Pericolul lipsei vacanţei de Paşte pentru anul şcolar viitor a readus în discuţie modul de stabilire a datei Paştelui pentru fiecare an şi motivele pentru care această dată trebuie respectată, chiar dacă variază într-un mod surprinzător. În istoria civilizaţiilor a existat o tendinţă firească a unităţii sociale. Pentru Europa creştină, motivul cel mai întemeiat pentru unitate a fost prăznuirea celui mai important eveniment petrecut în istorie şi anume Patimile şi Învierea Domnului. În cele ce urmează vom face un rezumat al criteriilor şi al modurilor folosite pentru data Paştelui şi îi vom prezenta pe cei care au contribuit de-a lungul…
Autor: balanescu valentin
Ceahlăul este cel mai cântat munte românesc, de la Asachi şi Alecsandri până la Păunescu sau Ioan Alexandru. Este ceea ce remarca Lucian Strochi în erudita sa „Antologie a Muntelui”. Nu ne vom concentra asupra poeziei lui Coşbuc, ce a scris despre „un uriaş cu fruntea-n soare”, sau asupra Ceahlăului lui Goga, „ce n-a rămas la duşmani” sau asupra Ceahlăului locul „unde Soarele sărută pe frunte Planeta” (A. Păunescu). Ci asupra unui poem scris de-un învăţător de la poale de Ceahlău, ce a trăit puţin şi nu a scris prea mult. Dar poeziile sale despre Ceahlău sunt foarte importante pentru…
Sâmbăta aceasta, pe 8 aprilie (numită în popor și ,,Sâmbăta lui Lazăr”), credincioșii din Grințieș, dar și cei din apropiere sunt așteptați să participe la Pelerinajul sau procesiunea de Florii ce se va desfășura începând cu orele 15:00, pe traseul: Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (Grințieșul Mare) – Primăria Grințieș – Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” (Grințieș-centru). Acest eveniment important va fi organizat de parohiile Grințieșul Mare și Grințieș- centru și vor fi prezenți toți preoții din Protopopiatul Ceahlău, săvârșindu-se, pe lângă procesiunea propriu-zisă și slujba vecerniei Intrării Domnului în Ierusalim, sub protia Preacucernicului Părinte Protopop Ionel Cuțuhan. Practica pelerinajului…
După o pauză de 40 zile de la petreceri datorită perioadei Postului Mare, Salonul de Evenimente „Dolira” își va deschide larg ușile pentru a da startul unei noi tradiții în materie de baluri și anume „Balul Grințieșului”. În elegantul salon de evenimente Dolira, se va desfășura o nouă petrecere, cu siguranță, de neuitat. Gazdele, care și în edițiile precedente au dat dovadă de profesionalism și ospitalitate s-au organizat într-un mod cât se poate de confortabil pentru iubitorii de petereceri. În data de 17aprilie 2023 începând cu ora 18:00, formația „Alexandra” de la Piatra Neamț, ne propune un repertoriu diversificat și care…
Micul sat de la poalele Măgurii Grinţieşului, Bradu, comuna Grinţieş, va fi a treia zi de Paşte gazda unui eveniment cu mare încărcătură culturală, religioasă şi, nu în ultimul rând, patriotică. Căci, Cenaclul „Lumină Lină”, condus de preotul Cătălin Dumitrean, avându-l alături pe cunoscutul „cântăreţ al patriotismului românesc”, preotul Doru Gheaja, va poposi la Biserica „Sf. Parascheva”, la părintele Celestin Ignat, pentru o manifestare de suflet în mijlocul munţilor, acolo unde cu veacuri în urmă era o nedreaptă graniţă între români. Pentru românii uniţi laolaltă vor cânta oaspeţii veniţi din Ardeal şi codrii vor răsuna de pricesne, muzică folk şi…
Cel de-al cincilea număr al revistei noastre a apărut. Are 76 de fotografii, 43 de studii şi articole, diverse, bine documentate, frumos scrise. Şi 34 autori: de la Borca, Agapia, Pângăraţi, Farcaşa, Bicazul Ardelean, Ceahlău, Grinţieş, Poiana Teiului, Bicaz sau Broşteni. Constantin Cojocaru-Ţuiac ne-a scris de la Bucureşti, dar este un fiu al comunei Borca, la fel şi Iulian Săndulache, dar domnia sa este de la Grinţieş. Sunt profesori, preoţi, învăţători, bibliotecari, meşteri şi rapsozi populari, poliţişti sau mici întreprinzători. S-au aflat în atenţia noastră activităţi didactice, manifestări culturale, meserii vechi, meşteri şi rapsozi, artişti tineri, frumuseţi naturale şi antropice…
Colectare deşeuri menajere de la persoane fizice Hangu: 05.04.2023, 12.04.2023, 19.04.2023, 26.04.2023. Ceahlău: 04.04.2023, 11.04.2023, 18.04.2023, 25.04.2023. Grinţies: 12.04.2023, 26.04.2023. Poiana Teiului: 06.04.2023, 13.04.2023, 20.04.2023, 27.04.2023. Farcaşa: 07.04.2023, 14.04.2023, 21.04.2023, 28.04.2023. Borca: 04.04.2023, 11.04.2023, 18.04.2023, 25.04.2023. Taşca: 05.04.2023, 12.04.2023, 19.04.2023, 26.04.2023. Bicazu Ardelean: 05.04.2023, 12.04.2023, 19.04.2023, 26.04.2023. Damuc: 04.04.2023, 11.04.2023, 18.04.2023, 25.04.2023. Bicaz Chei: 07.04.2023, 14.04.2023, 21.04.2023, 28.04.2023. Tarcău: 03.04.2023, 10.04.2023, 17.04.2023, 24.04.2023. Bicaz puncte fixe: 04.04.2023, 11.04.2023, 18.04.2023, 25.04.2023. Bicaz puncte fixe: 07.04.2023, 14.04.2023, 21.04.2023, 28.04.2023. Bicaz colectare din poartă în poartă: 06.04.2023, 13.04.2023, 20.04.2023, 27.04.2023. Colectare deşeuri menajere de la persoane juridice Hangu: 03.04.2023, 10.04.2023, 17.04.2023, 24.04.2023. Ceahlău:…
În acest mic studiu ne concentrăm asupra unei perioade în care România făcea pași semnificativi spre modernizare: cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în care nu aflăm mari figuri de haiduci precum Tunsu şi Grozea, din Ţara Românească sau Ion Pietraru, din Moldova. Nu au lipsit în schimb hoţiile şi tâlhăriile, presa timpului insistând pe isprăvile unor aşa numiţi „bandiţi”, dar propunem şi imaginea unui răzeş de pe apa Moldovei, pe care ţăranii l-au jelit ca pe un adevărat haiduc: Ion Florea, de la Drăgăneşti. Dintre bandiţii renumiţi ai vremii îl amintim pe Simion Licinsky din Dobrogea, prezentat…
Poveştile de război ale celor de pe „frontul de acasă” sunt de cele mai multe ori triste. Nu sunt cu fapte vitejeşti, ci cu lacrimi şi suferinţă. În munţii Neamţului, multe au fost întâmplările care au nenorocit oameni în cele două războaie mondiale. Dacă despre primul război aflăm acum doar din cărţi, poveştile celui de-al doilea război le mai putem afla încă de la „documentele vii” din sate, bătrânii ce aşteaptă să fie căutaţi ca amintirile lor să nu se piardă. Al doilea război mondial, început pentru români în 1941, nu a afectat populaţia civilă până în 1944, ci doar…
Săptămâna aceasta a fost la Şcoala Grinţieş … altfel. Şi, într-adevăr, activităţile au fost diverse şi deosebite şi altfel decât cele obişnuite de curs. Vineri, dimineaţa a început cu o „vânătoare de comori”, foarte bine organizată, căci comorile au fost greu găsite. Dar hărţile s-au unit şi comorile (dulci) au fost împărţite. Dar la Grinţieş au venit şi altfel de comori, valoarea lor fiind de această dată istorică, aduse de doi împătimiţi detectorişti, Octavian Stelea din Tulgheş şi Liviu Ceapă din Grinţieş. Au umplut sala de sport cu nenumărate artefacte descoperite de ei în zona de „cumpănă a apelor”, unde…