunoștința. Un moment aparte al zilei de sâmbătă a fost prezentarea susținută de Selena Carază, fostă membră a clubului și în prezent ciocolatier pasionat. Cu o pregătire remarcabilă și informații atent structurate, Selena i-a purtat pe participanți într-o călătorie fascinantă: de la fructul de cacao, la transformarea sa în tableta de ciocolată pe care o cunoaștem, dezvăluind secrete despre calitatea ingredientelor, istoria acestui deliciu și o mulțime de curiozități surprinzătoare.

  Prezentarea, ilustrată cu machete și imagini sugestive, s-a încheiat cu o degustare de ciocolată care a cucerit pe toată lumea. Cei mai entuziasmați s-au dovedit a fi copiii, care nu își mai doreau ca acest moment să se termine.

Seara a adus în prim-plan cea mai așteptată probă a competiției – proba culturală. Deschisă solemn cu imnul clubului, aceasta a transformat scena într-un spațiu al creativității și al bunei dispoziții. Echipele și-au pus în valoare talentul umoristic, vocal și literar, încântând publicul cu glume inspirate, versuri și momente artistice care au stârnit râsete și aplauze. Dincolo de spectacol, emoțiile au fost amplificate și de suspansul clasamentului, întrucât fiecare echipă își dorea să impresioneze juriul.

În încheierea serii, recitalul susținut de interpretul Ionel Eremia a adus un plus de emoție. Repertoriul său variat a purtat audiența de la bucurie și energie, până la nostalgie și sensibilitate. Pe măsură ce focul de tabără se stingea încet, cântecele lui au creat o atmosferă de neuitat, lăsându-le participanților amintiri prețioase și complexe.

Duminica a adus cu sine festivitatea de premiere. Trofee, medalii strălucitoare și diplome au răsplătit efortul și implicarea participanților, iar îmbrățișările și felicitările au completat emoția momentului. Totodată, organizatorii au primit, la rândul lor, cuvinte calde, zâmbete sincere și energie pozitivă pentru modul în care au reușit să creeze o experiență memorabilă.

Evenimentul s-a încheiat prin intonarea imnului prieteniei, specific comunității montane, și prin discursuri despre pasiunea comună pentru natură, despre valori și despre bucuria pe care astfel de evenimente o aduc sufletului.

Cupa Montaniarzilor Nemțeni și-a confirmat încă o dată rolul de spațiu al prieteniei, al descoperirii și al respectului față de natură. A lăsat în urmă dorința vie a tuturor de a reveni, de a continua tradiția și de a clădi împreună noi legături și amintiri.

Marta BUDĂI, clasa a IX-a A, Liceul „Mihail SADOVEANU” Borca

Articolul Muntele ne unește – Cupa Montaniarzilor Nemțeni 2025 apare prima dată în Ecoul muntilor.

Iliuța Mihai, clasa a V-a,

Şcoala Gimnazială „Constantin Panţiru” Grinţieş

*

  Tabăra în care am participat toamna aceasta m-a impresionat în multe feluri, dar cel mai mult m-a fascinat modul în care am putut învăța lucruri noi și să descoperim natura, făcând activități practice, oferindu-ne lecții pe care nu le vom uita niciodată.

Încă din prima zi am simțit că această experiență avea să fie una specială. Am aflat povești despre animale, despre modul în care putem diferenția păsările din zona noastră și, arătându-ne poze cu acestea, am reușit să învățăm lucruri despre viețuitoarele din Ceahlău.

La o activitate am învățat că toamna are cele mai multe culori. Ne-am împărțit în echipe și am primit câte un șablon plin de culori pentru fiecare echipă și a trebuit să găsim câte un elegant din natura pentru fiecare culoare.

A doua zi a fost și mai uluitoare. Am luat micul dejun, iar apoi am urcat pe Ceahlău până la cabana Fântânele. A fost destul de greu să urcăm, dar ambiția și faptul că am fost alături de colegii mei m-au ajutat. Drumul a fost frumos, am descoperit ciuperci și am simțit aerul curat al naturii. Când am ajuns la destinație, am admirat peisajul înduioșător, făcând poze și văzând șopârle de munte. A doua activitate în acea zi a fost să mergem la piscină. Când am auzit de asta, durerea de picioare din cauza drumeției a dispărut complet. Ultima activitate din ziua aceea a fost să ne uităm la un film. Am fost foarte fascinați și ne-a ținut în suspans.

Moldovanu Roxana, clasa a VIII-a,

Şcoala Gimnazială „Constantin Panţiru” Grinţieş

*

Odată ajunși la destinație, ghidul nostru ne-a întâmpinat și ne-a ajutat cu cazarea. Ghidul ne-a explicat ce vom face și ne-a condus într-o pădure din apropierea cazării, unde am construit împreună un schelet de foc și un adăpost folosind materiale din natură. La final, ne-a felicitat pentru munca depusă, iar apoi am plecat într-o scurtă plimbare. La capătul traseului am descoperit o cruce mare, unde ghidul ne-a dat un șablon cu multe culori și ne-a provocat să căutăm obiecte din natură care să corespundă culorilor respective. Seara, am participat la o prezentare interesantă despre animale; am văzut specii fascinante și am învățat lucruri noi despre ele. Ziua s-a încheiat cu o petrecere unde am dansat și ne-am distrat împreună, după care ne-am retras în camere pentru odihnă. A doua zi, am urcat pe muntele Ceahlău, o experiență minunată care ne-a pus la încercare rezistența, dar ne-a oferit priveliști spectaculoase. La întoarcere, ne-am odihnit și am rămas cu amintiri frumoase dintr-o tabără plină de aventuri și învățături.

Pascu Maria, clasa a III-a,

Şcoala Gimnazială „Constantin Panţiru” Grinţieş

*

Tabăra „Rangerii juniori” m-a învățat că fiecare dintre noi are un rol de jucat în protejarea naturii. Am învățat să nu las niciodată gunoaie în urmă, să respect animalele și să admir frumusețea muntelui fără să-l rănesc. Adevărata bogăție nu stă în lucruri materiale, ci în amintirile și pe care le iei cu tine și în faptele bune pe care le faci.

Covasna Andreea, clasa a V-a B

Școala Gimnazială ,,Regina Maria” Bicaz

*

În tabără, cel mai mult mi-a plăcut că am legat prietenii cu copii din altă școală. Împreună am participat la ateliere de orientare, am construit adăposturi din crengi și am învățat câteva metode de supraviețuire în natură. A fost distractiv să vedem cât de mult putem face împreună. Ne-am simțit ca niște mici eroi ai naturii.

Roșu Francesca, clasa a V-a B

Școala Gimnazială ,,Regina Maria” Bicaz

*

În fiecare zi, rangerii parcului ne-au învățat că natura nu este un simplu decor exterior, ci o lume cu legile ei proprii care trebuie respectate. Este o lume tainică fără de care omul nu poate supraviețui. În zilele noastre, echilibrul dintre om și mediul înconjurător a devenit fragil și de aceea trebuie să cunoaștem, să respectăm și să-i învățăm și pe alții regulile de comportament în natură. Am învățat că nu există gest prea mic când vine vorba de protecția mediului.

Scripcaru Sofia, clasa a V-a B

Școala Gimnazială ,,Regina Maria” Bicaz

*

Recomand oricărui copil să participe măcar o dată la o astfel de tabără. Experiența din Parcul Național Ceahlău m-a făcut să prețuiesc mai mult natura și să fiu mândru că pot fi, la rândul meu, un „ranger junior”, un gardian al naturii. Voi păstra mereu în suflet această tabără și promisiunea de a proteja muntele și pădurea, oriunde voi merge.

Pîntea George, clasa a V-a B

Școala Gimnazială ,,Regina Maria” Bicaz

*

Tabăra ArtEd din Durău a fost una dintre cele mai frumoase experiențe. Excursia pe care am făcut-o pe muntele Ceahlău mi-a plăcut foarte mult pentru că am înțeles de ce natura este ,,casa” noastră. Ea ne oferă hrană, oxigen, apă, adăpost, iar noi avem datoria de a o respecta, de a o proteja și de a învăța de la ea.

Nistor Antonia, clasa a V-a B

Școala Gimnazială ,,Regina Maria” Bicaz

*

Mă bucur că am fost aici. Am învățat multe și mi-am dat seama că natura are nevoie de ajutorul nostru. Promit să nu uit ce am învățat și să am grijă de mediul înconjurător.

Gotu Cristian, clasa a V-a B

Școala Gimnazială ,,Regina Maria” Bicaz

Articolul Tabăra „Rangerii Juniori – Gardienii Naturii în Parcul Național Ceahlău” 26-28 septembrie 2025 – Durău: impresii juvenile apare prima dată în Ecoul muntilor.

Pentru Administrația Parcului Ceahlău organizarea unei asemenea tabere tematice a reprezentat o oportunitate extraordinară de a promova și transmite o atitudine mai prietenoasă față de animalele și plantele care ne înconjoară și de a atrage de partea sa tineri ambasadori ai Parcului Național.

Organizarea acestei tabere a fost posibilă cu ajutorul Agenției Fondului pentru Mediu prin programul “Rangerii Juniori” lansat în 2024  de Ministrul Mediului chiar aici, la Centrul de vizitare al Parcului de la Izvorul Muntelui.

În perioada 2-4 mai 2025, 75 de elevi de la școlile  “Regina Maria”  Bicaz și “Constantin Panțiru” Grințieș au fost invitați să se alăture echipei de rangeri, devenind, în urma implicării în activitățile organizate și a ceremoniei de premiere, Rangeri onorifici Juniori – “Gardieni ai Parcului Național Ceahlău”. Încă 75 de elevi, de la liceul “Calistrat Hogaș, Piatra Neamț” și Şcoala “Constantin Panțiru” Grințieș, vor participa la o a doua tabără în luna septembrie.

Parcul Național Ceahlău, situat în nord-estul României, în județul Neamț, este cunoscut pentru peisajele sale impresionante, flora și fauna bogate, cu numeroase elemente de bio și geodiversitate cu adevărat valoroase, precum și pentru traseele turistice atrăgătoare. Cu o suprafață de aproximativ 7.800 de hectare, Parcul Național este elementul central al Masivului Ceahlău, unul dintre cei mai spectaculoși munți din Carpații Orientali.

Tabăra Rangerii Juniori are ca scop principal educarea și implicarea tinerilor în activități de protecție a mediului. Printre obiectivele taberei se numără:

• Înțelegerea importanței conservării naturii;
• Dezvoltarea abilităților de orientare și supraviețuire în natură;
• Familiarizarea cu flora și fauna specifică Parcului Național Ceahlău;
• Promovarea spiritului de echipă și colaborare;
• Stimularea creativității și gândirii critice prin activități interactive;
• Programul taberei Rangerii Juniori a fost construit în jurul a patru ateliere interactive.

Unul dintre ateliere a vizat familiarizarea elevilor cu diverse specii de animale protejate, de la amfibieni la păsări și mamifere și oferirea informațiilor necesare pentru ei să le poată identifica.

Al doilea atelier a presupus o interacțiune cu instrumentele specifice unui naturalist și înțelegerea scopului pentru care Rangerii și biologii se apropie de animale și adună informații despre acestea. Aici au fost prezentate camere cu senzori, instrumente de capturat amfibieni și reptile, binocluri și lunete, chemători și sunetele diverselor specii de păsări pe care le urmăresc rangerii Parcului Național Ceahlău. Cât despre scopul pentru care utilizăm aceste instrumente…, o bună cunoaștere a speciilor de animale și plante care ne înconjoară ne poate ajuta direct, în a ne pregăti pentru o viață bună și prosperă, de ex. putem înțelege în timp real încălzirea climei sau migrația unor specii folositoare și putem să ne pregătim pentru o lume dinamică care nu ne va lua prin surprindere. Totodată putem construi măsuri prin care să păstrăm elementele de biodiversitate valoroase pentru identitatea culturală locală.

Al treilea atelier de biodiversitate a fost desfășurat în mijlocul pădurii, printr-o drumeție de jumătate de zi la Cabana Fântânele. Pe traseu am discutat despre tipuri de pădure (conifere și foioase și faptul că pădurile se mișcă – fagul profită de o climă mai caldă și înlocuiește bradul și molidul, despre rețelele dintre arbori formate din rădăcini și ciupercile micorizante, prin care aceștia se ajută reciproc, despre șopârle și căpușe și despre cum uneori trebuie să capturăm (cu responsabilitate) animale pentru a evalua starea de sănătate a unei populații. Desigur ultima parte a atelierului și posibilitatea de a atinge o șopârlă a reprezentat o aventură pentru mulți și cu siguranță partea cea mai interesantă a zilei.

În ultimul atelier de biodiversitate am discutat despre măsuri de conservare punând accent pe unele care pot fi făcute chiar de către copii, cum ar fi construcția de căsuțe pentru păsări sau utilizarea unor aplicații de identificat specii de păsări care pot colecta date valoroase despre dinamica nevăzută a naturii în contextul schimbărilor climatice. Desigur nu toate căsuțele de păsări sunt la fel, dimensiunea lor și a găurii de intrare fiind extrem de importante pentru a selecta speciile pe care ne dorim să le ajutăm.

Tot acum, pe baza unor serii de QUIZ-uri despre speciile cu care au făcut cunoștință și despre Parcul Național Ceahlău, au fost selectați 18 ambasadori ai naturii și ai Parcului care au primit premii constând în cărți, determinatoare de păsări din România și orhidee din Ceahlău). Atelierele interactive de biodiversitate au fost suplimentate de o suită de activități și programe educative și recreative, asigurate de partenerul Parcului Național Ceahlău, Tabăra ArtED Durău.

Activitățile suplimentare au inclus exerciții de supraviețuire și orientare unde elevii au învățat abilități de bază pentru supraviețuirea în natură, cum ar fi construirea unui adăpost, aprinderea unui foc de tabără, găsirea surselor de apă potabilă și utilizarea unui compas pentru orientare; activități recreative și de team-building pentru a încuraja spiritul de echipă și colaborare cu jocuri de grup, probe de orientare și competiții sportive și un atelier de prim ajutor, cu informații necesare fie în drumețiile lor viitoare fie în viața zilnică.

Administrația Parcului Național Ceahlău nu poate decât să spere ca beneficiile participării la Tabăra Rangerii Juniori să fie numeroase și elevii să beneficieze de îmbunătățirea cunoștințelor despre mediu și conservarea naturii, de dezvoltarea abilităților practice și a încrederii în sine, de formarea unor relații de prietenie și colaborare cu alți tineri, de stimularea interesului pentru activitățile în aer liber și protecția mediului, de creșterea responsabilității și implicării civice. Și pentru că nouă, rangerilor și personalului Administrației Parcului ne-a făcut mare plăcere să lucrăm împreună cu acești elevi, dorim să vă mulțumim în mod special dumneavoastră, profesorilor îndrumători și școlilor partenere.

Sperăm să ne revedem curând pe potecile muntelui!

Liviu Moscaliuc, biolog DAPNC

Impresii de tabără – elevi şi profesori

Exploratori ai naturii în Proiectul Ranger Junior

Cu rucsacul plin de curiozitate și inima deschisă către aventură, elevii Școlii Gimnaziale „Constantin Panțiru” au pornit într-o experiență de neuitat în cadrul proiectului Ranger Junior, desfășurat în Tabăra ArtEd. Încă din prima zi, copiii au fost captivați de activitățile pregătite în mijlocul naturii, unde au descoperit, au învățat, au construit și s-au jucat alături de colegi și rangerii pasionați. Activitățile propuse în acest cadru s-au dovedit a fi o experiență de neuitat, menită să le dezvolte copiilor atât dragostea pentru natură, cât și spiritul de echipă, curiozitatea științifică și responsabilitatea față de mediu.

Atelierele la care au participat elevii s-au desfășurat în mare parte în aer liber, în mijlocul naturii, oferindu-le ocazia să învețe prin practică și explorare. Unul dintre cele mai apreciate momente a fost atelierul de supraviețuire, unde copii au învățat cum să confecționeze un adăpost folosind doar materiale găsite în pădure – crengi, frunze, pietre – dar și cum să aprindă un foc în condiții de siguranță, în caz că s-ar rătăci și ar trebui să petreacă noaptea în sălbăticie. A fost o lecție valoroasă despre adaptare, ingeniozitate și colaborare. De asemenea, elevii au participat la un atelier dedicat confecționării de adăposturi pentru păsări și veverițe, învățând astfel cum pot ajuta micile viețuitoare ale pădurii să se protejeze și să supraviețuiască. A fost o activitate creativă care le-a dezvoltat empatia față de animale și simțul responsabilității față de mediu.

La atelierul de prim ajutor, elevii au fost provocați să își asume rolul de salvatori, lucrând în echipe pentru a simula diverse situații de urgență. Fiecare echipă a primit un scenariu diferit – de la o căzătură în timpul unei drumeții, la o înțepătură de insectă sau o entorsă – și a trebuit să demonstreze cum ar reacționa în mod corect și rapid pentru a oferi ajutor colegului „rănit”. Îndrumați de specialiști, copiii au învățat cum să evalueze starea unei persoane, cum să alerteze serviciile de urgență și cum să aplice măsuri de prim ajutor de bază, cum ar fi imobilizarea unui membru, pansarea unei răni sau liniștirea victimei. Unul dintre cele mai așteptate momente a fost drumeția prin pădure către cabana Fântânele. Însoțiți de rangerii taberei, elevii au parcurs traseul cu entuziasm, iar pe tot parcursul drumului aceștia au primit informații fascinante despre fauna locală și despre animalele care trăiesc în zonă. Fiecare pas a fost o ocazie de învățare, iar natura s-a transformat într-o sală de clasă vie și fascinantă. Bineînțeles, distracția nu a lipsit: un atelier recreativ la piscină a adus relaxare și voie bună, completând programul taberei cu momente de bucurie și răsfăț binemeritat după zilele pline de activități în natură.

După terminarea activităților zilnice, serile aduceau un binemeritat timp liber, pe care copiii îl valorificau din plin. Curtea taberei devenea un spațiu plin de energie și veselie, unde se organizau jocuri, iar râsetele și strigătele de bucurie umpleau aerul. Un moment special al uneia dintre seri a fost o mică petrecere organizată în aer liber, unde muzica, dansul și buna dispoziție au fost la ordinea serii. Elevii s-au bucurat de fiecare clipă, dansând și cântând împreună, într-o atmosferă relaxată și plină de voie bună.

Seara s-a încheiat într-un cadru artistic și emoționant: ne-am adunat cu toții în jurul unei chitare, unde câțiva elevi talentați au oferit un moment muzical deosebit. Cu vocea caldă și emoționantă,  au cântat melodii cunoscute, iar ceilalți i-am acompaniat cu vocea, creând un moment de comuniune și liniște care a încheiat ziua perfect. A fost o seară magică, în care prietenia, muzica și natura s-au împletit armonios, lăsând în sufletul fiecărui copil o amintire de neuitat.

Participarea la proiectul Ranger Junior a reprezentat nu doar o experiență educativă, ci și una formativă, cu impact real asupra comportamentului ecologic al elevilor. Le mulțumim organizatorilor și tuturor celor implicați pentru oportunitatea oferită și sperăm ca astfel de inițiative să continue și să inspire cât mai mulți tineri să devină ambasadori ai naturii.

Prof. Luiza Haripcă, Şcoala Gimnazială Grinţieş

Amintiri de neuitat dintr-o tabără de neuitat…

În perioada de 2 – 4 mai 2025 am participat la tabăra Ranger Junior, care s-a desfășurat ca în fiecare an la Durău. A fost o aventură de neuitat!

Din  prima zi, am fost captivat de atmosfera plină de viață și de entuziasmul celorlalți copii. Activitățile au fost diverse și interesante, de la drumeții prin pădure și jocuri sportive, până la ateliere creative și seri de neuitat. Am învățat să lucrez în echipă, să depășesc limitele și să apreciez natura.

Unul dintre cele mai memorabile momente a fost atunci când am urcat pana la Cabana Fântânele și am pus prima dată mâna pe o șopârlă. Am depănat povești cu prietenii și colegii și ne-am distrat…am petrecut un altfel de timp în afara școlii. Am descoperit pasiuni noi, am legat noi prietenii puternice și am învățat să fiu mai independent. Tabăra mi-a oferit oportunitatea de a ieși din zona mea de confort și de a mă bucura de fiecare clipă. La finalul taberei, am plecat cu inima plină de amintiri frumoase și cu dorința de a reveni. Această experiență mi-a demonstrat importanța prieteniei, a aventurii și a descoperirii de sine. Recomand cu căldură o astfel de experiență, deoarece este o lecție de viață valoroasă. Am fost foarte încântat atunci când  am primit o carte foarte interesantă despre fauna tuturor speciilor de păsări și aceasta pentru că am pus întrebări interesante referitoare la filmulețele care ni le-au pus organizatorii taberei, oameni care îmi vor rămâne mereu în memorie, pentru dragostea lor față de natură și de animale.

Această tabără m-a învățat că trebuie să îmi depășesc limitele și să îmi ating țelul în viață. Sper ca fiecare copil care calcă pragul acestei tabere să se reîntoarcă fericiți și plini de speranțe.

Andrei Anisiea, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială Grinţieş

Rangeri juniori” – o tabără de poveste la poalele Ceahlăului

De la mic la mare, cu rucsacurile în spate și plini de entuziasm, copiii din Grințieș și Bicaz au pășit pe porțile taberei „Rangeri juniori” de la Durău. În perioada 2-4 mai copii de toate vârstele s-au putut bucura de o experiență unică în natură unde, pe lângă nelipsita distracție, au putut să-și dovedească și să-și consolideze cunoștințele generale. Deși au fost doar trei zile, rangerii s-au asigurat că vor fi niște zile de neuitat pentru toți. Tabăra a fost plină de provocări care ne-au scos din zona noastră de confort și care ne-au oferit oportunitatea nu doar să învățăm lucruri noi, ci și să le punem în aplicare, fiind nevoiți să construim adăposturi din ce am găsit în jur, să facem un foc pentru noapte și chiar să simulăm o situație în care aveam nevoie de cunoștințele noastre de prim ajutor învățate până atunci. Una dintre cele mai frumoase experiențe a fost drumeția pe Ceahlău. Pe lângă priveliștea spectaculoasă, am fost însoțiți și de un fotograf pasionat de natură, care ne-a povestit lucruri interesante despre plante, animale și echilibrul din ecosistem. A fost genul de lecție pe care nu o înveți în bancă, ci o trăiești.

Ce a făcut ca această tabără să fie diferită de altele a fost faptul că nu ni s-au oferit toate răspunsurile pe tavă. Nu doar că am învățat lucruri noi, ci am fost puși în situații în care a trebuit să ne amintim și să aplicăm ce știam deja, fie că era vorba despre pașii de prim ajutor sau despre cum să ne descurcăm în pădure peste noapte, ceea ce a făcut ca tabără să fie una unică.

Teodora Topoliceanu, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Grinţieş

***

Tabăra Ranger Junior a fost o experiență de neuitat pentru mine. Am fost foarte bucuros că am fost ales să particip, mai ales pentru că am avut parte de multe activități distractive și interesante. Fiecare zi era plină de energie, jocuri, provocări și momente în care am legat prietenii cu alți copii. Unul dintre momentele mele preferate a fost un joc cu întrebări și răspunsuri, unde am fost  activ. M-am concentrat și am răspuns corect la mai multe întrebări, iar la final am câștigat un premiu : o carte scrisă de Doru Panaitescu despre păsările din lunca și Delta Dunării. M-am simțit mândru că am reușit să obțin această carte și mi-a plăcut să descopăr lucruri noi despre păsări și natură.

Această tabără m-a învățat cât de frumos este să te implici, să fii curios și să te distrezi în același timp. Abia aștept să particip din nou la o astfel de aventură!

Andrei Tănasă, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială Grinţieş

Având în vedere faptul că n-am fost în nicio tabără până acum, pot spune cu mândrie că prima experiență într-o astfel de comunitate a fost una uluitoare, având loc la complexul ArtEd din Durău, între 2 și 4 mai 2025, alături de alți copii.

În prima zi, după ce am fost conduși la camerele fiecăruia, am luat prânzul și am fost împărțiți în trei grupe a câte 20-25 de copii. Fiecare grupă a făcut câte trei ateliere pe zi, acestea fiind aceleași, dar într-o altă ordine, în așa fel încât toată lumea a putut să participe la toate activitățile. Atelierele variau unul de celălalt, dar toate fiind despre natură și  importanța acesteia asupra omului. Acestea au reușit să deschidă ochii multor copii, făcându-i să realizeze tainele și complexitatea naturii.

Camerele erau curate și spațioase, fiecare fiind diferită de cealaltă în funcție de numărul de copii cazați într-o singură cameră. Paturile au fost aranjate și împăturite impecabil, făcând camera mai estetică. Băile erau spațioase, având două chiuvete, două oglinzi, o toaletă și un duș, toate cele necesare unei băi. Nu am dus lipsa nici săpunului sau a hârtiei igienice, acestea făcându-și simțită prezența.

Mesele nu au lipsit deloc din program, acestea fiind în întregime. Am fost întâmpinați de o masă delicioasă și sănătoasă de trei ori pe zi, mic dejun, prânz și cină. Gustările între mese nu au lipsit, fiind tonomate cu dulciuri, snack-uri și sucuri în cele două principale clădiri. Echipa ArtEd a fost una cu totul extraordinară, aceștia înțelegând copiii și explicându-le detaliat pașii pe care trebuiau să-i urmeze la ateliere și informațiile despre natură. La finalul excursiei a avut loc premierea. Toți copiii au primit câte o diplomă de participare, unii au primit o diplomă de „Ambasador al naturii”  și câte o carte în urma răspunderii la unele întrebării despre natură, iar alții, printre care și eu, am primit câte o carte în urma punerii unor întrebării interesante.

În concluzie, zilele petrecute la ArtEd au fost o experiență de-a dreptul uimitoare pe care aș repeta-o de nenumărate ori cu aceeași bucurie, nerăbdare și plăcere.

Bortișcă Ioana, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială Grinţieş

***

A fost un moment frumos, mai ales că am participat alături de prieteni și cadre didactice cunoscute, nu doar de alți elevi din alte zone. Activitățile au fost foarte interesante și interactive, având în vedere că majoritatea s-au ținut în natură, în aer liber, apropiind copiii cu muntele. În opinia mea, cele mai interesante au fost probele în care a trebuit să construim adăposturi pentru animale, chiar și unul pentru oameni. De asemenea instrucția pentru Primul Ajutor și metoda de a ne oferi câte un caz pe care trebuia să îl prezentăm practic, mi s-a părut un lucru unic și foarte interesant.

Casian Borşuc, clasa a VIII-a

Artă, zâmbete și amintiri în Durău

Am avut ocazia de a participa la tabăra ArtEd din Durău, un loc minunat unde am petrecut câteva zile pline de activități interesante și unde am putut să ne facem noi prieteni. Împreună cu ceilalți participanți la această tabără, am aflat și am descoperit unde trăiesc insectele în natură  și cum le putem privi mai de aproape.

Unul dintre momentele deosebite ale taberei a fost urcarea până la cabana Fântânele. Traseul a fost destul de obositor, dar priveliștile spectaculoase ne-au făcut să uităm de oboseală. În timpul zilelor, am participat la diverse ateliere și am explorat natura, învățând în mod practic despre mediul înconjurător.  Seara, am avut parte de momente de distracție, cântând la chitară diferite cântece de munte, dansând și bucurându-ne de atmosfera plăcută sub cerul liber.

La final, în ultima zi, am primit diplome pentru participarea activă și implicarea la toate activitățile taberei, încheind astfel o experiență de neuitat, care ne-a lăsat amintiri frumoase.

Alexandru Bianca-Maria, clasa a VI-a

Vacanță la poale de Ceahlău

Pentru timpul liber de la început de mai, am avut plăcuta surpriză ca o parte din copiii școlii noastre, împreună cu câteva cadre didactice să fim invitați în tabăra ArtEd din Durău pentru odihnă, relaxare, informare, aprofundarea cunoștințelor asupra faunei și florei Muntelui Ceahlău și… nu numai.

Copiii, foarte entuziaști și dornici de cunoaștere, mai ales c-au fost pentru prima dată la o astfel de activitate au răspuns cu mult aplomb la toate activitățile desfășurate. Gazdele, personalul de la ArtEd, au fost pe placul copiilor, amabile serioase, prompte, prietenoase, pentru ca musafirii să se simtă cât mai bine.

“Sufletul” taberei au fost reprezentanții rangerilor din Muntele Ceahlău, care, cu mult profesionalism, au reușit să-i atragă pe copii la toate genurile de activități: drumeție cu observare pe Masivul Ceahlău, supraviețuire pe munte, construcții de adăposturi pentru animale, observare cu analiză a florei și faunei montane, elemente de prim ajutor, piscină, jocuri sportive, discoteca de seară cu instructor din rândul personalului de la ArtEd și nu în ultimul rând desfășurarea de concursuri cu premii specifice.

Copiii s-au simțit foarte bine, au socializat, au legat prietenii cu omologii lor din Bicaz, deci, pentru ei a fost un eveniment deosebit, bine primit și cu urmări plăcute pentru viitor.

Învăţător Mihai Panțiru

În tabăra ArtEd

Locația este în Durău, construită pe un deal și foarte aproape de Muntele Ceahlău. Este un loc foarte liniștit. Se aude numai cântecul tuturor păsărilor și păsărelelor…

Acolo au existat multe activități despre natură, despre construit și despre distracție. Eu am trecut prin toate activitățile. Am urcat pe Muntele Ceahlău, am mers la piscină, am construit cu prietenii căsuțe, au fost chiar și căutări. Mie, cel mai mult mi-a plăcut să urc pe munte. Deoarece poți vedea animale sălbatice, să admiri priveliști încântătoare și să vezi monumente vechi de mii de ani. În tabără am locuit în niște apartamente, care sunt cu 4, 5, 6 sau 8 persoane. Este un lucru interesant că sunt două clădiri, una pentru fete și una pentru băieți. La aceste clădiri există aparate care îți pot da dulciuri. Acest aparat acceptă numai bancnote de un leu. Dacă nu aveam puteam schimba la cei care lucrează acolo.

Seara se dau și discoteci de la ora 20 până la ora 22. A fost distractiv, chiar toată tabăra dansa acolo.

Damian Ichim, clasa a IV-a

În tabără

În prima zi de tabără am participat la activități frumoase, mergând la piscină, făcând jocuri frumoase  etc. A doua zi am fost foarte veselă, fiindcă am urcat pe Masivul Ceahlău. După masă am construit căsuțe pentru animale și am discutat despre faună. Ultima zi de tabără a fost tristă pentru că trebuia să plecăm acasă. Înainte de a pleca am făcut și alte activități și diferite concursuri.

Mi-am luat rămas bun de la prieteni și am plecat.

Mie mi-a plăcut foarte mult în tabără. Și, desigur, o să mai merg la ArtEd.

Mihaela Moldovanu, clasa a IV-a

Pe Ceahlău

La început, cum am ajuns în această locație, locul m-a fermecat. Era în prim plan Muntele Ceahlău. Mi-am dorit să merg cât mai repede acolo. Dar nu am putut atunci, ci în următoarea zi. Când am pornit spre munte eram eram entuziasmat și fericit. Atunci, pe moment, aveam multă energie și mi s-a părut ușor de urcat. Dar muntele acesta este uriaș și a fost greu. La prima cabană, Fântânele, ne-am oprit să ne odihnim puțin. Acolo am văzut multe șopârle care ne-au fost prezentate de un ranger de treabă. Toți angajații au fost politicoși cu noi. A fost o zi tare interesantă.

Am avut și alte activități distractive, cum ar fi piscina și construitul de case pentru animale. Am aflat multe lucruri interesante despre animalele sălbatice. De la greieri până la maiestosul urs am observat și învățat multe lucruri utile. În ultima zi am învățat cum putem salva o persoană. Și am făcut un mic spectacol în care salvăm pe cineva. În concluzie, mi-a plăcut și aș mai veni aici dacă s-ar mai putea. O experiență frumoasă trăită de mine și de colegii mei la o pensiune frumoasă, adică ArtEd.

Daniel Zaharia, clasa a IV-a

Plimbare pe Muntele Ceahlău

Era o zi călduroasă de primăvară, iar noi urmam să facem o plimbare pe Muntele Ceahlău.

Când am plecat de la Cabana ArtEd ni s-a făcut instructajul. Toată lumea a fost bucuroasă când am pornit la drum. După fiecare sfert de oră luam o mică pauză. Într-un final am ajuns în locația unde ne-am propus. Acolo am făcut o pauză mai mare decât cele de pe traseu. După ce ne-am relaxat cu toții am început să coborâm tot pe unde am venit.

Într-un final am ajuns înapoi de unde am plecat iar toți eram foarte obosiți.

Mi-a plăcut foarte mult și o să mai merg pe acest munte.

Iulian Acuculiței clasa a IV-a

Tabăra ArtEd

Vineri, ora 11,30 am plecat cu autocarul  spre ArtEd. Când am ajuns rangerii și coordonatorii ne-au întâmpinat veseli.

Am început prin a ne prezenta. Coordonatorii ne-au împărțit în trei grupe. După ce au creat grupele am pornit spre prima activitate. La finalul zilei am mâncat și ne-am dus în camere,dar în scurt timp, am fost chemați afară, la discotecă. A doua zi, de dimineață, am luat micul dejun, după care am pornit spre Cabana Fântânele, din Masivul Ceahlău. Traseul până acolo nu a fost greu. Când am ajuns sus, la cabană, domnul Doru Panaitescu, ranger al muntelui și fotograf de natură  ne-a arătat o șopârlă de munte. Am ținut-o în mână apoi eu cu încă un băiat am mers și am mai căutat. Am găsit mai multe șopârle, de aceeași specie.

Mi-a plăcut tare mult pe Ceahlău. Dacă mai este posibilitatea aș mai merge.

Matei Topoliceanu clasa a IV-a

***

Tabăra „Rangerii Juniori” a fost o noutate pentru elevii școlii noastre și o oportunitate excelentă de a descoperi frumusețea naturii. Elevii au avut prilejul de a afla lucruri inedite despre ariile naturale protejate și  biodiversitatea Parcului Național Ceahlău și de a-și dezvolta abilitățile sociale, făcându-și noi prieteni. Activitățile au fost foarte variate, pline de aventură și adaptate vârstei lor, în care atelierele de lucru, drumețiile și momentele de relaxare s-au îmbinat perfect pentru a se transforma într-o experiență minunată și cu amintiri de neuitat. Cu siguranță, prin participarea la acest proiect, copiii se simt mai apropiați de natură, au înțeles și conștientizează importanța păstrării unui mediu natural curat și a protejării biodiversității.

prof. Ionuț Rădeanu ”Școala Gimnazială „Regina Maria” Bicaz

***

În perioada 2-4 mai 2025, în Complexul ArtEd din stațiunea Durău, datorită șansei acordate de Serviciul de Administrație al Parcului Național Ceahlău de a participa la Proiectul național ,,Rangerii juniori”, am trăit o experiență binecuvântată cu vreme frumoasă și oameni minunați.

Acest loc superb nu ne-a rămas în suflet doar prin măreția peisajului, ci și prin atmosfera caldă creată de animatorii de la tabăra ArtEd și de personalul de la Parcul Național Ceahlău care, cu răbdare și dedicare, au ghidat elevii de la două școli în universul complex și misterios al naturii. Am avut parte de o excelentă organizare, de oameni pasionați și implicați, de activități diverse în care amuzamentul s-a împletit cu cunoașterea, relaționarea și comunicarea.

Pe parcursul celor trei zile, elevii au avut oportunitatea de a învăța despre flora și fauna specifică zonei, au explorat trasee montane și au participat la activități educative și recreative, toate menite să le dezvăluie frumusețea și magia naturii și să le cultive respectul și dragostea pentru ea. Sperăm ca astfel de iniţiative să continue şi pe viitor pentru că au un impact majore asupra tinerelor generaţii.

Prof. Panţîr Violeta, Şcoala Gimnazială „Regina Maria”  Bicaz

***

Natura este o permanentă invitație spre frumos, o sursă inepuizabilă de inspirație și bucurie. Am (re)descoperit frumusețea ei prin intermediul taberei tematice organizate în cadrul Proiectului „Rangerii Juniori – Gardienii Naturii în Parcul Național Ceahlău”, care a oferit elevilor participanți oportunitatea de a învăța despre biodiversitate și protecția naturii, sub îndrumarea atentă a specialiștilor în domeniu.

Activitățile educative diverse și bine organizate au facilitat înțelegerea profundă a impactului acțiunilor umane asupra naturii și a subliniat necesitatea unui comportament responsabil față de mediu. Elevii au explorat biodiversitatea Parcului Național Ceahlău, învățând despre speciile rare și protejate care își găsesc adăpostul în acest colț de rai și au avut ocazia să observe direct flora și fauna locală, să învețe despre interacțiunile complexe care mențin echilibrul ecosistemelor. Prin aceste activități, copiii au devenit conștienți de rolul lor ca viitori gardieni ai naturii, înțelegând că fiecare acțiune contează în efortul global de conservare a biodiversității.

Prof. Humă Marinela, Şcoala Gimnazială „Regina Maria” Bicaz

***

Înainte de a veni la ArtEd, nu știam ce înseamnă o tabără. Acolo am întâlnit oameni noi și specialiști care ne-au învățat despre natură și supraviețuire. Acolo am participat la ateliere diverse în fiecare zi și am petrecut mult timp în natură. Am învățat să construim un fort în natură, să facem focul, să facem adăposturi pentru animale și păsări. În drumeția spre Cabana Fântânele de pe Ceahlău, am descoperit că nu trebuie să renunți atunci când este dificil și crezi că nu mai ai resurse pentru că atitudinea pozitivă îți dă putere.

Grama Lavinia, clasa a VI-a B

***

Impresia mea despre tabăra „Rangerii juniori” este una deosebită. Nu știam că în județul nostru sunt locuri atât de frumoase. Munții acoperiți de păduri în atâtea nuanțe de verde, Ceahlăul, tabăra ArtEd din Durău, locurile de distracție – toate acestea mi-au încântat privirea și sufletul. Am participat la multe ateliere cu încântare și curiozitate și m-am bucurat nespus de cadourile și premiile primite. Mulțumesc celor care au organizat această tabără unde aș reveni oricând!

Georgescu Antonia, clasa a VI-a B

***

Ieri ne-am întors din tabăra ArtEd, dar simt că o parte din mine a rămas încă acolo, în locul cu priveliște directă către Masivul Ceahlău. Drumeția la Cabana Fântânele a fost o experiență unică, iar rucsacul pentru drumeție și trekking pe care l-am câștigat ca premiu în ultima zi este ca o invitație să mă reîntorc în natură, să o explorez, să-i descopăr frumusețea.

Anastasiei Elena Karina, clasa a VI-a B

***

Experiența taberei „Rangerii juniori” la care am avut norocul să particip timp de trei zile a fost una dintre cele mai intense și mai frumoase experiențe trăite până acum. Fiecare zi părea o aventură: urcat pe munte, ateliere practice, ateliere informative, jocuri, concursuri, piscină, discotecă, timp petrecut în natură și oameni informați și amabili. Am ascultat, am observat, am interacționat, am râs și am învățat. Cățeii Nero și Bubu ne-au ținut companie în pauze. Mi-ar plăcea să revin în aceste locuri minunate!

Teodorof Casiana, clasa a VII-a B

***

Tabăra ArtEd din Durău a fost pentru mine una dintre cele mai frumoase experiențe. Cel mai mult mi-a plăcut urcarea pe muntele Ceahlău, chiar dacă a fost obositor. Activitățile de la ateliere au fost foarte interesante iar organizatorii au fost buni cu noi, dăruindu-ne rucsacuri, șepci, termosuri, cărți. Oricând m-aș întoarce în acest loc de vis dintre munți!

Grama Eduard Alexandru, clasa a VI-a B

***

Mie mi-a plăcut că am avut activități în echipe și am putut să cunosc și să mă împrietenesc cu copii de la altă școală. Am colaborat foarte bine, mai ales în activitățile în aer liber când am învățat să construim diverse adăposturi pentru animale și chiar pentru oameni. Am primit informații valoroase despre mediul înconjurător și despre cum îl putem proteja.

Hoșteanu Andreea, clasa a VII-a B

***

Cel mai mult mi-au plăcut activitățile cu rangerii pentru că am învățat lucruri practice, cum ar fi orientarea în pădure și construirea de adăposturi, dar și lucruri utile în viața de zi cu zi precum acordarea primului ajutor. M-am împrietenit cu mulți copii de la Grințieș, iar mâncarea a fost delicioasă. Sunt mândru că am reușit să câștig și un premiu la Quiz-urile din ultima zi!

Ciubotariu Denis Nicolae, clasa a VI-a B

***

Participarea la tabăra ,,Rangerii juniori” ne-a învățat că natura nu este un simplu decor, ci este vie. Prin toate plantele și viețuitoarele ei natura ne spune povești. De la cea mai mică insectă, de la cea mai plăpândă floare avem ceva de învățat. Poate de aceea și la atelierele tematice cel mai mult mi-au plăcut activitățile de supraviețuire în natură.

Lungu Florentina, clasa a VII-a B

***

Cuvântul care caracterizează experiența avută în tabăra ,,Rangerii juniori” din Complexul ArtEd este ,,perfect”. M-a impresionat, în primul rând, frumusețea naturii: munții falnici, pădurile dese, curățenia locurilor. De asemenea, mi-a plăcut mult cum era organizat spațiul taberei, un spațiu generos care ne permitea multe activități în natură. Personalul a fost deosebit de amabil, mâncarea delicioasă iar voia bună ne-a ținut mereu companie. Mulțumesc personalului din tabără și rangerilor de la Parcul Național Ceahlău pentru această experiență minunată și unică care m-a învățat multe lucruri despre natură, dar și despre oameni.

Ciucanu Răzvan, clasa a VI-a B

Tabăra ,,Rangerii juniori” ne-a adus în mijlocul naturii ca să ne amintească de ea și am învățat cât de important este mediul natural pentru oameni. Așa cum natura ne-a primit în ,,casa” ei și ne oferă hrană, oxigen, apă, adăposturi, noi avem datoria de a o respecta și de a învăța de la ea.

Horiea Bruno, clasa a VII-a B

Eu am fost fascinată de bogăția Parcului Național Ceahlău. Nu știam că există atâtea specii de arbori și de plante, atâtea viețuitoare în lumea din jurul nostru. La ateliere mi-a plăcut că, în afara informațiilor primite direct sau prin prezentările video, am putut pune întrebări, am fost provocați să gândim tot felul de situații și, la final, a existat și un concurs în cadrul echipelor. Cu ajutorul explicațiilor primite, am înțeles mai bine  complexitatea naturii și de ce trebuie să o protejăm încă de la cele mai fragede vârste. Natura este cel mai frumos dar!

Moldovan Maria Cătălina, clasa a VII-a B

M-am conectat cu natura și am învățat să o privesc cu alți ochi. Am învățat să observ, să admir și să respect frumusețea naturii. De exemplu, dacă o floare îmi atrage atenția, pot să-i fac doar o fotografie. Nu trebuie să o rup ca să mă bucur de farmecul ei. Sunt recunoscătoare că am trăit această experiență!

Fîrțală Daria-Ioana, clasa a VII-a B

Ne-am distrat, am învățat și am plecat cu gândul că natura este un dar pe care trebuie să-l iubim, să-l respectăm și să-l ocrotim permanent, oriunde am fi.

Hoșteanu Cristina, clasa a VII-a B

Pe mine m-a impresionat personalul de la Parcul Național Ceahlău și de la ArtEd care au fost amabili, răbdători și ne-au explicat pe înțelesul nostru cum funcționează „legile” naturii în care totul este atât de dinamic și de complex.

Baltag Naomi, clasa a VII-a B

„Rangerii Juniori”, sub forma unor tabere pentru mici proteguitori ai naturii, au apărut în Parcul Naţional Ceahlău încă din 2006. Diverse asociaţii au pus în practică acest concept în anii următori. Începând cu anul acesta, Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău şi-a asumat implementarea unui astfel de proiect. Şi a fost o reuşită, cadrele didactice şi elevii având parte de educaţie ecologică în mijlocul naturii, cu activităţi dense şi bine articulate. O astfel de iniţiativă este firesc să fie continuată, în Parcul Naţional Ceahlău şi extinsă în alte arii protejate. Căci, micii rangeri, vor fi cei care vor ocroti natura şi vor duce acasă, în familiile lor, la şcoală, în comunităţi mesajul lor, ceea ce au învăţat în tabără.

A consemnat Daniel Dieaconu

Articolul Tabăra Rangerii Juniori ai Parcului Național Ceahlău (2-4 mai): O experiență educativă și cu aventuri pentru tineri apare prima dată în Ecoul muntilor.

Proiectul Rangerii Juniori este un program de educație nonformală  care își propune să formeze generații de copii implicate în protecția naturii și care să înteleagă nevoia crescândă de protejare a mediului înconjurător. Proiectul se desfășoară în două sesiuni, mai și septembrie 2025, pe parcursul unui weekend prelungit, finanțarea fiind asigurată prin Fondul pentru Mediu și cuprinde cazarea şi masa elevilor cu vârsta între 8 și 18 ani, instructorilor, cadrelor didactice, pe perioada de derulare a excursiilor, drumeţiilor, taberelor, atelierelor sau a altor tipuri de activităţi vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului, inclusiv taxe de campare sau alte taxe percepute pentru accesul la locul de derulare a activităţilor proiectului/bilete de acces pentru vizite în parcuri, muzee, parcuri naturale etc., cu încadrare în limita a maximum 400 lei/zi/participant.

Transformările pe termen lung se fac prin implicare și cu multă consecvență, motiv pentru care dacă ne dorim o schimbare pentru natură, avem nevoie să creștem o generație de lideri care să fie preocupați de aceasta, care să-i înțeleagă rolul, care să se implice în a o proteja și a-i promova valorile. Nevoia de conservare a naturii a creat meseria de ranger, ca angajat în parcurile naționale și în ariile protejate. Credem că prin programul „Junior Ranger” oferim o modalitate de a se apropia de natură și de a îi cunoaște valorile.

Profesia de ranger a fost introdusă în ultimul deceniu în Clasificatorul Ocupațiilor din România, aceasta având deja tradiție în parcurile naționale din străinătate. Rangerul are activități de monitorizare și de protejare a biodiversității și a valorilor naturale din aria în care-și desfășoară activitatea. În competența acestuia intră verificarea respectării legislației și a regulamentului ariei naturale, activități de ghidaj și de informare a turiștilor, activități de educație, monitorizare a faunei și inventariere a florei, fiind un suport pentru echipele de cercetare. Rangerul colaborează cu localnicii, dar și cu autoritățile competente care pot interveni în caz de urgențe.

Adrian Catrinoiu

Articolul Rangeri juniori în Parcul Naţional Ceahlău apare prima dată în Ecoul muntilor.

De la aerul curat pe care îl respirăm până la alimentele pe care le consumăm, fiecare aspect al vieții moderne este interconectat cu funcțiile naturale ale ecosistemelor. Însă, ca în cazul unei opere de artă uitate pe un raft prăfuit, aceste servicii rămân de multe ori nevăzute și subapreciate. Natura își îndeplinește rolul cu o grație care, în mod ironic, ne face să uităm de existența sa.

În tandem cu Jane Goodall, antropologă, etologă, mamiferologă și primatologă britanică, trebuie să înțelegem că „Ecosistemele sunt calea prin care natura vorbește despre legătura noastră insolibilă cu planeta”.

Punând puțin accent pe disecarea problematicii ecosistemelor putem astfel vorbi cu ușurință și despre purificarea apei, care este esențială pentru viață. În această eră a dezvoltării și creării unor concepte inovatoare puțini însă își dau seama că multe dintre cursurile de apă nu sunt purificate prin tehnologii umane, ci prin acțiunea delicată a naturii. Ecosistemele acvatice, cum ar fi zonele umede, pădurile riverane și lacurile naturale, joacă un rol esențial în filtrarea impurităților din apă. Astfel, trebuie să cunoaștem faptul că de foarte multe ori rădăcinile plantelor, microorganismele și procesele naturale de sedimentare transformă, de fapt, râuri tulburi în surse potabile de apă.

O altă componentă crucială a acestui ciclu de viață o reprezintă polenizarea, un proces la fel de esențial precum respirația. Fără polenizatori, culturile noastre de fructe, legume și cereale ar suferi pierderi masive, ducând la foamete și colaps economic. Polenizatorii, precum albinele, fluturii, păsările și liliecii, joacă un rol esențial în menținerea biodiversității. Ei facilitează reproducerea a peste 75% din plantele cu flori, și  aproximativ 35% din producția globală de alimente depinde de polenizare, inclusiv fructe, legume, nuci și semințe ceea ce ajută la menținerea diversității ecologice și la stabilitatea ecosistemelor.

Totodată dacă privim dincolo de suprafața solului, vom descoperi un alt fenomen ecologic vital: prevenirea eroziunii. Fiecare copac, fiecare arbust, chiar și cele mai umile ierburi joacă un rol crucial în menținerea stabilității solului. Rădăcinile plantelor pătrund adânc în pământ, fixând particulele de sol și împiedicându-le să fie spălate de ploile abundente sau de vânturile puternice. Astfel, pădurile și vegetația naturală funcționează ca niște bariere naturale, protejând pământul de forțele distructive ale naturii. În absența lor, eroziunea poate duce la pierderea solurilor fertile, la alunecări de teren și la inundații devastatoare. Deși acest proces pare invizibil pentru ochiul neavizat, este o componentă esențială pentru menținerea sănătății ecosistemelor și, implicit, a societății noastre.

Dincolo de purificarea apei și protecția solului, pădurile joacă un rol esențial în reglarea climei globale. Deseori numiți „plămânii verzi ai planetei” arborii și arbuștii absorb dioxidul de carbon din atmosferă și îl înmagazinează sub formă de biomasă. Prin acest proces de fotosinteză, pădurile contribuie la combaterea schimbărilor climatice și mențin echilibrul fragil al planetei deoarece într-un colț liniștit al unei păduri tropicale sau temperate, fiecare frunză care absoarbe lumina soarelui lucrează pentru a transforma aerul poluat într-un suflu de aer curat. Pădurile nu doar că susțin viața animalelor și plantelor care le locuiesc, ci oferă și un scut natural împotriva deșertificării și a încălzirii globale. În adâncul fiecărui trunchi de copac, este stocată memoria unui echilibru climatic care asigură viitorul nostru.

Serviciile ecosistemice sunt, fără îndoială, un dar prețios pentru omenire, însă ele nu sunt infinite. Epuizarea resurselor naturale și deteriorarea mediului înconjurător riscă să rupă aceste rețele fragile. Defrișările masive, poluarea excesivă și schimbările climatice pun presiune pe ecosisteme, slăbind capacitatea acestora de a oferi serviciile esențiale de care depindem.

Brânduşa Mitronici

Articolul SERVICIILE ECOSISTEMICE ȘI IMPORTANȚA LOR PENTRU SOCIETATEA UMANĂ apare prima dată în Ecoul muntilor.

O arie protejată înseamnă că există o serie de restricții în folosirea resurselor din acea zonă, iar acestea variază destul de mult în funcție de tipul de arie protejată și de zonarea internă a acesteia. Restricțiile sunt menite să acționeze ca o barieră în calea activităților umane cu impact negativ ridicat, cum ar fi exploatările forestiere, amenajări hidrotehnice, minerit etc.

Turismul, la rândul lui, are propriile păcate dacă se dezvoltă în mod haotic, se încurajează turismul de masă și nu se iau măsuri de limitare a impactului negativ. La momentul de față sunt documentate destule situații în care turismul haotic a făcut mult rău, cum ar fi cazul plajelor din Thailanda aproape complet distruse și extrem de poluate. Tocmai din acest motiv pot exista o serie de restricții chiar și pentru activități turistice.  În acest context ecoturismul are rolul de a aduce beneficii localnicilor, însă fără a afecta până la dispariție resursa care stau la baza acelor beneficii.

În România există mai multe tipuri de arii naturale protejate: unele de interes național, altele de interes comunitar (adică la nivelul Uniunii Europene), iar altele de interes internațional. De asemenea, din punct de vedere al modului de gestionare, se disting mai multe categorii. Fiecare astfel de categorie are propriile particularități referitoare la nivelul de protecție, scopul înființării și activitățile umane permise în interiorul acestora. Este important însă de reținut că desemnarea acestora a fost de regulă fundamentată pe criterii științifice, iar restricțiile în folosirea terenului și a resurselor din aceste zone au ca scop conservarea speciilor de faună, floră sau a habitatelor acestora.

Tipuri de arii naturale protejate de interes național:

-Rezervații științifice – acele zone cu regim strict de protecție, în care activitățile umane sunt interzise cu excepția celor în scop științific;

-Parcuri naționale – zone naturale în care se protejează speciile reprezentative pentru natura României și mediul lor de viață, cu o intervenție minimă a oamenilor. Sunt permise activități recreative, educative și de cercetare științifică, activități tradiționale și de construire a unui minim de infrastructură turistică (marcaje, refugii);

-Monumente al naturii – zone desemnate pentru importanța deosebită cu privire la raritatea și unicitatea unor elemente de floră, faună (specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice și faunistice), fenomene geologice (peșteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apă, cascade) sau a altor elemente naturale;

-Rezervații naturale – zone naturale în care se protejează o specie sau un mediu de viață important. Aici sunt permise acțiuni recreative, educative și de cercetare;

-Parcuri naturale – zone naturale în care se protejează peisajul, important și datorită activităților umane tradiționale desfășurate în zonă, a căror păstrare reprezintă unul din obiective. Sunt permise activități recreative și educative, construcția de infrastructură turistică (marcaje, cabane, refugii), activități umane de dezvoltare durabilă.

Adrian Catrinoiu

Articolul Tipuri de arii naturale protejate și diferențele dintre ele apare prima dată în Ecoul muntilor.

Expediția consta în parcurgerea unui traseu stabilit în diferite zone din țară, fie zonă de munte, pe firul unei ape sau Delta Dunării, pe durata a două săptămâni. Grupul de copii se deplasa în cea mai mare parte a drumului cu rucsacul în spate, dormea în corturi și se autogospodărea. Pe tot parcursul traseului, ei explorau și adunau informații despre zona respectivă, obiective turistice, floră și faună, realizau interviuri cu personalități, observau tradițiile și obiceiurile localnicilor, culegeau folclor, făceau fotografii, desene, schițe și consemnau amănunțit tot ceea ce se întâmpla în Jurnalul expediției.

În Oglinda expediției erau trecute semnături și ștampile ale instituțiilor sau primăriilor din localitățile pe unde treceau. Fiecare membru avea o responsabilitate, de multe ori fiind nevoiți să rezolve diferite probleme ce se iveau în cale: procurarea unor alimente (unele de la localnici), găsirea locului de campare sau de dormit, dacă vremea era nefavorabilă, mici devieri de la trasee (dacă timpul nu permitea continuarea drumului sau dacă nu existau legături între autobuze, autobuz-tren etc.), schimbarea programului orar ș.a.

De la Liceul „Mihail Sadoveanu” Borca (Școala Medie/ Generală de 10 ani) au pornit în explorarea țării expedițiile Indagatores (Cercetătorii) și Lostrița. Acestea aveau loc pe parcursul lunilor iulie sau august, în vacanța mare a elevilor.

Expedițiile Indagatores au avut echipajele formate din elevii claselor a VII-a și a VIII-ași au explorat zonele din Masivul Călimani (1974), Delta Dunării (1975), Țara Maramureșului (1976), Dobrogea (1977), Orăștie (1978), Gura Portiței (1979), Deva – Alba-Iulia (1980), Podișul Mehedinți (1982), Borca-Vf. Budacu (1986), Borca-Drumul Vitoriei Lipan-Stânișoara (1987).

Expedițiile Lostrița,  formate din elevi din clasele a V-a și a VI-a, au cercetat zona Lacului Roșu (1982), Rarău-Gura Humorului(1983), Bicaz-Slănic Moldova-Gh. Gheorghiu Dej-Tg. Ocna (1984).

Echipajul Indagatores a fost condus de dna prof. de geografie, Maria Lungu și însoțitor, dl. prof. de lb. franceză, Petru Lungu. În unele expediții au mai fost însoțitori: dna prof. Andrieș Georgeta, înv. Niță Vasilica sau înv. Mrejeru (Bondar) Gladiola.

Echipajul Lostrița a fost coordonat de dna prof. Andrieș Georgeta și însoțitori, profesorii Maria și Petru Lungu.

Expedițiile erau cu multă grijă pregătite, încă din timpul anului școlar: se stabileau scopul și obiectivele expediției, traseul, mijloacele de transport (orarul, prețul biletelor pentru autobuz, tren, vapor), locurile unde urmau să își stabilească tabăra de corturi, listele cu alimente, haine, trusă de prim ajutor, alte obiecte necesare (corturi, saci de dormit, ceaun, filme pentru aparatul foto etc.).

Copiii studiau hărțile din zonele respective, exersau întinderea și strângerea cortului, confecționau în atelierul școlii unele indicatoare, stabileau legături cu școli și profesori din acele zone pentru a le fi ghid, își împărțeau sarcinile în cadrul grupului (căpitan, secund, etnograf, folclorist, sanitar, biolog, geograf, meteorolog, cronicar, contabil, fotoreporter, desenator), participau la diferite alte activități pionierești pentru a aduna resurse financiare-colectarea și valorificarea deșeurilor refolosibile, a plantelor medicinale, curățarea islazurilor, susținerea de spectacole (cu vânzare de bilete) la Farcașa și Broșteni. Pe lângă autofinanțare, banii veneau și din partea organizației de pionieri și de la părinți.

Jurnalele expedițiilor conțin informații amănunțite despre fiecare loc prin care au trecut sau au poposit expediționarii, fiind descrise localități, cum ar fi Borsec, Galați, Tulcea, Sulina, satul Letea, Broșteni, Vatra Dornei, Moisei, Bogdan-Vodă, Ieud, Rozavlea, Sighetul Marmației, Săpânța, Mangalia, Constanța, stațiunile de la Marea Neagră; Varna, Albena și Balcic din Bulgaria; Orăștie, Costești, Jurilovca, Portița, Deva, Brad, Avram Iancu, Tg. Jiu, Cloșani, Herculane, Drobeta-Turnu Severin; Bicaz, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Bicaz, Piatra-Neamț, Buhuși, Bacău, Slănic-Moldova, orașul Onești redenumit Gheorghe Gheorghiu-Dej, comuna Borca ș.a.

O atenție deosebită era dată instituțiilor, școlilor, muzeelor, obiectivelor turistice, spre exemplu: „Institutul de cercetare, recoltare și studiere a stufului” de la Maliuc, „NAVROM” Galați-Navigația Română, muzeele din Sulina, Constanța, Orăștie, Suceava, Bicaz, Piatra-Neamț, Muzeul Artei Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Etnografie din Gura Humorului, Muzeul Aurului din Brad; Cetățile Costești, Sarmisegetuza, Deva, Alba-Iulia, Suceava; Case Memoriale- „Gheorghe Crișan”, „Aurel Vlaicu”, „Ion Borcea” din Racova; Gorunul lui Horea și mormântul lui Avram Iancu; Fabrica de postav din Buhuși, Expoziția de lucrări grafice, tapiserii, navo- și aeromodele și ferma pionierilor din Bicaz etc.

Zonele geografice erau cu atenție studiate, expediționarii consemnând informațiile adunate de la ghizi, oamenii din zonă sau specialiști. Ei au realizat fotografii, descrieri ale acelor zone, au desenat numeroase schițe, hărți și și-au exprimat în scris propriile păreri, observații, gânduri.

Astfel, în Jurnale se regăsesc importante informații despre Munții Călimani, vf. Pietrosu, Peștera Luana și Lacul Iezer; Delta Dunării, Pădurea Letea și herghelia de cai din Mangalia; vf. Stânișoara, vf. Budacu, drumul Vitoriei Lipan, valea Sabasei și a Bistriței, izvorul Borcut; peșterile Ponorîci, Ponorîci-Șa, Meziad, Peștera Muierilor, Cioclovina cu Apă și Cioclovina Seacă, Plăișor, Șura Mare din Ohaba-Ponor; Lacul Razim și țărmul Mării Negre; Muntele Vulcan, Cheile Bulzeștilor, izvorul vocluzian numit „Fântâna lui Marian”; Peștera Ionilești și Muntele Găina; Valea Motrului; peșterile Ponoarele, Izverna, Peștera Mare din Balta; Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Muntele Rarău, Rezervația Piatra Pinului, Ilișești; Lacul Izvorul Muntelui ș.a.

Casele sătenilor, obiceiurile și tradițiile din diferite locuri, portul popular, meșteșugurile sau îndeletnicirile locuitorilor sunt cuprinse în paginile Jurnalelor sub formă de rapoarte ale membrilor expedițiilor, versuri culese de la localnici, desene cu motive populare ale unor construcții din lemn, desene pe hârtie milimetrică a modelelor de țesături, ștergare, cămeși, fotografii.

Câteva exemple: stânile din Șaru Dornei, exploatarea sulfului din Călimani, a lemnului – Gura Haitii, a stufului din Deltă, practicarea pescuitului; exploatările miniere din Baia Borșa, Burloaia; topitul cânepii în apa Izei; sculptura în lemn – garduri și porți, cruci, obiecte casnice; țesutul covoarelor persane la întreprinderea meșteșugărească „Mureșana” și împletirea coșurilor din nuiele la Ieud; nuntă tătărească la Capul Midia; modele de ștergare, și alte țesături din casele locuitorilor din Costești și Cloșani; descântec pentru deochi, strigătură de nuntă, cântec pentru Aurel Vlaicu-notate de la bătrânul Bogdan Pătru din Costești, 1978; poezie scrisă de Mihai Gavrilită în presa vremii despre Horea, Cloșca și Crișan; meșterii olari din Obîrșa; colecția de linguri de lemn a prof. Ioan Țugui și poezia „Cântecul Bucovinei” culeasă de la Elena Raia din Pojorâta; munca în hidrocentrale, în fabrica de ciment, de obținere a celulozei și hârtiei sau a postavului etc.

Întreaga aventură a micilor exploratori din perioada anilor 1974 – 1987 este însoțită de fotografii alb-negru, drept mărturii ale muncii de explorare depusă de către expediționari.

Au fost surprinse pe filmul fotografic și vapoarele Malnaș, Săgeata, Moldova; vapoarele oceanice pentru pescuit Polar I și Polar II; bărcile Dacia și Antares; navele de război – distrugătoarele Crimeea Roșie și Viteazul ale U.R.S.S., expuse cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la Revoluția socialistă din octombrie; bricul Mircea și corabia Speranța din serialul „Toate pânzele sus”; motonava Transilvania numită și Lebăda Mării Negre; vasul Libertatea; vapoarele Cluj și Banatul.

Expediționarii s-au întâlnit cu diferite persoane, profesori, ghizi, specialiști și personalități: ing. Oancă, topograf, le-a fost ghid la Peștera Luana și Lacul Iezer; prof. Stan Damian de la Șc. Bilbor; ing. Bondar Dumitru din Borca, ghid la minele Baia Borșa; artificierul Avășanei Ionde la mina Burloaia; fiica meșterului popular Ion Pătraș, Săpânța; poetul Aurel Dumitrașcu din Borca ce își făcea stagiul militar la Sulina; pilotul de nave maritime, Olărescu Sorin; cercetător dr. Carol Nagy de la Institutul de cercetare marină; comandantul de navă de pescuit oceanic, Ștefănescu Toader; sculptorul Adam Nicolae, autorul machetei Munților Orăștie și a grupului statuar „Palia de la Orăștie”; șeful brigăzii de pescuit, Nichei Ivan, de la Gura Portiței; preotul Liviu Oprișan-ghid la biserica-monument istoric din Crișcior; prof. Stan Marin și ing. Dan Sorin-ghizi la Uzina Gura Barza unde se prelucra minereul aurifer; moș Toader Dragoșa și soția sa, nana Carolina – povestitori la Țebea, cu casa transformată în muzeu; inginerii Răianu și Tîpîrnic-ghizi la Hidrocentrala Motru; înv. Codrescu Vasile și soția sa, Codrescu Paraschiva- fostă casieră a Ocolului Silvic Borca, secretară a liceului și veteranul de război Iftimuț Gavril din Borca ș.a.

Impresiile copiilor, jocurile din timpul liber, activitățile gospodărești și momentele hazlii se regăsesc în creații literare, cântece și Imnuri ale expediției, versuri dedicate fiecărui membru al expediției, desene și multe fotografii.

Cu mult haz sunt prezentate unele întâmplări și situații: 1974, Borsec – „Pe-o căldură tropicală/ La cofetărie,/ Ca să răcim înghețata/ Suflăm cu furie!”; 1975, Delta Dunării – „Zece elevi mititei/ Au plecat odată/ Într-o expediție/ Spre o mare „baltă”./ Au plecat cu toți, voinici,/ Fericiți, măi frate!/ S-au întors cu toții, să știți,/ Dar pișcați în coate.”; Bicaz, 1984: „Lostrița-i al nostru nume/ Veșnic cercetăm,/ Cutezanța, veselia/ În suflet purtăm./ Ducem casa în spinare/ Spre un loc vestit./ Cărăm tot și pe deasupra/ Sacul de dormit” etc.

Expedițiile „Indagatores” de la Școala Borca au obținut de-a lungul timpului următoarele trofee și premii: 1978-1979 – Marele trofeu „Busola de Aur” (trofeu transmisibil); 1981 – Trofeul „Pana de Argint” pentru cronicarul echipajului; 1983 – Trofeul „Termosul de Argint”; 1987 – Mențiune la trofeul „Chemarea munților”.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima expediție Indagatores (1974) și se dorește o întâlnire cu foștii expediționari pentru a marca acest eveniment.

Bibliografie: Jurnalele expedițiilor Indagatores și Lostrița.

Revistele Biblioteca din Nord, ediția de primăvară, 2022 – vară, 2024.

Prof. înv. primar Gladiola Bondar

Articolul Expedițiile Școlii Generale de 10 ani Borca, judeţul Neamț apare prima dată în Ecoul muntilor.

Pădurile sunt conectate prin aceste rețele simbiotice, iar comunicarea e cu dublă destinație. Ciupercile care trăiesc de-a lungul rădăcinilor copacului fac parte și ele din schema. Sarcina filamentului fungic este de a menţine copacii vii, bine conectați. Ce scot ciupercile în schimbul conexiunilor? Ei bine, arborele le oferă micilor prieteni fungici aproximativ 30 la suta din zaharurile fotosintetizate pe care le obține din lumina soarelui. Acest zahar ajută apoi ciupercile sa aibă suficientă energie pentru a sonda adâncimile solului  în căutare de  nutrienți și minerale de care au nevoie atât ea cât și pădurea(azotul, fosforul, etc.)

În cadrul unui experiment publicat în anul 1997 în revista „Nature”, Simard a folosit radioizotopi pentru a urmări felul în care carbonul, azotul și apa se deplasau între un brad Douglas și o specie de mesteacăn (Betula papyrifera), ambele specii fiind native în pădurile din Colombia Britanică.Când cercetătoarea a umbrit unul dintre copaci, zaharurile pe bază de carbon s-au „scurs” în el de la celălalt copac. Așadar, mai degrabă decât să concureze pentru resurse, cei doi copaci au folosit rețelele fungice pentru a împărți resursele, a explicat Simard. Într-un alt studiu, Simard a arătat că fiecare copac dintr-o pădure cu suprafața de 900 de metri pătrați era conectat la alt copac; în total, aproximativ 250 – 300 de copaci erau conectați doar în acea porțiune de pădure.Oamenii de știință au obținut și indicii care arată că arborii folosesc rețele fungice pentru a-și avertiza vecinii în legătură cu atacurile iminente ale dăunătorilor.

„Când copacii sunt atacați, ei își întăresc sistemul de apărare, reglându-l pentru a produce enzime de apărare. De asemenea, cercetarea sugerează că arborii trimit semnale chimice către vecinii lor prin rețelele lor micorizale, iar aceștia din urmă detectează apoi aceste semnale și își reglează propriile gene de apărare”, a spus Simard. Într-un alt experiment Suzanne Simard a plantat într-o pădure canadiană 240 de cireși, brazi și tuia și a injectat un gaz radioactiv în cireș și dioxid de carbon stabil în brad. Ulterior, cu ajutorul unui aparat Geiger, a înregistrat sunetele emise și a constatat că bradul și cireșul comunicau între ei și că, mai mult, împărtășeau carbon între ei.

Un pădurar german pe nume Peter Wohlleben spune că copacii sunt mult mai inteligenți decât ar putea să se gândească silvicultorii. Într-un interviu pe care l-a dat despre cartea sa ,,Viața secretă a copacilor”, el sugerează faptul că arborii sunt ființe sociale. El a menționat, de asemenea, ca arborii nu sunt exact ca oamenii sau alte animale atunci cand vine vorba de supraviețuire. Copacii lucrează împreună ca și comunitate și chiar depind unul de celălalt când vine vorba de obținerea de hrană și lumină solara suficientă pentru a continua să crească. Întrucât întreaga pădure este o rețea uriașă de conectivitate, comunicarea intre arbori este modul lor de a-și asigura supraviețuirea întregii rețele, nu doar a lor înșiși.

Tabloul rezultat în urma unor astfel de cercetări e uimitor. Pădurea apare așadar ca un întreg unitar și nu ca o scenă de război în care arborii luptă pentru supraviețuirea proprie și pentru obținerea resurselor de apă, nutrienți și carbon, ci ca un întreg unitar simbiotic, coordonat prin comunicare.

(Suzanne Simard “Finding the Mother Tree”; Peter Wohlleben “Viața secretă a copacilor. Cum comunică, ce simt. Descoperirea unei lumi ascunse”).

Adrian CATRINOIU

Articolul Arborii pot comunica între ei? LIMBAJUL SECRET AL PĂDURII apare prima dată în Ecoul muntilor.