În data de 14 ianuarie 2022, a fost promulgată de către președintele țării Legea privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii. A fost aleasă această zi deoarece s-a vrut a fi un sincer omagiu adus, post mortem, a două mari personalități ale României : Titu Maiorescu- academician, critic literar, estet,eseist, filozof, avocat și politician și Spiru Haret – matematician, astronom, pedagog român de origine armeană , renumit organizator al învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori în decursul carierei sale ministeriale. Cu acest prilej, în toată țara…
Autor: balanescu valentin
Pe vremea strămoşilor, un străin pribegind de la dealul Corbului de dincoace de Borsec a venit să se aşeze la Bicaz. El îşi dură o căsuţă mai deoparte, pentru că era străin şi sătenii nu l-ar fi acceptat în rândul lor. Pribeagul avea o fată căruia bistriţenii îi daseră numele de Corbiţa, întru aducerea aminte a dealului unde ea se născuse. Ce fată! Îmbujorată şi sprintenă ca o căprioară, cu guriţa dulce ca mierea şi ochii arzători ca focul. Mulţi flăcăi umblaseră să-i vâneze dragostea, însă numai un plăieş cu plete lungi şi cu chipul de Făt-Frumos avu noroc să-i…
Perle… „Dacii nu mai văzuseră sandale şi, când au năvălit romanii, i-au bătut măr, i-au omorât şi le-au luat sandalele şi săbiile”. „Decebal era viteaz şi şmecher, pentru că atuncea când veneau romanii după el, se urca pe munte şi-i aştepta să obosească urcând după el şi apoi îi lua la cafteală. „Armatele romane s-au însurat cu armatele dacice şi au format poporul român!” „Poporul român s-a format aşa: bărbaţii romani s-au căsătorit cu femeile dacilor şi invers”. Culese din lucrări de control la istorie – în epoca paleolitică oamenii se ocupau cu creşterea vitelor şi agricultura. Uneltele erau foarte…
De la an la an, memoria marelui Duhovnic al Neamului este cinstită din ce în ce mai mult de românii care l-au cunoscut sau găsesc alinare sufletească la mormântul său ori în sfaturile sale duhovnicești. Sâmbătă, 11 februarie a.c., cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, mănăstirea de maici Paltin Petru-Vodă a fost gazda participanților la simpozionul organizat cu prilejul aniversării a 104 ani de la nașterea marelui duhovnic și povățuitor de suflete, arhim. Iustin Pârvu. Evenimentul a fost precedat de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească, oficiată de P.S. Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, dimpreună cu un…
Pe Valea Muntelui, păstoritul, tăiatul lemnelor, corhănitul, plutăritul erau ocupaţiile obişnuite ale celor gospodari. Prin anii ‘60, au venit în zonă ingineri geologi şi muncitori ce s-au apucat să răscolească munţii. Chipurile, în pântecul acestor munţi ai Bistriţei s-ar afla o mare bogăţie. Şi au găsit-o: uraniul. Un element ce dă energie, folositoare, dar şi moarte. Am stat de vorbă cu un om ce a muncit aproape 40 de ani sub pământ. Se numeşte Constantin Curcă, un om gospodar, modest, căruia îi era frică să spună ceva despre munca dânsului, ca să nu supere pe cineva. Pe cine? Poate pe…
Răsplata dispreţuitoare Euclid, fire modestă şi generoasă, dispreţuia totuşi interesul exagerat pe care îl manifestau unii pentru utilitatea practică a geometriei, pentru obţinerea unor foloase imediate din studiul acesteia. În legătura cu acest fapt, I. Stobaeus a scris următorul episod: Cineva care a început să studieze geometria în şcoala lui Euclid, după ce a învăţat prima teoremă l-a întrebat: „Dar ce folos voi avea eu învăţând aceste lucruri?”. Atunci Euclid şi-a chemat sclavul şi i-a zis: „Dă acestuia 3 oboli, fiindcă el vrea să câştige din ceea ce învăţă!”. Descartes şi ducele Într-o zi, ducele Jacques-Henri de Duras, văzând pe…
În 29 aprilie 1823, Vel Vistiernicul Petrache Sturza, iscălea o poruncă către dregătorii ţinuturilor de jos, înştiiţându-i că pentru prinderea cetelor de tâlhari care aduceau mari neajunsuri locuitorilor, Măria sa Vodă, Ioniţă Sandu Sturdza, a rânduit ca mehmendar pe paharnicul Constantin Sion care să meargă „de-a valma” cu cei 20 de neferi rânduiţi de hatmanul din acea vreme, Costache Cerchez, pentru prinderea tâlharilor. Tot Măria sa Vodă hotârâse şi cum să se facă aprovizionarea poteraşilor întrucât vistieria nu le pusese la dispoziţie sumele de bani necesare pentru a cumpăra de la oamenii satelor fânul , orzul, carnea şi pâinea de…
Colectare deșeuri menajere de la persoane fizice: Hangu: 01.02.2023, 08.02.2023, 15.02.2023, 22.02.2023. Ceahlău: 07.02.2023, 14.02.2023, 21.02.2023, 28.02.2023. Grințieș: 14.02.2023, 28.02.2023. Poiana Teiului: 02.02.2023, 09.02.2023, 16.02.2023, 23.02.2023. Farcașa: 03.02.2023, 10.02.2023, 17.02.2023, 24.02.2023. Borca: 07.02.2023, 14.02.2023, 21.02.2023, 28.02.2023. Dămuc: 07.02.2023, 14.02.2023, 21.02.2023, 28.02.2023. Chei: 03.02.2023, 10.02.2023, 17.02.2023, 24.02.2023. Ardelean: 01.02.2023, 08.02.2023, 15.02.2023, 22.02.2023. Tașca: 01.02.2023, 08.02.2023, 15.02.2023, 22.02.2023. Tarcău: 06.02.2023, 13.02.2023, 20.02.2023, 27.02.2023. Bicaz puncte fixe: 07.02.2023, 14.02.2023, 21.02.2023, 28.02.2023. Bicaz puncte fixe: 03.02.2023, 10.02.2023, 17.02.2023, 24.02.2023. Bicaz colectare din poartă în poartă: 02.02.2023, 09.02.2023, 16.02.2023, 23.02.2023. Colectare deșeuri menajere de la persoane juridice: Hangu: 06.02.2023, 13.02.2023, 20.02.2023, 27.02.2023. Ceahlău: 01.02.2023, 08.02.2023,…
Satul Răpciuni, în vechime parte a comunei rurale Hangu, în perioada interbelică aparţinând comunei Ceahlău, a fost una dintre cele mai bogate aşezări a regiunii. Aici îşi avuseră conacul boierii Cantacuzini, tot aici îşi aveau casele Sturdzeştii, aici poposea influentul om politic şi mare om de cultură George Panu, care a fost promotorul construirii de drumuri, de hanuri, de cabane. Biserica veche a satului Răpciuni se afla la gura văii Răpciuniţei, pe un loc mai înalt, nu departe de Bistriţa. Tradiţia spune că ar fi fost biserica unui schit din vechime, care a fost părăsit de călugării care s-au îndreptat…
Se spune că, la cinci ani după război, sătui de opaițul cu seu milenar, conștienți că fără energie electrică nu se poate construi o industrie performantă, conducătorii comuniști au stabilit de acord comun cu „prietenii” sovietici, un program de electrificare a țării, iar ca prim pas, construirea unui baraj şi a unei hidrocentrale, la acea vreme cele mai mari din România, la Bicaz, pe râul Bistrița. Aceast obiectiv energetic urma să aibă ca punct de plecare proiectul inginerului Dimitrie Leonida, inginer de marcă al hidroenergeticii româneşti. Uşor de zis, dar greu de făcut. Constructori specialişti în astfel de structuri nu…