Autor: balanescu valentin

„Berea este dovada că Dumnezeu ne iubește și vrea să fim fericiți”. ( Benjamin Franklin) Se spune că berea a apărut în urmă cu aproximativ 6000 de ani ca urmare a udării unei bucăți de pâine, declanșându-se astfel procesul de fermentare. Blondă sau neagră, spumoasă, cu gust amărui, servită rece, berea are darul de a aduce împreună prietenii, fiind una dintre cele mai populare băuturi, fabricată și consumată pe tot mapamondul, cu precădere vara, dar și în sezonul rece.De-a lungul timpului, rețetele de fabricare a berii au căpătat îmbunătățiri, adăugându-se celor patru ingrediente (apă, drojdie de bere, malț, hamei) diferite…

Read More

Dintre  familiile de enoriași ce l-au iubit pe tatăl meu, Preot Vasile Gheorgheasa mai mult decât pe un frate îmi amintesc cu deosebit drag pe Grigore și Valentina Chiorbeja și Gheorghe și Ana Tîrșa, din localitatea Galu, comuna Poiana Teiului, Neamț. Mi-l amintesc pe Grigore Chiorbeja însoțit de Gheorghe Tîrșa, venind la căderea întunericului, aducând fiecare lemne de foc, pentru noi, doi copii și o mamă, rămași fără nici un sprijin, fără nici un venit, fără rude și fără ocrotirea tatălui, deținut politic în acea vreme. Alături de acest ajutor, aveau cu ei, mereu , o încurajare, un cuvânt de…

Read More

În anul 370 d.Hr. s-a născut cea mai faimoasă minte feminină a antichităţii şi totodată prima matematiciană din istorie: Hypatia. Frumoasă, inteligentă şi foarte respectată într-o perioadă în care femeile din Alexandria nu puteau pătrunde în înalta societate, Hypatia a fost cea mai cunoscută gânditoare a lumii antice. Simbol al ştiinţei şi al gândirii independente, Hypatia avea să-şi găsească sfârşitul în circumstanţe tragice, după ce a refuzat să se supună dogmelor religioase. A fost matematician, astronom, pedagog, inventator, muzician, filosof şi nu numai, dincolo de toate, un simbol durabil al raţiunii, ştiintei şi gândirii eliberate de dogme. Spirit independent, pătrunzător…

Read More

În centrul satului Pipirig ne întâmpină o biserică mare de piatră pe care patriarhul Nicodim, ctitorul ei, a numit-o „Catedrala munților”. Mulţi îi zic şi „Catedrala Patriarhului”. Patriarhul Nicodim este cel mai de seamă fiu al localității. La 6 decembrie 1864, o mamă din satul de la poalele Stânişoarei aducea pe lume pe tânărul prunc Nicolae Munteanu. A crescut în dreapta credință alături de familia sa într-o atmosferă bine plăcută de Dumnezeu, în preajma Mănăstirii Neamț. La vremea aceea, familia avea în proprietate un munte de sub poalele Ceahlăului, dar ajunși la vârsta înțelepciunii se retrag și ei spre o…

Read More

Hoții și vardiștii. Leapșa. Flori, fete sau băieți, melodii sau cântăreți. De-a v-ați ascunselea. La scăldat. Mai știi câtă larmă era pe strada sau ulița ta, în serile călduțe de vară, când nici măcar luna de pe cer nu reușea să vă trimită pe la casele voastre? Mai ții minte cu câtă emoție așteptai să se adune toți de pe la temele de vacanță sau de la muncile câmpului ca să începeți noianul de năzbâtii? Câtă veselie și pace era la începutul jocului! Apoi, fragilul echilibru dispărea. Cineva era nemulțumit pentru că se simțea nedreptățit : fie nu primea suficiente…

Read More

În toamna lui 2021, profesorul Dorel Rusu a părăsit această lume. Au rămas în urma sa cărţile scrise, articole numeroase publicate, o gospodăria mare şi o familie îndurerată. Dorel Rusu s-a născut la data de 13 ianuarie 1944, în satul Poiana Borcii. A urmat cursurile primare, gimnaziale şi liceul la Borca, apoi Facultatea de Filologie la Bacău. A fost profesor, director, profesor-consultant la Casa de Copii de la Mănăstirea Petru-Vodă. A lucrat şi miner în subteran în mina de uraniu din comuna Crucea, iar ca primar al comunei Poiana Teiului a contribuit la fondarea în Poiana Haşca a Mănăstirii „Petru…

Read More

Unul dintre avantajele carierei didactice este oportunitatea de urmări evoluția elevilor tăi, mai ales a unor copii talentați. Talentul, modelat de Dumnezeu, revărsat asupra oamenilor din dragoste pentru diversitate, presupune determinare constantă și autoimpusă, capacitate de a-ți organiza viața în jurul unor valori dominante, cum ar fi cunoaștere profesională la un înalt nivel, nevoia de a-ți revendica succesul prin independență, excelență, risc și responsabilitate. Sunt atributele unei adolescente rafinate, care ne-a încântat din perioada educației timpurii cu timbrul deosebit și forța interpretării. „Ȋncă din copilărie, muzica a avut un loc important ȋn sufletul meu. Fie cu familia sau cu prietenii,…

Read More

În acest articol atenția noastră se îndreaptă spre comuna Tulgheș, „Comoara României”, cum a fost desori numită, localitate în care rapsodul popular Lăcrămioara Pop militează în spiritul autenticului, a identității naționale, împiedicând uitarea să se întindă. Coordonator al Ansamblului Artistic de Amatori „Plaiuri Tulgheşene”, dar şi custode al Muzeului Sătesc, doamna Pop, în 2021, a primit titlul de „Tezaur uman viu” din partea Ministerului Culturii în meritul promovării tradițiilor ancestrale din zona Tulgheșului, a instrumentelor tradiționale, dar și pentru că a reușit să le insufle tinerilor dragostea pentru cântecul și jocul din bătrâni. Doamna Lăcrămioara Pop, conform proverbului latin „verba volant, scripta…

Read More

Protagonistul prezentării noastre de astăzi este un învăţător. Un învăţător care merită acest titlu. Este şi redactor al revistei noastre (cu includere în caseta tehnică chiar), redactor al seriei vechi a revistei, colaborator la „Catharsis” şi la numeroase lucrări care s-au scris pe Valea Muntelui. Este coautor al monografiei comunei Crăcăoani, alături de regretatul Cristian Vatamanu. Un interviu larg a oferit revistei „Apostolul”, domnului Mircea Zaharia, din care cităm: „M-am născut pe 22 octombrie 1960, dar în acte sunt trecut pe 28. Pe acele vremuri te lăsa câte o săptămână şi apoi scriau. Cred că era criză de hârtie. Am…

Read More

Lumea din timpul copilăriei sale era foarte diferită de cea de astăzi. Familiile erau numeroase, 5 copii fiind considerat un număr normal, iar unii aveau chiar 7 sau 8. Bărbații din zonă lucrau în principal la pădure, iar femeile erau casnice. Ele cultivau cânepă și țeseau îmbrăcămintea pentru toți cei din casă, la fel și alte lucruri cum ar fi covoare ori saci pentru că nu se găseau de cumpărat, iar oamenii nici nu aveau banii necesari. Și cu mâncarea se descurcau foarte greu, iar acolo unde erau mulți în casă abia le ajungea. Aftanase Pipirigeanu povestește că Paștile și…

Read More