Noi știm, Părinte drag, că ne veghezi De unde Cerul toarnă peste noi, Atâtea vise-ascunse prin zăpezi Și-atâtea lacrimi transformate-n ploi. Noi știm că jertfa ta a semănat Cu grâu, pământul Țării pârjolit Și-n jurul Pâinii dulci ne-a adunat, Sub CruceaTricoloră ne-a unit. Ai pătimit cumplit și-ai suferit Pentru-al ortodoxiei crez deplin, Cuvântul tău de duh a biruit Și te iubim, Părinte drag, Iustin. La Petru-Vodă-acolo sus, în munte Ai coborât tot Raiul pe pământ Și ai zidit pre Cer o nouă punte Pornită de pe tristul tău mormânt. Te vom purta în suflete, mereu, Căci…
Autor: balanescu valentin
Acest fragment este cel mai vechi dedicat special comunei Ceahlău, scris, nu la mult timp după înfiinţarea ei, de către un inspector şcolar (revizor) – Constantin Luchian – cu sprijinul învăţătorului Emil Lăcătuşu în anii 1934-1935 şi revizuit şi tipărit după 1990. Îl prezentăm in extenso datorită valorii sale documentare, chiar dacă unele dintre cele scrise aici pot fi considerate subiective şi unele afirmaţii am aflat în cercetarea noastră că nu sunt tocmai exacte: „Comuna Ceahlău este aşezată între părâul Bistricioara şi comuna Hangu pe şoseaua naţională Piatra-Broşteni, mai mult pe dreapta Bistriţei şi pe valea părâului Schit. Comuna era…
Deschidem revista cu numărul 11 cu o baladă haiducească realizată în spiritul celor din teatrul popular haiducesc de la noi, cuprinzând versuri din vechi doine și balade, dar şi din altele noi. Baladele noastre haiduceşti au fost publicate de Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu sau Simion Teodorescu Kirileanu, Constantin Matasă şi Ioan Luca. Au fost aflate de la ciobani, vânători, plăieşi, lăutari sau călugări. Dar multe sunt ştiute doar de bătrânii de prin sate şi ei le încredinţează fiilor şi nepoţilor cu dragoste pentru cele vechi şi frumoase de demult. O lectură plăcută şi folositoare vă dorim şi la…
Voi începe povestea mea: „Amintiri din tinerețe ale fostei eleve a familiei Maria și Constantin Romanescu, din satul Dreptu, comuna Poiana Teiului județul Neamț, Lupu T. Ana”. M-am născut în satul Dreptu, comuna Galu, la 3 aprilie 1933. Eram al cincilea copil al familiei Toader și Natalia Lupuleasa. Tata era muncitor forestier, mama casnică, au avut șapte copii, dintre care au supraviețuit cinci. Pe când eu eram copil, am cunoscut pe domnul Romanescu, care era învățătorul satului, venit de la Grințieș din familia preotului Romanescu. Venind în Dreptu a întâlnit-o pe doamna Maria Țifescu, care avea fiu pe Dragomir, mai…
Vă prezentăm un text pe care l-am preluat din volumul Constantin Turcu – viaţa şi opera, coord. D. Dieaconu, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2015, p. 167 şi urm., respectând scrierea veche aparţinând cărturarului nemţean aşa cum apărea în articolul său din Anuarul Liceului de Băieţi “Petru Rareş” Piatra-Neamţ. „Am tras, acasă la preot. După ce ne-a dat să mâncăm, ne-a arătat în biserica sa o mică icoană a Fecioarei, care, la Pultava, a salvat vieața unui boier moldovean din serviciul regelui Carol al XII-lea. Iată dar că într’un sat așa de mic, am aflat amintiri istorice și minuni! Foarte bine!…
„Am copilărit în satul Galu, în capătul satului, cum îi ziceam noi, i se mai spunea și Urdeni, nume ce vine de la urdă. Eram mulți copii din familia Iftimia, Olariu și mulți alții. Jucam untul, un joc tare vechi pe care nu îl mai țin bine minte, mai ales regulile lui. Eram patru-cinci băieți, săpam o groapă în dreptul fiecăruia, apoi aruncam cu un băț într-un stâlp, și când te duceai să furi bota ceilalți îți furau pământul cu care nu-ți mai puteai astupa borta. La urmă umblai trântit de pământ. Când era cald ne duceam la scăldat și…
Despre „Bădița” Ionică, unchiul mamei mele, știam că este erou de război și că numele lui este înscris pe o placă memorială de pe monumentul de lângă Primăria Borca. Am avut norocul să intru în posesia a patru scrisori trimise de el de pe front (Frontul de Răsărit) și a altor documente care m-au ajutat să-l văd așa cum a fost. Sergentul Ioan Dumitrașcu din contingentul 1937 Infanterie și-a pierdut tatăl, pe Grigore Dumitrașcu, în Campania din 1913. Acasă a rămas văduva Ileana Dumitrașcu de 30 ani, cu minorii Ioan (Bădița Ionică), Petrea (tatăl poetului Aurel Dumitrașcu) și Glitira. Familia…
Colectare deşeuri menajere de la persoane fizice: Hangu: 04.10.2023, 11.10.2023, 18.10.2023, 25.10.2023; Ceahlău: 03.10.2023, 10.10.2023, 17.10.2023, 24.10.2023, 31.10.2023; Grinţieş: 11.10.2023, 25.10.2023; Poiana Teiului: 05.10.2023, 12.10.2023, 19.10.2023, 26.10.2023; Farcaşa: 06.10.2023, 13.10.2023, 20.10.2023, 27.10.2023; Borca: 03.10.2023, 10.10.2023, 17.10.2023, 24.10.2023, 31.10.2023; Taşca: 04.10.2023, 11.10.2023, 18.10.2023, 25.10.2023; Bicazu Ardelean: 04.10.2023, 11.10.2023, 18.10.2023, 25.10.2023; Dămuc: 03.10.2023, 10.10.2023, 17.10.2023, 24.10.2023, 31.10.2023; Bicaz Chei: 06.10.2023, 13.10.2023, 20.10.2023, 27.10.2023; Tarcău: 02.10.2023, 09.10.2023, 16.10.2023, 23.10.2023, 30.10.2023; Bicaz puncte fixe: 03.10.2023, 10.10.2023, 17.10.2023, 24.10.2023, 31.10.2023. Bicaz puncte fixe: 06.10.2023, 13.10.2023, 20.10.2023, 27.10.2023; Bicaz colectare din poartă în poartă: 05.10.2023, 12.10.2023, 19.10.2023, 26.10.2023. Colectare deşeuri menajere de la persoane juridice Hangu:…
Când aducem vorba de Școala de muzică de la Borca, ne gândim imediat la profesoara Marcela Bondar și la grupul folcloric „Florile Stânișoarei”. Grup care a căpătat notorietate prin apariții televizate, concerte, premii și participări la evenimente. Profesoara Marcela Bondar s-a născut la Borca. A absolvit Liceul „Victor Brauner” din Piatra Neamț, secția canto clasic, sub îndrumarea sopranei Elena Botez, fostă solistă a Operei din Timișoara. A urmat Academia de Muzică din Iași , secția canto clasic sub îndrumarea sopranei Elena Botez . Și-a ales ca temă de studiu la master muzica populară, sub îndrumarea prof. univ. Ionuț Urdeș. În…
Editura „Nonaˮ lansa, la începutul lui 2020, pe piaţa cărţii o nouă importantă lucrare cu caracter muzical și biografic. Este vorba despre „CÂNTECE POPULARE DIN MOLDOVAˮ, aparţinându-i folcloristului şi compozitorului Gavriil Galinescu. În fapt, cartea este o restituire, ediţia de faţă fiind îngrijită şi prefaţată de muzicologul Vasile Vasile. Acesta este al doilea volum dedicat de profesorul universitar dr. Vasile Vasile personalității lui Gavriil Galinescu. Cealaltă lucrare a fost editată în anul 2008 – „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”. De la Vasile Vasile aflăm că cea mai veche datare a unei culegeri a muzicianului, care a…