Grinţieşul, o comună montană, a avut în timpul comunismului sportivi de valoare la schi. Căci pantele şi abrupturile erau destule, era zăpadă şi un profesor iubitor de sporturi de iarnă, Vasile Răşchitor. Urmarea: titluri judeţene şi chiar naţionale şi un sportiv de excepţie – Sebastian Vigu, performer naţional la biatlon şi schi fond. În acele vremurii elevii de gimnaziu puteau să participe la un concurs în care probele se înlănţuiau într-un mod fericit: schi fond, tir, orientare turistică, aruncarea mingii de oină, educaţie rutieră, educaţie sanitară: Complexul aplicativ „Pregătirea tineretului pentru apărarea patriei”. Concursurile judeţene erau câştigate an de an…
Autor: balanescu valentin
Într-o vreme în care existența noastră se risipește în mult prea multe direcții, într-o lume care prețuiește și încurajează specializarea profesională (o reacție, poate, la frica de a nu fi suficient de bun, de bine pregătit), lucrul de mână, răbdarea și devotamentul pe care le cere celui care-l practică, obligându-l să încetinească ritmul până la a-și auzi propria respirație, pare a-și găsi cu mare dificultate înțelesul, își justifică și nu prea existența, căci, vorba lui Moromete, nu aduce cine știe ce beneficiu. Frumusețea lucrului de mână, unicitatea lui, gratuitatea cu care se oferă unei lumi grăbite, care nu…
Spre sfârșitul anilor 60, fiind elev de gimnaziu la școala noastră, mă uitam cu admirație, dar și cu puțina teamă la învățătorul-profesor Constantin Maftei. Spun acest lucru deoarece eram mirat de faptul ca un învățător să predea matematică și muzică la ciclul gimnazial, unde mă regăseam și eu. Astfel, învățătorul Constantin Maftei a arătat reale calități didactice în activitatea cu elevii din acea vreme. Deh, un învățător trebuie să se priceapă la toate în activitatea didactică. Am spus și teamă pentru că avea degetele foarte subțiri și când le apropia de bărbia noastră deja smiorcăiam anticipat. La orele dânsului ori…
Acum mai bine de zece ani, în 2012, doi oameni care au lucrat în administrația publică locală, doi primari din două comunități din vestul județului Neamț au scos o carte. Anton Covasan și Niculai Țepeș-Nica (ca să respectăm ordinea numelor lor de pe coperta întâi) au strâns date geografice, statistice, dar, mai ales, istorice cu privire la comunele Dămuc, Bicaz-Chei și Bicazu Ardelean. Oameni ai locului, cei doi autori (sprijiniți în demersul lor și de directorul Editurii Capriccio din Piatra-Neamț, reputatul profesor Constantin Horia Alupului-Rus, cunoscut ca un demn apărător al moștenirii strămoșești), au dat comunităților lor o lucrare documentată…
Muntele, eternă provocare, care ne cheamă iar și iar. Ceahlăul, o minune a naturii, pentru cei mai mulți superb și accesibil, pentru cei mai profunzi încă o necunoscută, învăluit în mistere și legende, cu numeroase trasee știute sau mai puțin știute. Scopul principal al traseelor este acela de a ajunge în vârf, dar oare acesta este adevărul suprem despre munte? Oare o altă abordare ar fi greșită? Tocmai din acest motiv astăzi o să zăbovim pe la poalele muntelui pentru a descoperi măreția acestuia privită din alt unghi. Un astfel de traseu voi descrie în rândurile următoare, un traseu accesibil,…
Într-un loc pitoresc, la poalele munților, biserica din satul Buhalnița are o îndelungă și bogată istorie care merită cunoscută și apreciată. Lăcașul fostei mănăstiri Buhalnița a fost ctitorit între anii 1626-1629 de către voievodul Miron Barnovschi. El a construit biserica din piatră în semn de evlavie pentru monahii care se nevoiau pe acele meleaguri. După anul 1640, domnitorul Vasile Lupu (1634 – 1653) a înzestrat mănăstirea cu moșii, mori, heleșteie, transformând-o într-una dintre cele mai prospere așezări din Moldova. În 1715, Nicolae Mavrocordat, care era atunci domn al Moldovei, dăruiește mănăstirea Buhalnița Patriarhiei Egiptului, Patriarhul Samuil I venind după ajutoare…
Vineri, 12 mai 2023, Liceul „Carol I” Bicaz a așteptat, așa cum se cuvine la ceas aniversar, cu porțile largi deschise, cu emoția ce a plutit în aer, invitați de seamă, oaspeți deosebiți, care au strâns legate destinele de această instituție de învățământ, fie din ipostaza unor foști elevi merituoși, șefi de promoție, fie din ipostaza de cadre didactice care au activat un număr mai mic sau mai mare de ani la catedră, ori au avut responabilități manageriale, cu toții scriind povestea, istoria liceului din Bicaz. Elevi, profesori, directori-foști și actuali, reuniți într-un cadru festiv, demn de o astfel de…
Istoria Târgului-Neamţ a cunoscut de-a lungul timpului şi momente de cumpănă: distrugeri provocate de războaie şi armate străine, incendii, inundaţii, foamete şi chiar epidemii. Incendiile au provocat şi ele daune însemnate târgului. Luna martie a anului 1881 a rămas în conștiința locuitorilor ca o zi nefastă, prin incediul din ziua de 25, care a distrus zeci de case, dintre acestea 14 fiind ale evreilor. Anul următor, un alt incendiu, a distrus tot în martie, pe 5, peste 600 de case. În acea situație, Adunarea Deputaților a votat un ajutor de 100.000 de lei. Detalii despre acest incendiu devastator sunt publicate…
MOL România și Fundația Pentru Comunitate au organizat în data de 26 aprilie, 2023, Gala Premiilor „Mentor Pentru România” , ediția a XIII-a. Pentru că s-a desfășurat la Timișoara, invitatul de onoare al Galei a fost Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, dar cu origini de pe aceste meleaguri. Printre premianți s-a numărat și Liliana Pîntea, bibliotecara de la Hangu. Organizatorii au recunoscut public meritele pe care Liliana le are în comunitatea sa: rezultatele de excepție pe care le-a obținut în educarea tinerilor. Și mă refer la promovarea lecturii, a tradițiilor, a păstrării identității istorice. A fost propusă…
La 20 octombrie 1935, se năștea într-o familie numeroasă și modestă Maria Simionescu, fiica lui Grigore și a Ruxandei Simionescu, cea care avea să devină peste ani poeta și scriitoarea Magda Simionescu. Viața a fost crudă cu ea răpindu-i tatăl, mort pe front la Boroaia, când aceasta avea şapte ani. Acest tragic eveniment a marcat-o pentru toată viața. Și-a găsit alinarea în poezie. Dorul și durerea, dar și talentul nativ, au ajutat-o să devină poetă și scriitoare. Cel care a pus o cărămidă la baza formării și educației sale a fost dascălul Ioan Luca de la Școala din Farcașa. El…