Vărăritul sau arderea pietrei de var este o îndeletnicire care (încă) se mai practică în zona Văii Bicazului (Bicazu-Ardelean, Bicaz Chei), datorită existenței în zonă a munților de piatră de calcar (Hășmaș, Ceahlău) și care a asigurat, de-a lungul timpului, traiul multor familii de munteni. În zilele noastre, din cauza evoluției tehnologiilor din ce în ce mai moderne, această meserie este pe cale să apună, întrucât tinerii din zonă, ori sunt plecați în străinătate, ori nu mai sunt interesați din cauza rentabilității scăzute a produsului finit, varul nestins sau pasta de var, și așa obținut cu mari sacrificii, munca fiind…
Autor: balanescu valentin
Izvoare istorice. Mărturie a trecutului și a legăturii noastre cu înaintașii, componentele costumului tradițional românesc rămân vestigii de netăgăduit. Prin ele ne justificăm vizual obârșia istorică și în același timp, individualitatea ca neam, comparativ cu celelalte popoare ce ne înconjoară. Pentru poporul român aceste obiecte reprezintă neprețuite și în același timp precise documente. Istoria portului popular românesc este împletită în mod organic cu viața și istoria poporului român. Există foarte vechi mărturii iconografice ale felului de a se îmbrăca al oamenilor din spațiul românesc. Dar cele mai grăitoare sunt monumentele de la Adamclisi ridicat de împăratul Traian după cucerirea dacilor,…
Cu ocazia Festivalului Național de Muzică „Copiii florile inimii” ediția a VIII-a de la Pângărați, am pornit cunoaştem mai bine împrejurimile profitând de timpul frumos și de locul în care ne aflam. Îndepărtându-ne puțin din zona Pângărațiului, ne-am abătut de la șoseaua principală și-am urmărit indicatorul Tarcău. Atmosfera este una de poveste, cu fiecare pas pe care-l străbați și pătrunzi în adâncimea acestei văi străbătută de un interesant sector de chei săpat în gresie masivă. La 19 km de când am părăsit șoseaua principală am ajuns la poalele unui schit. Așezarea în sine este una deosebită, dar mare ne-a fost mirarea…
Munţii Neamţului au numeroase manăstiri şi schituri, ctitorii domneşti, boiereşti sau monahale, aflate în apropierea drumurilor cunoscute sau pe unele mai puţin bătute. În „Ţinutul Zimbrului” se află una dintre mănăstirile mari ale Moldovei, Secu, un lăcaş cu bogată istorie. Prima aşezare călugărească ce se cunoaşte aici este din anii 1420-1450, când un grup de sihaştri condus de Zosim (sau Zosima) a curăţat un loc în pădure şi a ridicat o bisericuţă de lemn cu hramul „Naşterii Sf. Ioan Botezătorul”. Schitul de la Secu a purtat multă vreme numele întemeietorului său, Zosim. Petru Rareş a ridicat la Secu, pe…
Prezentăm o carte nu numai pentru a fi un îndemn spre lectură, ci și spre o reflecție aprofundată. Şi pioasă amintire. Cunoscuta editură nemţeană „Cetatea Doamnei” din Piatra Neamț, condusă de inginerul Viorel Nicolau, în anul 2009 scoate la lumină o carte care poartă semnătura distinsului profesor Dorel I. Rusu: „Cântecul speranței și al libertății sau Viața lui Grigore Caraza”. Personajul principal este un tânăr care și-a petrecut partea ce mai frumoasă a vieții prin închisorile comuniste, 21 de ani de temniță grea și alți 2 ani domiciliu forţat în Bărăgan. Cartea se deschide cu un „Cuvânt înainte” emoționant și profund…
Cred că, plăcerea generată de contactul cu opera literară se construiește în timp, trebuie cultivată, experimentată, trăită. Sursele ei pot fi numeroase, însă, odată complinite, plăcerea lecturii se transformă în altceva, într-o formă inedită de a descoperi și de a te descoperi. „Iubirea pentru literatură mi-a fost transmisă de mama, care a fost în tinerețe o cititoare pasionată, și probabil că tot ei îi datorez meseria pe care am ales-o. Întotdeauna povestea superb despre profesoarele ei, încât trăiam cu impresia că nici nu există meserie pe pământ care să întreacă munca la catedră. Și, totodată, crescând în mediul rural și…
Sub titlul incitant „Rătăciri”, prin Editura Nona, 2023, Piatra Neamț, Mihai Coșerariu propune cititorilor săi al IX-lea volum de poezii. Lansarea acestuia a avut loc la Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț în 15.06.2023. Evenimentul în sine marchează împlinirea a 134 de ani de la trecerea în eternitate a poetului Mihai Eminescu, iar Asociația Culturală „Eu cred“ Tașca, județul Neamț, în parteneriat cu Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Ministerul Afacerilor Interne (ANCMRRMAI), Filiala Neamț au organizat acest moment. Invitații speciali ai lansării de carte au fost: Ionel Simota, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, poetul…
Colectare deşeuri menajere de la persoane fizice Hangu: 05.07.2023, 12.07.2023, 19.07.2023, 26.07.2023 Ceahlău: 04.07.2023, 11.07.2023, 18.07.2023, 25.07.2023 Grinţieş: 05.07.2023, 19.07.2023 Poiana Teiului: 06.07.2023, 13.07.2023, 20.07.2023, 27.07.2023 Farcaşa: 07.07.2023, 14.07.2023, 21.07.2023, 28.07.2023 Borca: 04.07.2023, 11.07.2023, 18.07.2023, 25.07.2023 Taşca: 05.07.2023, 12.07.2023, 19.07.2023, 26.07.2023 Bicazu Ardelean: 05.07.2023, 12.07.2023, 19.07.2023, 26.07.2023 Dămuc: 04.07.2023, 11.07.2023, 18.07.2023, 25.07.2023 Bicaz Chei: 07.07.2023, 14.07.2023, 21.07.2023, 28.07.2023 Tarcău: 03.07.2023, 10.07.2023, 17.07.2023, 24.07.2023, 31.07.2023 Bicaz puncte fixe: 04.07.2023, 11.07.2023, 18.07.2023, 25.07.2023 Bicaz puncte fixe: 07.07.2023, 14.07.2023, 21.07.2023, 28.07.2023 Bicaz colectare din poarta în poarta: 06.07.2023, 13.07.2023, 20.07.2023, 27.07.2023 Colectare deşeuri menajere de la persoane juridice Hangu: 03.07.2023, 10.07.2023, 17.07.2023, 24.07.2023,…
S-a tras cortina peste sezonul fotbalistic județean Neamţ 2022-2023. Câştigătoarea campionatului de anul acesta este echipa de fotbal AS Victoria Horia, care a câştigat şi Cupa României la nivel de județ. Echipa de fotbal de pe Valea Muntelui, A.S. Teiul Poiana Teiului a reuşit să ducă la bun sfârşit acest sezon competiţional. Fiind o echipă nou înfiinţaţă, mulţi au considerat-o o nucă uşor de spart, însă nu a fost chiar aşa cum se gândeau. În turul campionatului cele mai multe goluri marcate într-un singur meci au fost contra echipelor: AS Siretul Doljeşti şi AS Vulturul Costişa în număr de 8.…
Titlul propus nu este o exagerare: munții Neamțului au adăpostit din vechime vestiți căpitani de bande, de haiduci sau de tâlhari, de la Gligorie Rău și Constantin Codreanu la Vasile cel Mare și Ioan Pietraru și apoi la Ion Florea și Toader Pantelimon, până la Niculiță, Gafița sau frații Baltă și Anton Pleoacă. Cântecele și poveștile lor au fost create de omul din popor și au trecut din generație în generație până la noi. Spiritul romantic de la începutul veacului al XIX-lea a fost cel care a descoperit tezaurul geniului popular şi de la Alecu Russo încoace poveştile marilor haiduci…