Atunci când prezentăm evenimentele rutiere ca un comentator de fotbal, într-un mod foarte alert, ne gândim că ar fi minunat să putem schimba registrul și să trecem la o manieră calmă, liniştită, ba chiar lirică, de ce nu (?) m-am întrebat, iar când m-am întrebat de ce nu, am ajuns la poezia eminesciană de dragoste „De ce nu-mi vii” şi m-am oprit la ea spre a o adapta rubricii noastre info-trafic. Iată ce a rezultat: Vezi şi permisele se duc, Tu rămâi singur, cuc, năuc, Mai bine consumai năut, De ce-ai băut, de ce-ai băut? O, vino în…
Autor: Ecoul Muntilor
La Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi la data de 13 decembrie 2023 a fost susţinerea publică a tezei de doctorat „Moldova în timpul celei de-a treia domnii a lui Gheorghe Duca” a doctorandului Celestin Ignat, preot într-un sat din munţii Neamţului, Bradu, comuna Grinţieş. Coordonatorul ştiinţific: profesorul Laurenţiu Rădvan, membru al comisiei şi sprijinitor a lucrării: profesorul Petronel Zahariuc. Un alt membru al comisiei a fost cercetătorul Marius Chelcu. „Zodia cancerului sau vremea Ducăi Vodă” scria Mihail Sadoveanu despre această domnie. Lucrarea de doctorat a fost dedicată unei domnii zbuciumate într-o ţară despre care cronicarul…
Medeea Todirică este elevă în clasa a VII-a la Liceul ”Mihail Sadoveanu” Borca. Ca și noi, în copilărie cânta la diverse obiecte din casă, care țineau loc de microfon, iar scena era curtea, în care se putea defășura în voie. Așa a descoperit-o profesoara Cristina Petrea, care i-a propus, după pandemie, să se înscrie la cursurile de canto ale profesoarei Marcela Bondar. Medeea era timidă și neîncrezătoare și nu-și cunoștea deloc capacitatea artistică. Profesoara Cristina Petrea a dus-o de mână la canto și de atunci Medeea este într-o continuă evoluție. Prima melodie interpretată a fost ”Lupii” din repertoriul Adei. Prima…
Protagonista articolului nostru este din Broşteni şi am ascultat-o prima dată la “Festivalul Haiducilor” din Grinţieş în 2017, atât la concursul de interpretare muzică populară, cât şi ca solistă în cadrul grupului etno-folcloric al Asociaţiei „Muntenii Broştenilor”, condus de profesoara Paula Bondar. Un ochi avizat, dar nu numai, nu avea cum să nu remarce talentul fetei. Pentru această mică biografie am apelat la mama ei, Mariana Antoche, şi domnia sa o cântăreaţă deosebită. Citatele provin de la doamna Antoche. Raluca s-a născut în Bacău şi de mică a avut veleități artistice descoperite de mama ei și de doamna educatoare! A…
Numărul 13 apare cu 53 articole realizate de 20 autori. Un număr de final de an şi de final al unei etape. Mulţumim abonaţilor noştri din acest an, vă aşteptăm pentru un nou abonament pentru 2024. Atenția noastră predilectă este îndreptată către varianta tipărită, dorindu-ne o reîntoarcere la lectura de reviste culturale, aşa cum era încă de pe la 1890, conştienţi însă de eforturile sisifice necesare. Site-ul va fi mai puţin în atenţia noastră. Prin intermediul Poştei Române, revista noastră poate ajunge oriunde în ţară şi au apărut deja primii abonaţi din Bucureşti, Bacău sau Târgu-Mureş, oameni de seamă care…
Ziua de 1 decembrie, zi naţională a României, a fost sărbătorită în satele Văii Muntelui în cele mai diverse moduri, după știință și după putință. Au fost parade, au fost marșuri și spectacole susținute de copii sau de gospodarii. Dar considerăm cea mai frumoasă sărbătoare românească a fost la Bicazul Ardelean. În ciuda ausetrităţii enunţate de cei care ne conduc, Marius Coşerariu a dorit să facă un spectacol grandios şi a cerut ajutorul prietenilor săi. Au venit alături de el Trandafir Neica şi Mihaela şi Marcel Bălan de la Bacău, Corina şi George Nica de la Braşov, Gheorghe Filip…
La Grinţieş, în comuna care până la 1918 era la graniţa cu Imperiul Austro-Ungar, s-a sărbătorit marele eveniment al începutului de decembrie. Manifestarea a fost iniţiată de Primăria Grinţieş şi a angrenat şi pe elevii şcolii din localitate care au sosit la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Poiana Grinţieşului cu steaguri fluturânde şi cântece. După Te Deum-ul oficiat de preotul Gheorghiţă Anisiea, în sunet de buciumelor gospodarilor Viluţ Tanasă şi Costică Ceapă s-au depus coroane de către primarul Ana Buştihan şi şef SVSU Viorel Gheorghiu. Grupul „Ecoul munţilor” coordonat de această dată de eleva Maria Popovici a oferit în sunet…
Județul Neamț a cunoscut în perioada 1916-1918 tot ceea ce înseamnã războiul, cu toate ororile sale, cu fronturi, bejenii, rechiziții, case și gospodării distruse, tați și frați care nu s-au mai întors acasă. Asupra acestor fapte ne vom concentra în rândurile următoare, acordând atenție zonei numite generic „Valea Muntelui“. La 15 august 1916, clopotele din Vechiul Regat au început să sune: România intra în război. În perioada neutralității, statul român se pregãtea de rãzboi și se concentra asupra trecãtorilor spre Transilvania. Neamțul era un județ cu graniță al Moldovei și de aici plecau două mari pasuri spre Transilvania: pasul Bicaz…
Originea numelui său vine din greaca veche, Ἀνδρέας, Andreas – care înseamnă bărbătesc, curajos. Sfântul Andrei sau Andrei de Iarnă, Indrea, Ziua Lupului sau Moș Andrei, supranume din tradiția populară, Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat la apostolie”, pe care Iisus l-a făcut „pescar de oameni”, este cunoscut drept creștinătorul dacilor. Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. A predicat în Scytia Minor (teritoriul de azi al Dobrogei). A propovăduit creștinismul în zona Mării Negre. A sfârșit ca martir fiind prins și răstignit la Patras pe…
Proiectul inițiat de Școala Grințieș cu sprijinul fotografului Marius Cătălin Popovici își arată rezultatele: o expoziţie cu peste o sută de fotografii format A4, care au fost înrămate şi au împodobit unul dintre holurile şcolii şi un volum dedicat portului popular cu fotografii de epocă şi fotografiile realizate anul acesta. Au fost fotografiaţi 100 de copii, de la clasa pregătitoare la clasa a VIII-a, care au venit îmbrăcaţi cu vechile costume populare ale bunicilor şi străbunicilor, cu trăistuţe, cu genţi haiduceşti, cu baltage… Cei mai mulţi dintre copii au venit cu costume vechi de mare valoare, adevărate capodopere ale artei…