„Oriunde m-aș afla, dacă am o carte cu mine sunt fericită”. K. Rowling Camelia-Gabriela Zaharia este adolescenta cu ale cărei prezentări de carte ne-am obișnuit, atât la rubrica „Recenzie de carte… juvenilă” a revistei noastre, cât și pe pagina de instagram alittlebookawholelife. Camelia a fost elevă a Școlii Gimnaziale „Constantin Panțiru” Grințieș, promoția 2019-2023, așadar, tocmai a susținut Examenul de Evaluare Națională, obținând o meritată notă 9.60 la Limba și literatura română, disciplină la care s-a evidențiat prin obținerea a numeroase premii la concursuri și olimpiade școlare, ultimul rezultat deosebit fiind Mențiune la Etapa județeană a Olimpiadei Lectura ca Abilitate…
Autor: balanescu valentin
Cu rol practic de protejare a corpului, estetică și chiar spiritual, piesele de vestimentație au făcut dintotdeauna parte din preocupările esențiale ale omului. Mai simple sau mai complexă, cu rol strict de protecție sau încărcată de mesaje simbolice, vestimentația a fost și este o necesitate. Excepție nu face nici vestimentația tradițională din zona noastră de interes. Deși cadrul istoric precum și preocupările generale ale oamenilor au suferit schimbări majore, pe baza unor studii etnologice și etnografice, putem surprinde câteva aspecte esențiale legate de funcțiile și compoziția costumului popular. Funcția practică este legată de clima locului și împarte tipurile de vestimentație…
Se știe că vorba românului este plină de duh şi exemplificăm şi pentru tema noastră: „cu traista-n băț”, „Dumenzeu îți dă, dar nu-ți pune-n traistă”, „neam de traistă” etc. Un cuvânt simplu, dar cu o conotație puternică în limbajul nostru, acoperind nenumărate sensuri pentru a exprima diferite situații ale vieții. La o simplă reflecție asupra portului tradițional românesc putem observa că traista a rămas singurul element care se mai păstrează şi se foloseşte efectiv și-n prezent. În general este confecționată din lână în culori naturale, alb cu negru, fiind țesută în patru ițe. Ornamentele ieșeau în relief dintr-un joc de linii, vârste,…
Chiriţeni, unul din cele cinci sate componente ale comunei Hangu din judeţul Neamţ, a apărut ca sat odată cu strămutarea populaţiei din zona Lacului de acumulare Izvorul Muntelui, în anul 1959. Până atunci, Chiriţeni a fost un mic cătun care aparţinea satului Gura Hangu, având cam 30 de case. Până în 1959, în cătunul Chiriţeni n-a existat vreodată şcoală. Copiii mergeau la şcoala din Gura Hangului. Strămutându-se întreaga populaţie din zona căreia avea să-i ia locul apele lacului şi demolându-se şi şcolile, era neapărat necesar să se înfiinţeze o şcoala primară în satul Chiriţeni. Astfel că, fiică a locului, Florica…
Părinți și copii. Profesori și elevi. Regulamente și curriculum. Orare, emoții și energie risipite în toate direcțiile, uneori bucurie și rezultate. Mulți nervi. O grabă continuă și „Cât mai este până la vacanță?ˮ. Haosul dimineților pentru a ajunge la timp. Pregătire pentru bac. Burse multe, de tot felul. Susținere și efort, ale tuturor. Module, Școală Verde și Școală Altfel. Toate, ingrediente pentru succes, pentru realizarea competențelor din Profilul absolventului care-ți garantează integrare socială și pe piața de muncă. Cu cât ești mai bun, cu atât ai mai multe șanse. Cu cât ești mai specialist. În timp, cu mai bine de…
De fiecare dată când rostim cuvântul natură, parcă ceva divin ne vine în minte. Frumusețea, armonia ei, nu poate să nu ne învăluie cu bucurie sfântă. Același sentiment a fost simțit de fiecare dată de către elevii și profesorii îndrumători, participanți la acțiunea Ranger Junior, desfășurată în fiecare an, pe muntele Ceahlău. O colaborare de mai mulți ani, aduce împreună pe potecile Athosului românesc – Muntele Ceahlău, elevi și profesori de la Liceul Pipirig, Școala Grințieș, Școala Crăcăoani, însoțiți de rangeri de la Parcul Național Ceahlău. Cel puțin 3-4 zile, indiferent de condițiile meteo, ca adevărați rangeri, grupul petrece…
Deși nu au fost localnici, învățătorii Eugenia și Constantin Popovici au fost asimilați, prețuiți, iubiți de oamenii din Borca pentru dăruirea de la catedră și din comunitate. Eugenia Popovici, născută Donat, în 1881 la Iași, provine dintr-o familie mixtă de emigranți (tatăl austriac, iar mama italiancă ). Aceștia s-au stabilit la Iași în 1865. Eugenia, după ce a terminat școala primară și lceul, s-a înscris ca studentă la Facultatea de Litere, secția română- franceză, unde a frecventat cursurile timp de trei ani. În anul 1898 s-a căsătorit cu Constantin Popovici și a renunțat la facultate. Pe baza echivalării studiilor făcute,…
Este cunoscut faptul că în perioada când Ardealul a fost sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar, mulți români, și-au luat lumea în cap, din motive diferite, și au trecut munții în Regat. Locuri erau destule, mănoase și de cele mai multe ori frații lor moldoveni i-au primit cu inima deschisă. Printre aceștia se numără și bunicul și bunica mea din partea tatălui. Erau de pe undeva de pe la Gura Asodului, Tulgheș. Bunicul s-a născut pe la 1873-1874 cu numele Șandor Ilieș, iar bunica cu doi ani mai târziu, având numele Ilona. Nu mi-au spus care au fost motivele pentru care au…
După puţină odihnă bine meritată, timp în care am servit fiecare dejunul din traistă, compus din obişnuita mămăligă rece cu brânză şi ceva ouă fierte, am plecat pe drumul de întoarcere, care era destul de lung (14 km), pentru mine 21 de km. La înapoiere, la ieşirea din chei, câţiva colegi am intrat din nou în defileu, cu ajutorul unor bolovani am dislocat câte un bulgăr mare de gheaţă, de 3–4 kg, l-am învelit bine în frunze de captalan, l-am pus în traistă şi, ajuns acasă, l-am predat mamei drept cadou de Sf. Petru, ziua în care a avut loc…
Aşa a intitulat domnul profesor Gheorghe Drugă o lucrare laborioasă despre o zonă unde se credea că nu s-a întâmplat nimic. Nu avea cum să nu zică ceva de acest ţinut, când s-a născut în Stejarul Farcaşei, a urmat cursurile primare la Stejaru, cele gimnaziale la Farcaşa, liceul la Borca, iar studiile universitare la Facultatea de Istorie şi Filozofie “Alexandru I. Cuza”-Iaşi. A profesat la şcolile din Stânca-Pipirig şi Hangu, fiind un „locuitor pe Moşia Hangului”. Domeniul Hangului este situat pe valea Bistriţei mijlocii, “în zonă de munte şi la graniţa cu o altă ţară a românilor, dar sub stăpânire…