După atâta frig și ceață, iar se-arată soarele! Așa începe un frumos cântec ce vestește, parcă, debutul primăverii, cu speranța că poate n-o să ne mai înghețe nasul și picioarele. Luna Martie și, implicit, anotimpul primăvara, debutează la Tașca cu un frumos spectacol omagial extraordinar, intitulat sugestiv „A venit, aseară, mama”, în cadrul căruia au evoluat pe scena cochetului Centrul Cultural al comunei Tașca, atât copii, cât și cunoscuți artiști de muzică folk. Evenimentul a fost organizat de Asociația Culturală „Eu cred”, cu sprijinul Primăriei comunei Tașca și Căminului Cultural, sâmbătă, 04 martie 2023, sărbătorind în avans pe cea mai…
Autor: balanescu valentin
Mai avea câteva zile până a fi lăsat la vatră, după doi ani de armată. Nemţii umpluseră Europa cu trupele lor, ruşii potcoveau caii, iar ceilalţi spumegau. – Luaţi-vă gândul de liberare! Ţara arde-n foc! Mâine plecăm pe front! Ne vom opri la Moscova!, le-a zis comandantul. Unde naiba o fi Moscova asta? gândeau soldaţii. Probabil că vom merge o zi două, o cucerim şi pe la sfârşitul săptămânii suntem înapoi. N-a fost aşa. Tata, deşi avea doar patru clase, a învăţat să conducă maşini şi a fost încadrat ca şofer la o unitate de aviaţie. Aşa e trecut în…
Despre Simion Florea Marian am aflat recent. Impresionată de interesul și activitatea acestuia dedicate studiului de specialitate pe care l-am urmărit, nu m-am putut abține să nu scriu câteva lucruri. Mi s-a recomandat să caut cartea Botanica Poporană Română și așa am descoperit că în anticariate lipsește (datorită unei asidue căutări de mulţi cei intersaţi) și în cazul în care s-ar fi găsit, ar fi avut „un preț”. Acesta este punctul de plecare în căutarea. Cine este de fapt Simion Florea Marian?! Născut la 1 octombrie 1847 la Ilișești, judeţul Suceava, în Ducatul Bucovinei de atunci, ce aparţinea Imperiului Habsburgic,…
„Eu am țesut de când eram o copilă de 7-8 ani, iar pentru mine, a țese înseamnă a respira.” (Ana Fârțală, 71 de ani, artist popular” Undeva, în satul Telec-Bistra, nu departe de drumul care urcă în Poiana Stănile din legendarul Ceahlău, trăiește Ana Fârțală, o bunicuță cu părul nins, de 71 de ani, cu privirea ageră și tare sfătoasă, pe care o găsești într-o bucătărie unde are amplasat un război țărănesc de țesut. Când am intrat în acea încăpere, oarecum înghesuită, dar mirosind a veșnicie,am putut constata că peste tot erau obiecte țesute cu mâinile ei aspre. În…
Era o noapte de toamnă târzie. Cam rece. Priveam cu admirație la Eugen, Mugurel și Gicu, colegii mei meseriași de la muzică, români, nu țigani, dar periculoși. Unul la scripcă, altul la scroafă, și ultimul, la dobă. Adică, vioară, acordeon şi tobe. Baza muzicii la noi în sat, la nunțile de rând. Gicu mai avea și un fluier cumpărat de la bâlciul de Duminica Mare, pe care-l proba din când în când. C-o stație si o boxă „Vermona”, controlam prin cântec, energia descătușată a 150 de munteni năpraznici. Rezistam încă. Transpirația curgea valuri, în ciuda ferestrelor sparte ale colțului din…
Se ştie că presa şi memorialistica vremii, lucru îndeobşte recunoscut, înlocuieşte sau suplineşte lipsa informaţiilor documentare, a documentelor de arhivă în general, dintr-o anumită perioadă sau eppocă istorică.În sensul celor afirmate contribuie şi presa nemţeană din al 7-lea an al deceniului al 3-lea din veacul XX. Astfel, în săptămânalul din urbea de la poalele Pietricicăi, “Reformatorul” de sâmbătă, 14 martie 1927, într-o corespondenţă intitulată “Din Bicaz. Amintiri din trecut”, semnată de brigadierul silvic P. Ţuţuianu, sunt semnalate unele aspecte istorice mai puţin cunoscute. Materialul întocmit de silvicultorul nostru s-a datorat convorbirilor acestuia cu Ana Gh. Ţuţuianu, născută Găină, din satul…
Colectare deşeuri menajere de la persoane fizice Hangu: 01.03.2023, 08.03.2023, 15.03.2023, 22.03.2023, 29.03.2023. Ceahlău: 07.03.2023, 14.03.2023, 21.03.2023, 28.03.2023. Grinţies: 01.03.2023, 15.03.2023, 29.03.2023. Poiana Teiului: 02.03.2023, 09.03.2023, 16.03.2023, 23.03.2023, 30.03.2023. Farcaşa: 03.03.2023, 10.03.2023, 17.03.2023, 24.03.2023, 31.03.2023. Borca: 07.03.2023, 14.03.2023, 21.03.2023, 28.03.2023. Taşca: 01.03.2023, 08.03.2023, 15.03.2023, 22.03.2023, 29.03.2023. Bicazu Ardelean: 01.03.2023, 08.03.2023, 15.03.2023, 22.03.2023, 29.03.2023. Dămuc: 07.03.2023, 14.03.2023, 21.03.2023, 28.03.2023. Bicaz Chei: 03.03.2023, 10.03.2023, 17.03.2023, 24.03.2023, 31.03.2023. Tărcau: 06.03.2023, 13.03.2023, 20.03.2023, 27.03.2023. Bicaz puncte fixe: 07.03.2023, 14.03.2023, 21.03.2023, 28.03.2023. Bicaz puncte fixe: 03.03.2023, 10.03.2023, 17.03.2023, 24.03.2023, 31.03.2023. Bicaz colectare din poartă în poartă: 02.03.2023, 09.03.2023, 16.03.2023, 23.03.2023, 30.03.2023. Colectare deşeuri menajere de…
Geneza epigramei o descoperim la greci pe inscriipţiile de pe mormintele şi monumentele epigramate. Arhiloch, Simonide din Keos, Alceu, Terpandu, Anacreon sunt câţiva din reprezentanţii greci, maeştri ai versului elegiac. Şi la romani au strălucit Catul, Calvus, Martial (Marcu Valeriu). Dintre epigramiştii francezi nu pot fi omişi Mellin de St. Gelais, Marot, Racine, Corneille, Piron, Jean J. Rousseau, Voltaire etc. În literatura noastră, epigrama îşi are originea în folclor, mai ales în strigături: Bine-i stă mândrii gătată Cu basmale de la şatră; Dar mai bine i-ar şedea Dacă şi le-ar face ea. În literatura română cultă amintim pe M. Costan,…
Acum câțiva ani, la o Slujbă de Înviere din satul Sabasa, în timp ce toți credincioșii ne învârteam în jurul bisericii, aud un băiețel, nepot al unui sătean, al cărui tată era plecat de mulți ani în oraș, cum îl întreabă pe acesta unde e mormântul lui Nechifor Lipan. Tatăl, inspirat, i-a răspuns că locul nu se mai cunoaște, crucea s-a degradat, din cauză că a trecut mult timp de atunci. Întâmplarea respectivă mi-a rămas în minte, gândindu-mă că nu doar realitatea influențează literatura, ci că, la rândul ei, poveștile contaminează realitățile în care trăim, producând noi și noi universuri,…
Reputatul arhivist şi publicist ieşean Gheorghe Ungureanu s-a născut la 8 martie 1907 în satul Schit (pe atunci apărţinător comunei Hangu). Îşi petrece copilăria în satul natal, urmând aici cursurile primare, iar gimnaziul absolvindu-l la Hangu. A urmat apoi Liceul „Mihail Koogălniceanu” din Iaşi şi Facultatea de Drept din acelaşi oraş, absolvită în 1929. Se încadrează la Arhivele Statului din Iaşi, parcurgând treptele: practicant, copist, arhivist (1934-1941), director (1941-1969, până la pensionare) şi consultant ştiinţific până în 1975, la moartea sa. A fost colaborator la revista ieşeană „Ion Neculce”. Prin munca susţinută şi dăruire, reuşeşte să pună arhivistica din Moldova…