Profesoara Teodora Harton predă Educație muzicală la Liceul „Mihail Sadoveanu” Borca și este dirijoarea corului „Allegria”. Vestea că „” a obținut locul I la Olimpiada de muzică, faza județeană, ne-a umplut inimile de bucurie și de mândrie. Teodora Harton este o privilegiată, pentru că provine dintr-o familie extrem de educată, a crescut cu valori, principii și concepte de viață pe care le transmite și elevilor săi. Eu, personal, am făcut parte din corul „Gaudeamus” al Liceului „Mihail Sadoveanu” Borca, condus de maestrul Ștefan Mălinescu, nimeni altul decât tatăl doamnei profesoare Harton. Liceului Borca i se dusese faima și datorită prestigiului…
Autor: balanescu valentin
Dintotdeauna românii și-au manifestat bucuria sau tristețea prin cânt și joc. Horele și balurile erau prilej de destindere, dar și de întâlnire între tineri. Deși fetele erau însoțite și supravegheate de mame sau bunici, multe se puneau la cale, uneori chiar cu acordul „cerberilor”. Dar ca să mergi la horă sau la bal trebuia să ştii să joci. Altfel… oricât de mândru sau mândră erai, făceai marginea. Căci cine te lua la joc şi-i călcai pantofii cei noi nu te mai lua a doua oară. Aveam vreo 17 ani, mergeam la hore, ştiam paşii, dar nu îndrăzneam să încerc a…
„Azi ca un sfânt într-o icoană veche, Blând îmi apari cu faţa ta blajină Cu zâmbet bun, cu ochi cuminţi şi limpezi Strălucitori de lacrimi şi lumină.” (Dascălul – Octavian Goga) A văzut lumina zilei în comuna Tulgheş la data de 9 august 1947, când seceta, foametea şi pandemiile erau simţite din plin de români. Frecventează cursurile şcolii primare la Şcoala Putna (Tulgheş), unde a avut ca mentori pe învăţătorii Ştefan Selegeanu din Bradu, Neamţ, şi pe soţii Damian Constantin şi Cezarina. Urmează cursurile Şcolii Generale de 7 clase Tulgheş, iar în perioada 1961-1965 pe cele ale Şcolii Medii…
Cu siguranță toată lumea cunoaște și recunoaște calitatea excepțională oratorică, de mare povestitor, a îndrăgitului scriitor Ion Creangă, cel care și-a exercitat cu dăruire și meseria de dascăl. Acest aspect este subliniat și prin apariția poveștii „Capra cu trei iezi”, care se adresează prin rolul său moralizator, educativ, atât celor mici, cât și celor mari. Nu întâmplător, la vârsta școlară mică, textul este abordat cu elevii, respectiv preșcolarii, în cadrul activităților instructiv-educative. Povestea ilustrează drama unei mame a cărei copii au fost prăpădiți de un lup, primit în casă de cei mai mari și mai neascultători dintre copii. Singurul ied…
Unii dintre adversarii regimului comunist au fost întemniţaţi, suferind mulţi ani sistemul şi regimul crunt al închisorilor. Alţii s-au refugiat în munţi, fiindu-le prieten codrul şi câţiva săteni, care aveau grijă de ei. Printre cei care s-au refugiat în munţi a fost Părintele Cleopa Ilie, care s-a ascuns în Munţii Stânişoarei. Părintele Cleopa Ilie a fost al cincilea copil din cei zece pe care i-a avut familia Alexandru şi Ana Ilie, iubitori de Dumnezeu, de biserică şi de copii, iar casa lor era ca o biserică, după cum povestea Părintele Cleopa Ilie: „Aveam o cameră numai cu icoane. Un fel…
Dragobetele Dragobete zis şi Dragomir Iova, Iovan Dragobete, Cap de Primăvară – tânărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei milenare româneşti – este un corespondent similar al divinităţilor antice ale dragostei şi naturii. Se presupune că Dragobetele ar fi „înrudit“ cu zeii străvechi greco-romani, idee susţinută de faptul că „Dragobete“ ar deriva din cuvintele dacice Trago = ţap şi Bete = picioare. Prin creştinizarea Daciei, zeul păgân Dragobete a devenit reprezentant al dragostei pure, sufleteşti, pierzându-şi atributele sălbatice, primitive, sărbătorit odată cu venirea primăverii, când natura se trezeşte la viaţă. Etimologii consideră cuvântul Dragobete originar din slava veche: dragu biti…
Casa Memorială Alexandru Vlahuţă este un muzeu memorial unde a copilărit și unde și-a petrecut vacanțele prozatorul și poetul Alexandru Vlahuță, autorul cărții „România pitorească”, pentru care a primit premiul Academiei Române, în anul 1902, la doar un an de la publicare. Casa memorială a renumitului scriitor se află la 9 km depărtare de orașul Târgu-Neamț, în comuna Agapia, în imediata apropiere a Mănăstirii Agapia. Aici a locuit inițial mama scriitorului, călugăriţa Elisabeta Vlahuţă şi sora sa, călugăriţa Elisabeta Străjescu. În anul 1880, după ce a rămas văduvă, sora lui Vlahuţă, Elisabeta Străjescu (1850-1925), s-a călugărit la Mănăstirea Agapia. Zece…
O ultimă postare (sau poate că nu) este ca un pic… de recapitulare, sau cel puțin o schiță a bilanțului, este ca un mesaj (aproape final) pentru colega noastră de la „Biblioteca din Nord”, așa cum îmi place mie să denumesc biblioteca publică din Borca – după numele revistei liceului de acolo, a cărei redactor este și căreia îi dă viață împreună cu cei din clubul de jurnalism pe care-l conduce acolo – și care se pregătește, în luna martie într-adevăr, de o pensionare în sens profesional, un „retirement” așa cum spun englezii atât de elocvent. Mă voi mulțumi să…
„În timp ce desenez, descopăr ce vreau cu adevărat să spun”. – Dario Fo Protagonistul articolului nostru este artistul plastic Constantin (Costel) Cojocaru, născut pe 5 iunie 1963, din Bofu, comuna Ceahlău. Cu o emoție reînviată își amintește momentul în care doamna educatoare i-a publicat primul desen în revista pentru copii „Arici Pogonici”: „Poate nu a fost cine știe ce, dar pentru mine a însemnat foarte mult, așa am început să exersez zilnic. Adolescența mi-am petrecut-o la Piatra-Neamț, eram în clasa a V-a la Școala nr. 5, când, într-o bună zi, un profesor al Școlii de Arte Populare ne-a întrebat…
Demult, în satele de pe valea Cracăului, dar încă şi astăzi, se respectă anumite zile ale anului, nu se face treabă şi se fac anumite ritualuri. De 1 martie se pune un ban la gât sau la mână, legat cu un fir de lână roşie împletită cu lână albă de către tinerele fete ca să nu-şi piardă rumeneala din obraji în tot timpul anului. Fără îndoială că este un ritual pe care noi îl numim astăzi „mărţişor”. O credinţă veche spunea că în noaptea de Bobotează, fetele nemăritate se duc şi vorbesc cu porcul şi chiuie şi zic: „Iuiuiu… amu!”…