Multe s-au zis despre această „localitate veche, cu o istorie şi o zestre etnografică deosebită”, în unele publicaţii, sub formă unor studii monografice, precum cele ale domnului Neculai Frăsinel şi ale doamnei Doina Verdeş. Sau o lucrare excelentă realizată de învăţătorul Constantin Stăcescu, nepublicată, sau cea a doamnei Magdalena Chirilă, la care se adaugă altele făcute de cadre didactice din localitate, şi amintim pe Andruşca C., Teodosiu L., Grecu Ana, Chirilă Magda, Bibor V., Ursu I., Chirilă Valeriu şi Gheorghe Săvescu. Se impunea ca toate aceste consemnări ale distinşilor domni şi doamne să fie adunate, să se adauge realizările şi…
Autor: balanescu valentin
„Eu nu am plecat din țară și din Biserică. Eu am fost expulzat și din țară și din Biserică. Și nu voi închide niciodată gura mea atunci când este vorba de adevăr”. Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa – Schiță biografică ”În decursul istoriei noastre, puţini români au luptat cu atâta dârzenie şi cu atât curaj pentru neamul românesc aşa cum a făcut-o preotul Calciu, de aceea şi-a făcut şi mulţi duşmani, numai că muşcătura lor a rămas fără efect”, spunea Grigore Caraza. Cel mai mic dintre cei unsprezece copii ai unei familii de ţărani din Mahmudia, comună tulceană aflată în Delta…
„Așa gândea Poetul/ Împins de Zarathustra” „Lume, lume…/ Salută Poetul”, este incipitul unei Ars poetica cu care programatic își deschide volumul Ion Asavei. Adept al poeziei directe, asumate ca experiență în curs de desfășurare, scriitorul dezvăluie într-un limbaj artistic elevat puterea taumaturgică a cuvântului în tomul „Joc de cuvinte”, poezii, publicat în 2019 la editura Sensul. Argheziană atitudine ludică! Joc de cuvinte ce irumpe dintr-o necesitate, „din fierberea ființei lui”, după cum avea să constate Dan Iacob, unul dintre autorii cuvântului-înainte „În unele poeme apare numele Zarathustra, celebrul personaj al lui Nietsche, care propovăduia supraomul, omul creator ce preamărește viața,…
La Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ din Piatra-Neamț, la 15 mai 2023, s-a lansat volumul de memorii al unuia dintre fiii cei mai de seamă ai Neamţului, profesorul Ioan Scurtu. Cartea intitulată „Povestiri adevărate. Memorii“ a apărut la Editura Junimea, Iași, la sfârşitul anului 2022. Întâlnirea a fost „o dezbatere relaxată despre carte, dar și despre istoria contemporană“, după cum și-a dorit autorul, sprijinit în această întreprindere de prof.univ.dr. Simona Modreanu, directorul Editurii Junimea Iași, prof. dr. Gogu Ghiorghiță, președintele Filialei Neamț a Academiei Oamenilor de Știință din România și prof.dr. Daniel Dieaconu, moderatorul întâlnirii fiind prof. Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii…
Turiştii români iubesc litoralul Turciei. E o dragoste de câţiva ani buni ce l-ar fi enervat la culme pe Stefan cel Mare de ar putea să călătorească în timp şi să vadă cum românii cuceresc ţărmurile calde ale duşmanilor, în costume de baie. Sau poate s-ar fi bucurat că noi mergem acum în număr mare la ei şi poporul cuceritor de altă dată se dă peste cap să ne facă toate mofturile pentru a de determina să revenim. Şi o facem an de an. Regele Attalus al II-lea din Pergam a înfiinţat oraşul în jurul anului 150 î. Hr şi…
Acum câteva zile, am zis să o vizitez pe bunica mea, să văd ce mai face. Când am ajuns acolo, ea deja pregătea niște ingrediente pe masă. Am întrebat-o ce vrea să facă și a zis că face niște plăcinte de post cu mac. Așa că am rugat-o pe ea să îmi zică rețeta şi mie, pentru a o împărtași cu voi. Pentru aluat avem nevoie de: -6-8 cartofi fierți; -2kg faină; -Un cub sau două de drojdie; -Jumătate de sticluță de esență de rom; -Coajă de la o lămâie și o portocală; -Două plicuri de zahar vanilat/valinilat; -Două căni…
În epoca globalizării și a mondializării culturale, conștientizarea valorilor noastre identitare, pornind de la creația folclorică reprezintă un demers imperativ, justificând, dacă mai era nevoie, legitimitatea prezenței românești în patrimoniul european. Doar cunoscându-ți rădăcinile, vei accede către modelul propriei spiritualități, te vei deschide către spiritualitatea universală, ajungând aproape de esența eternă a umanității. Cea mai importantă cale de reconstituire a unei mitologii păstrate în oralitate, cum este cea care configurează mentalul românesc popular, rămâne însă investigarea textelor folclorice. Volumul „De la Piatra Neamț, pe vale: Folclor literar-muzical din Ținutul Neamțului”, publicat la Editura Hoffman, în anul 2022 reprezintă, datorită numărului…
Când am terminat clasa a IV-a, primară, în primăvara lui 1946, am dat un așa-zis examen de absolvire, constând din lucrări scrise la limba română gramatică și la matematică. Era primul meu examen din viață și am avut niște emoții teribile. Subiectele le rețin de parcă aș fi dat examenul ieri. Știu că am scris de nota zece la matematică și de nota unu, cu indulgență doi, la română, mai precis la gramatică. Am absolvit școala primară, luând premiul I, cu coroniță. Fără comentarii. După absolvire, doi ani nu am șomat, am lucrat în sectorul zootehnic al familiei. . În…
A fost unul din remarcabilii intelectuali de la Școala Ceahlău. S-a născut la data de 22-03-1909, în Ceahlău, fosta comună Hangu. Absolvent a două facultăți, de litere (limba franceză) și agronomie, având cursuri de perfecționare la Paris, la Universitatea Sorbona, s-a remarcat printr-un înalt profesionalism, calitate care i-a creat o reputație solidă. În întreaga sa activitate a fost animat de dorința de a transmite elevilor cunoștințe cât mai temeinice, de a le inocula interesul pentru studii și de a forma oameni cu caractere admirabile. Era apropiat de elevi, dar și exigent, iar orele de limba franceză și de dirigenție erau…
Ţinutul Neamțului a cunoscut tot ceea ce înseamnã războiul, cu toate ororile sale, cu fronturi, bejenii, rechiziții, gospodării distruse, tați și frați care nu s-au mai întors acasă. Atât în primul război mondial, cât și în al doilea. Iar luptele cele mai mari au fost în munți, în trecători. La 15 august 1916, clopotele din Vechiul Regat au început să sune: România intra în război. Prin pasul Tulgheș au trecut la 15 august soldații români, cântând un nemuritor „Treceți batalioane române Carpații“ și cu „inima la trecători“ i-au așteptat românii ardeleni cu pîine, sare și… vinars, dar primele succese militare…