Era începutul lui iulie 106 și împăratul Traian sosise în fața cetății Sarmisegetuza, cetatea lui Decebal şi locul marelui templu al lui Zalmoxis. Adusese baliste, catapulte, ziduri mobile şi berbeci mari de bronz. Bicilis, nemernicul confident al lui Decebal, trădase locul de unde venea apa în cetate, prin dale mari de marmură şi luptătorii din cetate rămăseseră fără apă. Decebal i-a adunat pe sfetncii săi şi le spuse dorinţa sa: neavând urmaş pe linie bărbătească, căci Gebeleizis murise în luptă, fiica sa mai mică, Dochia, să le fie regină. Regele hotărâse să nu cadă viu în mâinile romanilor. Dochia trebua…
Autor: balanescu valentin
Grigore Moisil învaţă să socotească şi abia mai târziu să citească. „Demult, demult, eram mic. Nu ştiam că mama fusese şi ea mică. N-a început prin a mă învăţa să scriu sau să citesc, ci să socotesc. Voia să mă facă să nu-mi mai fie teamă de matematică. După ce mă-nvăţase să socotesc de la 1 până la 10, a sărit. (…) Regula de trei simplă a ştiut să mă facă s-o inventez. Apoi a început calculul mintal“, povestea Grigore Moisil. Tatăl său, Constantin Moisil, era profesor de istorie, numismat român. De la el se spune c-ar fi moştenit umorul.…
La granița anilor 2006 și 2007, editura pietreană Nona oferea în dar cititorilor din Neamț lucrarea monografică semnată de prof. Maria Dinulescu: „Grințieș – Așezare montană pe valea Bistricioarei”. Operă a unui profesor de istorie, cartea este gândită și scrisă pe fundamente științifice, fiind luate în calcul (și în serios) toate aspectele unei monografii: date geografice, ale cadrului natural; cadrul istoric; date despre populaţia locului; economia; instituţiile care se găsesc în localitățile comunei; viaţa socială şi asociativă; habitatul; etnografia și folclorul zonei; cultura și învățământul; monumente (ale naturii, arhitectonice și de istorie); elemente legate de oportunitățile turistice. Evident, nu sunt…
A fost odată un om de poveste plecat din povestea mai mare a Grințieșului, după cum ne spunea doamna Runa Petringenaru, care i-a fost soție: „Soțul meu Nicolae a fost apreciat pentru taberele lui de istorie vie care au contribuit la educația a generații de copii. Aș putea spune că Grințieșul l-a format, cu istoria lui, cu teatrul popular, cu cultura lui. Este fiul cel mare al Margaretei Copoceanu. A fost un fenomen unic, munca pe care o depunea el și entuziasmul neclintit cu care își împlinea visele depășeau rezultatele a muzee întregi…” Nicolae Copoceanu a absolvit Școala…
Am avut şansa să răsfoiesc un jurnal al unui bătrân din satul nostru, să urmăresc o poveste de viaţă mai mult decât interesantă. Am selectat câteva fragmente pentru revista noastră. Victor Cojocaru s-a născut la data de 10 iunie 1931 în satul Poiana Largului. Avea 13 ani când, în cel de-al doilea Război Mondial, linia frontului a ajuns în sat. Locuia cu bunicii săi, Ileana și Ion Dascălu, în casa unde vremelnic au fost cantonaţi și soldați germani: „Am stat între fronturi două săptămâni, nu ne-au evacuat. Când veneau ruşii îi respingeau nemţii, aşa am fost hărţuiţi două săptămâni.” Victor…
La sfârşit de august 1944, când armata română trecuse de partea ruşilor, rămăseseră destule teritorii româneşti sub ocupaţie germană, teritorii în care erau femei, bătrâni şi copii. Aşa a fost şi pentru locuitorii din zona Poiana Teiului, Grinţieş sau Hangu şi Ceahlău. În Lunca Poienii Largului, la crucea drumurilor, ce leagă Moldova cu Ardealul, s-au petrecut multe evenimente, cei care le-au trăit şi au supravieţuit le-au descris: „teroare şi groază”. Căci au fost vreme de câteva săptămâni între fronturi. Unul dintre supravieţuitori, Grigore Cerbu, s-a stabilit în Ceahlău, la Bofu, a fost în viaţa lui pădurar şi-i plăcea să povestească…
Baba Dochia sau Baba Marta are de regulă nouă sau douăsprezece zile, aceste zile fiind numite Babele, Zilele Babelor sau Zilele Babei, adică zilele Babei Dochia sau ale Babei Marta. Aceste zile încep la 1 martie sau de mărţişor şi durează nouă sau douăsprezece zile, adică până când Baba Dochia îşi leapădă cojoacele. În decursul celor nouă sau douăsprezece zile ale Babei Dochia, timpul este în genere schimbător, ninge sau plouă sau e soare. Tradiţia spune că Baba Dochia nicicând nu-şi schimbă năravul, căci ea trebuie în fiecare an să-şi lepede sau să-şi scuture cojoacele. Legenda spune ca Baba Dochia, care…
Protagonista articolului nostru este Eugenia Berea, originară din satul Topoliceni, comuna Galu (astăzi Poiana Teiului) fiica lui Haralambie şi Maria Gherasim (familie care a avut 4 copii, 3 fete şi un băiat: Eugenia. Fănica, Anişoara şi Isac). A urmat clasele primare şi gimnaziul la Poiana Teiului, apoi Şcoala Normală de fete „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (colegă cu Anuţa Lupu şi apoi colege şi în comună). Pe acele vremuri alimentele pe care le primeau elevii erau trimise cu căruţele sau cu plutele. A funcţionat ca învăţător câţiva ani la Şcolile Normale din Piatra Neamţ. S-a căsătorit cu Ionel Berea din…
Întâmplarea ce urmează a fi povestită s-a petrecut în vremea ocupaţiei ruseşti asupra Moldovei, ocupaţie prilejuită de un război al Rusiei împotriva Imperiului Otoman din anii 1768, 30 octombrie -10 iulie1774. După obiceiul Rusiei, devenit regulă, războiul începea prin ocuparea Moldovei şi a Munteniei, îndepărtarea domnitorilor şi instaurarea controlului rusesc asupra administraţiei acestor ţări vasale imperiului turcesc. În Moldova ocupaţia rusească a început în septembrie 1769 şi a durat până în septembrie 1774. După intrarea trupelor ruseşti în Moldova (septembrie 1769) sub conducerea feldmareşalului Rumeanţev, acesta, la cererea sfinţiei sale egumenul Mănăstirii Pângăraţi, a dăruit mănăstirii 30 de posluşnici locuitori…
Una dintre activitățile desfășurate în „Săptămâna verde” la Liceul „Carol I” Bicaz a fost pe tema colectării selective. Așa s-a dat startul, luni, 27 februarie 2023, cu acestă activitate, realizată în parteneriat cu S.C. Edil Industry S.R.L. reprezentată de către domnul director, inginer Ionuț Rîpanu, și Primăria orașului Bicaz, reprezentată la activitate de către domnul inginer Mihai Andriescu. Liceul „Carol I” Bicaz și-a propus prin acest parteneriat promovarea unor modele de bună practică în protejarea mediului din zona oraşului Bicaz, ce a intrat de curând în rândul stațiunilor turistice de interes local. Scopul parteneriatului are la bază cunoașterea aspectelor fundamentale…