Anul acesta, românii de pretutindeni sărbătoresc 173 de la nașterea „omului deplin al culturii românești”. Ca un sincer omagiu adus marelui nostru poet național Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie a fiecărui an calendaristic, începând cu anul 2011, sărbătorim și Ziua Culturii Naționale. Această zi națională fixată cu bună știință în ziua nașterii poetului nepereche promovează cultura, arta, efortul academic și valorile noastre tradiționale.
La Bicaz, biblioteca publică a comunității noastre, împreună cu primăria orașului, au organizat joi, 12.01.2023, o întâlnire cu poetul Ionel Simota și cu epigramistul Gheorghe Filip. Cine putea să vorbescă publicului nostru despre patronul spiritual al bibliotecii orașului, mai meșteșugit și mai vibrant, decât Ionel Simota, poet consacrat, cu un stil scriitoricesc inconfundabil, ce echilibrează armonios balanța între tradiționalism și modernism, cu profunde și trainice valori umane. Despre Mihai Eminescu s-au spus și s-au scris nenumărate lucruri minunate și, din nefericire, și răutăți și nedreptăți. Însă, cei a căror viață a fost influențată și înnobilată de creația eminesciană, și-au făcut un crez și o datorie de onoare să-i studieze opera, să-i recitească răvășitoarele versuri în care, cu toții ne regăsim. Toată problematica abordată în scrierile eminesciene este năucitor de actuală și de aceea Eminescu este mereu prezent în gândurile și simțămintele noastre, a tuturor celor ce simțim și vorbim românește. Tematica abordată în scrierile eminesciene este valabilă pentru oricine simte și vibrează la frumos și de aceea Eminescu este un poet universal. Eminescu a fost tradus în diverse limbi de circulație, însă criticii literari afirmă că poezia nu poate fi tradusă, asemeni prozei. În ceea ce privește limba curat și migălos șlefuită din lirica eminesciană, am regăsit-o cu o reală încântare și în lirica simotiană.
Acest prolific poet contemporan este membru al Uniunii Scriitorilor Români, Filiala Brașov, și președinte al Asociației Cenaclului Literar „Buna Vestire” din Miercurea Ciuc. Animator cultural neobosit, poet cu har rupt din harul divin, solar, cu sufletul, faptele și poezia puse la loc de cinste, Ionel Simota mărturisește: „Am respirat aerul/ Din casa lui Mihai Eminescu./ Doamne, ce altă bucurie/ Mai mare puteai să-mi dai?/ Te-am simțit în rând cu mine cum stai …/ Eu știu că pe acolo/ Trec hoarde, de fandoseală,/ Cu care nimic nu poți să mai faci,/ N-ai cum să-i împaci …/ Mulți nici măcar nu te cunosc,/ Nu te iubesc vreau să zic,/ Dar trec tot așe mări pe ei,/ pe tine voind să te facă mai mic …/ Am stat în cerdacu-ți m-am simțit/ Ca în pridvorul sfânt al cuvintelor tale,/ Am stat în camera unde ai învățat/ Graiul tău și al altor popoare,/ Ce au fost cu tine mai înțelepte/ Și mai primitoare…/ Am pășit pe-acolo/ Pe unde trec și acum/ Urmele-ți liniștite, domoale…/ Simțeam cum din cer te plâng Catedrale./ Eminescu a fost/ Și va fi mereu/ Al doilea Dumnezeu al meu …” Sublim omagiu adus Eminescului de către un confrate truditor și mânuitor al unui condei cu pană de înger.
Ionel Simota a povestit publicului nostru despre activitățile desfășurate la frații noștri de dincolo de Prut, în nenumărate rânduri. Basarabenii noștri, greu încercați de nedreptățile îndurate de când au fost smulși din trupul patriei, au câteva pietre de temelie de care își reazemă cu nădejde sufletele. Acestea se numesc Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare și Sfânt și Grigore Vieru, repere de netăgăduit pentru identitatea lor în lume. Pentru limba vorbită de moldovenii de peste Prut și pentru ideea de românitate și continuitate, Eminescu este o icoană sfântă, ne povestește Ionel Simota.
Al doilea invitat al nostru, Gheorghe Filip, bun prezentator al evenimentelor culturale și, mai recent, epigramist, a prezentat publicului nostru un colaj din cele mai îndrăgite poezii din lirica eminesciană. Ana Tănasă și David Ichim, doi copilași de la clasa pregătitoare a Școlii Gimnaziale „Regina Maria” Bicaz, s-au încumetat să recite și ei câte o poezie din marele Eminescu. Susținuți de mamele lor, și-au propus să învețe în fiecare an câte o poezie a poetului nostru național. Lăudabil gând și, totodată, un bun exemplu pentru toți copiii iubitori de poezie. „Paspartu” – volumul de epigrame al domnului Gheorghe Filip a apărut la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe în anul 2020 și a fost bine primit și de publicul bicăjean. Ionel Simota, poet prolific (23 de volume de versuri, sunt incluse și aparițiile din antologii) de faimă națională, ne-a prezentat ultima sa carte editată: „Poetul Ionel Simota la 50 de ani”, carte apărută în prestigioasa colecție „Profesioniștii noștri”. Este o antologie a celor mai frumoase versuri scrise de poet până la vârsta de 50 de ani, în condiții grafice de excepție, ca fiecare volum apărut sub semnătura sa. Poetul Ionel Simota ne reamintește că profunzimea scrierilor sale, calitatea și estetica lucrului bine făcut trebuie să primeze, în pofida timpului din ce în ce mai fugărit din zilele noastre. În aceeași atmosferă vibrantă, Ionel Simota ne-a mai prezentat și un audiobook, un album de poezii în lectura autorului, o selecție din volumele de poezii „Dialog în cer”, „Capitol cu îngeri dintr-un volum colectiv”, „Lecții cu fluturi”, „Sentimente cu păsări (II) Mirări”, însoțit de muzică de cea mai bună calitate. Acest album a fost întocmit în colaborare cu Radio Moldova. Ionel Simota adaugă în lada de zestre a poeziei românești o voce proaspătă și originală, fiind obsedat de cuvânt, de metafora diafană, de iubire, de lumină, de bunătate și de frumos. De altfel, poetul mărturisește: „A scrie poezie este ca și cum ai făuri îngeri din aerul pe care-l respiri/ Și i-ai îmbrăca în lumina ochilor proprii, dăruită ție de Dumnezeu”.
La finalul activității, ne-am destins cu toții la o plăcintă și un pahar de vin. Tot în cadrul activităților de sărbătorire a „luceafărului” poeziei românești, vineri 13 ianuarie 2023, un grup de copii ai Școlii „Regina Maria” din Bicaz, coordonați de doamnele profesoare Marinela Humă și Georgeta Vasilache, au cântat și citit versuri din lirica eminesciană.
Ca bibliotecară, cunosc pulsul comunității în care trăiesc și, pot afirma că aceste activități dedicate Zilei Culturii Naționale și poetului Mihai Eminescu nu sunt formale. Alături de cadrele didactice ale instituțiilor de învățământ bicăjene urmărim să inoculăm copiilor dragostea pentru literatură, pentru artă, în general, și pentru frumos. Întotdeauna, arta a fost și este o poartă estetică de evadare din cotidianul zilelor noastre.
Mariana CĂLINESCU
