Autor: balanescu valentin

Începem acest articol cu George Panu, un cărturar enciclopedic, o figură interesantă, poate controversată, dar, din punctul de vedere al cercetării noastre, un apropiat al Ceahlăului şi Durăului, cu rol important în devenirea sa turistică. George Panu, „Conu Guţă”, cum era numit de localnici, colinda judeţul cu „docarul lui Buzavric”, cărăuşul bogaţilor. În Răpciuni venea la început la evreul Steuerman şi se împrietenise cu stareţul Teofan de la Durău, amiciţia dintre cei doi aducând însemnate foloase mănăstirii. Printre preferaţii lui George Panu se afla şi tânărul Caragiale, care era revizor şcolar în judeţul Neamţ în perioada 1880-1881. El se afla…

Read More

La început de februarie, la Şcoala Grinţieş a poposit truverul din Taşca, Marius Coşerariu, şi 20 de elevi cu drag de muzică au început să înveţe din tainele chitarei. Progresul deosebit înregistrat de ucenici l-a îndemnat pe maistor să gândească o punere în valoare a muncii şi talentului micilor griţieşeni. De Paşte, cel mai nimerit era un mini-concert la o biserică. A fost aleasă cea din Bradu. Entuziasmul copiilor, dar şi a îndrumătorului, ne-a făcut să ne gândim la mai mult. Grupul folk „Eu cred” şi-a anunţat prezenţa, iar, apoi, firesc, au fost făcute demersurile pentru venirea Cenaclului „Lumină lină”,…

Read More

Gheorghe Asachi (1788-1869), cărturar moldovean, industriaş, om politic, a fost un mare iubitor al muntelui şi al folclorului; a urcat pe Ceahlău și notele de călătorie le-a strâns în lucrarea “Itinerariul sau călăuzul la Pion”, şi, în ciuda unor inexactităţi, exagerări şi naivităţi, se constituie într-un prim îndrumător turistic al muntelui, realizat la 1838, la peste 100 de ani după Dimitrie Cantemir. El scria: “Din depărtările răsăritului oamenii văd apusul Soarelui în spatele lui, iar păstorii nomazi, ţuţuienii, după ce şi-au iernat oile în Câmpia Bugeacului, se întorc la locurile lor, călăuzindu-se după măgura Ceahlăului ca şi corabia care-şi caută…

Read More

Turismul reprezintӑ astăzi o componentӑ esențialӑ de dezvoltare socialӑ şi economicӑ a unei țӑri, care marchează profund regiunile favorizate de un potenţial natural şi antropic de excepţie, prin atracţia exercitată asupra maselor largi, în contextul creşterii nivelului de trai şi necesităţii atenuării influenţelor nocive ale mediului urban-industrial modern. Turismul cultural este tot mai important pentru o lume care îşi doreşte încă să descopere şi să se bucure de artă şi istorie. România dispune de un bogat patrimoniu cultural cu elemente de unicitate şi inedit ce o individualizează în raport cu alte ţări: biserici medievale cu picturi murale (nordul Moldovei), arhitectură…

Read More

Potrivit renumitei definiții a lui Jean-Paul Sartre, din lucrarea „Qu’est-ce qu’un intellectuel?”, intelectual nu este acela care scrie cărți sau își trece timpul cu preocupări intelectuale, ci acela care, părăsind universul livresc, intră direct în viața publică și se amestecă în treburile care nu-l privesc. Idee exprimată, de-a lungul timpului, în viziune proprie, de scriitori consacrați și din literatura română. Drumul anevoios al personajului din nuvela lui Slavici „Budulea taichii” este tipic pentru intelectualii din trecut, care, după ce au cules învățătură, revin în satul natal pentru a-i îndruma și a le fi de folos consătenilor. Un intelectual visat de…

Read More

Unul din cei mai de seamă oameni ai judeţului Neamţ, doctorul D. Cantemir, a lăsat în urmă o operă de cercetare ştiinţifică valabilă în anumite aspecte şi astăzi, aducându-şi în acelaşi timp o contribuţie importantă sub raport profesional, medical, social, economic şi politic. Şi, cu mândrie şi patriotism local evidenţiem legătura sa cu Bălţăteştii, benefică şi astăzi pentru sănătatea multor oameni Născut la Roznov la 19 aprilie 1848, a urmat cursurile primare la Şcoala Domnească nr. 1 de Băieţi din Piatra Neamţ. În 1862, la solicitarea doctorului general Carol Davilla, unul din cei mai buni elevi ai judeţului, respectiv D.…

Read More

Omul paleoliticului locuia în peșteri, sub stânci sau pe terasele râurilor şi exploata resursele naturale, femeia culegea hrana, iar bărbatul vâna. În Neamţ, primele mărturii sunt din perioada 35.000-10.000/8.000 î.Hr. Odată cu topirea gheţarilor, fauna specifică climei reci s-a retras spre zonele mai înalte, în văi, pe terase şi vânătorii le-au urmat şi pe cursul mijlociu al Bistriţei, în zona muntelui Ceahlău. Vânau şi animale mari, precum mamutul, renul, cerbul, dar şi alte animale mai mici. Locuiau în aşezări deschise, cu colibe, vetre şi ateliere şi într-o măsură redusă în peşteri. Importante sunt descoperirile de la poalele Ceahlăului, cele de…

Read More

Crăcăoanii este o localitate veche, cu oameni liberi în Evul Mediu, care îşi trimitea reprezentanţii cei mai vrednici să apere hotarele cu Ţara Ardealului şi trecătorile din munţi, răsplătiţi de domnitori cu privilegii şi scutiri. De la Crăcăoani, prin Mitocul Bălan, trecea vechiul drum de care spre „şesul” Hangului, ca apoi să ia calea Tulgheşului spre Ditrău sau Topliţa. Este parte a ţinutului mănăstirilor şi totodată a ţinutului zimbrului. Locuitorii sunt urmaşii plăieşilor de odinioară. Acest articol este dedicat lăcaşurilor monastice ale comunei: Horaiţa, mănăstire mare şi maiestuoasă, Horăicioara, cu vechi rădăcini ştefaniene, şi, ascuns în munte, schitul Bouleţ, şi…

Read More

Unul dintre avantajele oamenilor de la munte este acela că lemnul – unul  dintre cele mai valoroase materii prime (dacă nu cumva cel mai valoros) – este peste tot. La munte cresc cele mai mari păduri de brazi, stejari și alte specii forestiere, iar omul de rând se poate bucura de această bogăție fără mari eforturi. Lemnul este cel care face cald în casele oamenilor, împrejmuiește grădini, se transformă în mobilă etc. Tot lemnul este cel care pe unii oameni îi îmbogățește, iar pe alții îi bagă la închisoare. Pe unii, iată, lemnul îi transformă în artiști, cum este cazul…

Read More

O mare personalitate originară de la poalele Ceahlăului a fost arhiepiscopul Eftimie Luca, născut în comuna Ceahlău, satul Schit, din părinţii Dumitru şi Elena, la data de 9 noiembrie 1914. Au fost la părinţi şapte băieţi şi două fete. La botez a primit numele de Victor. A urmat cursurile şcolii primare din comuna Ceahlău. Încă din fragedă copilărie s-a dedicat vieţii monahale la mănăstirea Slatina, judeţul Suceava. În anul 1933 a intrat la Seminarul monahal de la Cernica, unde a fost coleg cu viitorul patriarh Teoctist Arăpașu.    A urmat cursurile Facultăţii de Teologie de la Suceava şi de la…

Read More