Autor: balanescu valentin

La 25 iulie este prăznuită Adormirea Sfintei Ana, această sărbătoare fiind unul dintre cele patru hramuri ale bisericii „din coastă” din Poiana Largului. Cel principal este „Buna Vestire”, apoi acesta, „Adormirea Sfintei Ana”, iar la strămutări au fost preluate hramurile celor două sate vecine: Sfântul Nicolae de la fosta biserică din Poiana Teiului și Sfântul Vasile cel Mare, hramul oamenilor din fostul sat Poiana Zăvoiului.       În cuvântul de învățătură ținut, Părintele Vasile Păvăleanu a vorbit despre importanța recunoștinței manifestată de către cei care au ajuns la vârsta bătrâneții și, totodată, despre importanța folosirii timpului rămas în cel mai util…

Read More

Joi, 15 ale lui cireșar, 2023, la biblioteca publică a Bicazului a fost comemorat poetul nostru național, Mihai Eminescu, cel care a reprezentat în epocă „nivelul cel mai ridicat al conștiinței culturale naționale”, după cum afirma criticul literar și romancier George Călinescu. Anul acesta s-au împlinit 134 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui patriot, poet, prozator, dramaturg și gazetar, Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române”, poetul care a revoluționat forma și fondul poeziei și a înfrumusețat și șlefuit ca nimeni altul limba noastră străbună. La comemorările Eminescu de peste an, din ianuarie și iunie, se…

Read More

Voluntariatul reprezintă o modalitate de a-ți desăvârși competențele implicându-te în rezolvarea unor cauze în care crezi cu tărie și aducându-ți contribuția la realizarea unui scop măreț, fără să aștepți nimic în schimb. Prin voluntariat, un tânăr are oportunitatea de a face o faptă bună, dar se bucură și de consecințe favorabile propriei dezvoltări prin explorarea unor potențiale cariere, adoptarea unor valori civice importante, implicare și inițiativă. Departamentul Misiune pentru Tineret al Arhiepiscopiei Iașilor, în urma unor sesiuni de formare, a selectat 80 de voluntari, care au moderat atelierele „Comunicare” și „Lucru în echipă” cu scopul de a oferi tinerilor atât…

Read More

Modelul de pe bentiță este același cu modelul de pe manșetă- iederă cu flori, plantă ce simbolizează curgerea vieții și bucuriile sale; florile sunt brândușe de primăvara, albe, mov și albastre, ce reprezintă sufletele strămoșilor ce vin din lumea de dincolo pentru a întâlni încă o dată pe cei dragi din lumea aceasta; prinse în ghirlandă, reprezintă și legătura ce nu poate fi ruptă între cei din lumea aceasta și din lumea de dincolo.  Culorile bobocilor alternează: gri, roșu grena și albastru.  Bentița și manșeta „închid” și protejează „lumea” scrisă și menită pe cămașă. Altița este elementul cel mai complex…

Read More

Casian Borşuc urmează să intre în clasa a VII-a. Încă din clasa a IV-a a trimis articole pentru revista „Catharsis” a Şcolii Gimnaziale Grinţieş, în special concentrându-se pe dinozauri şi literatură SF. A continuat şi în clasa a V-a, realizând mai multe interviuri, iar în clasa a VI-a a devenit cel mai tânăr membru al echipei de redacţie a revistei care a participat la concursul de jurnalism, „Catharsis” obţinând locul al II-lea pe judeţ şi apoi  tot locul II la faza naţională. La geografie a participat la concursul „Terra – mica olimpiadă de geografie”, obţinând două premii al treilea judeţene,…

Read More

Munţii Neamţului au numeroase manăstiri şi schituri, ctitorii domneşti, boiereşti sau monahale, aflate în apropierea drumurilor cunoscute sau pe unele mai puţin bătute. În „Ţinutul Zimbrului” se află una dintre mănăstirile mari ale Moldovei, Secu, un lăcaş cu bogată istorie. Prima aşezare călugărească ce se cunoaşte aici este din anii 1420-1450, când un grup de sihaştri condus de Zosim (sau Zosima) a curăţat un loc în pădure şi a ridicat o bisericuţă de lemn cu hramul „Naşterii Sf. Ioan Botezătorul”.   Schitul de la Secu a purtat multă vreme numele întemeietorului său, Zosim. Petru Rareş a ridicat la Secu, pe…

Read More

Ideea realizării acestui material a apărut în urma unei întâlniri la Tulgheș a tuturor celor trei autori, în primăvara anului 2010. Atunci am hotărât să urmărim perioada de înflorire a două plante ocrotite și să le fotografiem, pentru că, până în prezent, după știința noastră, nu a mai realizat nimeni acest demers. Astfel, în ziua de 5 iulie 2010, deși nu eram siguri că vremea ne va ajuta, împreună cu specialiști de la Ocolul silvic Tulgheș (ing. silvic Țepeș Radu, tehn. silvic Zorgel Ianos și pădurarul Cheșa Liviu) și cu Dl. Prof. de limba engleză Moldovan Ovidiu – mare iubitor…

Read More

Ceahlăul, muntele nostru drag, individualizat prin trăsături unice date de bogăția peisagistică, faunistică și floristică, inegalabil tezaur de legende, pilon al credinței ortodoxe, asemeni Athosului , se evidențiază și ca areal de desfășurare a unor fenomene ce sfidează orice explicație științifică. și aici nu ne referim la celebra piramidă holografică ce se formează la răsărit de soare și are firescul ei explicat de legile opticii,( cu toate că și aici mai sunt unele semne de întrebare), nu ne referim nici la rețeaua de tunele misterioase ce leagă Ceahlăul de alți munți, subiect tratat de profesorul ieșean Constantin Bursuc și asupra…

Read More

Prima parte a materialului poate fi citită aici. La 10 noiembrie 1954 este implicat în procesul intentat aşa-zişilor vinovaţi ai reeducării de la Piteşti. „Când a început ancheta lui Calciu, acesta pe loc şi-a dat seama de toată înscenarea. Dintr-o singură scuturătură de cap a scăpat înlăturând de la el dresura. A devenit din nou omul care fusese înainte de arestare”. Top of Form Calciu arată în sala de şedinţă că adevăraţii vinovaţi sunt Securitatea şi conducerea Ministerului de Interne. Completul de judecată şi securiştii din sală au rămas uimiţi de atitudinea tranşantă pe care a avut-o, situaţie în care preşedintele…

Read More

Constantin Tanasă, un flăcău din Poiana Teiului, comuna Călugăreni, județul Neamț, a fost un trubadur ce a adunat cântece și creații literare în două volume: „Plutașii pe Bistrița” și „Cântece poporane de pe Valea Bistriței”.          Constantin Tanasă a fost fiul lui Pantelimon Tanasă, din satul Coroiu (Petru Vodă), unde avea casă de locuință. Această casă nu mai este azi, iar nepotul lui, Pantilică Tanasă, nu mai cunoaște datele despre ruda sa Constantin Tanasă. Se pare că a fost plutaș pe Bistrița, ducând plute de la Vatra Dornei până la Piatra Neamț. A locuit în Hangu și Buhalnița, unde i-au mai…

Read More