Plecând de la etimologia cuvântului „dragobete” aflăm că provine din slava veche și anume: „dragu” –drag, „bîti”- a fi , așadar semnificația este: „a fi drag”! Făcând un salt în trecut până în perioada dacilor aflăm că acesta era considerat ca fiind zeul primăverii și oficia nunta tuturor păsărelelor, iar în mitologia românească este protectorul iubirii. Dacă grecii îl au pe Eros, romanii pe Cupidon, noi îl avem pe Dragobete. Credem că străbunii noștri au ales acest simbol al iubirii nu întâmplător la începutul primăverii, ci din dragoste pentru viață, considerat an de an o reînnoire a legământului dintre om…
Autor: Ecoul Muntilor
Dragobetele – zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă celebrată în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 și 28 februarie ; 1 și 25 martie), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești. Legenda Dragobetelui ne spune că este fiu al Dochiei și este considerat Cap de primăvară. Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.. De Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează și încep să-și construiască cuiburile. Cele care n-au pereche, rămân fără pui până la Dragobetele anului…
Ziua de 22 februarie a fiecărui an este pentru GRINȚIEȘ o zi tristă, deoarece marchează trecerea la cele veșnice a PC Părinte IOAN ILIE, vrednic slujitor al Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” din Grințies în perioada 1983-1992. Pe 22 februarie 2024, se împlinesc 13 ani de la înveșnicirea sa, iar slujba de pomenire s-a săvârșit duminică 18 februarie, avându-l ca protos pe PC Părinte Protopop emerit Mihai Damian. Părintele Ioan și-a împlinit cu dăruire deplină slujirea preoțească, a fost foarte apreciat de toți enoriaşii și a rămas viu în amintirea tuturor, prin faptele sale mărețe de zidire spirituală și materială. S-a…
Strigături satirice Sus îi cerul de pământ Fete ca pe-aici nu sunt Că mănâncă nespălate, Fac copii nemăritate. Soacră mare, soacră mare Ți-ai luat cheptănătoare Să te cheptene pe cap C-o bucat’ de lemn de fag! Iu, iu, iu pe dealul gol Că mireasa n-are țol Și i-a face mirele Când o tunde câinele … Mireasă al tău bărbat Când ți-o cere de mâncat Să-i dai blidul nespălat Să știe că s-a-nsurat! De ți-o fi socrița rea Mătură casa cu ea. De ți-o fi socruțul rău Ia-l de cap și la pârău, Că vin să…
În istoria Târgului Neamţ şi a vieţii economico-financiare a acestuia, un loc aparte îl ocupă istoria Băncii populare din Humuleşti, creaţia unui pedagog, Neculai Bancea, care şi-a dedicat întreaga viaţă slujirii comunităţii. Banca a fost înfiinţată în 1901, însă oficial în acte, în februarie 1902 şi a funcţionat până în 1946. Învăţătorul Neculai Bancea a fost din 1902, după preotul Ioan Posa, cel mai longeviv preşedinte al acestei instituţii. I-a urmat preotul Ioan Petrescu, învăţătorul Ioan Savinescu, ţăranul Neculai Simion Cosma şi preotul Constantin Cosma. În 1932, cu prilejul aniversării a 30-a de la înfiinţare, Banca era condusă exclusiv de…
Mănăstirea Agapia Veche (Agapia din Deal) este un locaș de cult situat la aproximativ doi kilometri de Mănăstirea Agapia Nouă (cunoscută și ca Agapia din Vale). Aşezată într-o poianǎ pe urcuşul potecii care leagǎ peste munte Mǎnǎstirea Agapia de Mǎnǎstirile Secu şi Sihǎstria, Agapia Veche impresioneazǎ prin liniștea specifică, prin poziţia ei şi prin pădurile înalte și dese care o adăpostesc. Viaţa mănăstirii, proprie şi echilibratǎ între rugăciune şi numǎrul mare de turişti, între profunzimea nopţilor în care numai dangǎtul clopotului ce cheamǎ la utrenie se rǎsfrânge în ziduri şi luna plinǎ, te apleacǎ spre pietate. Acest locaș de rugăciune…
Sărbătoarea Întâmpinării Domnului, numită în popor și Stretenia este prăznuită de Biserica Ortodoxă la 40 de zile după Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos și ne amintește de aducerea dumnezeiescului Prunc la templul din Ierusalim de către Preasfânta Sa Maică şi de către Dreptul Iosif, evenimentul fiind relatat în Evanghelia după Luca (II, 22-40). După Legea lui Moise (Levitic XII, 2-8), femeia care năștea un prunc de parte bărbătească nu avea voie să intre în Templul Domnului timp de patruzeci de zile. La împlinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu și aducea jertfă Domnului un miel sau doi porumbei pentru…
Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul a fost contemporan cu Mântuitorul Iisus Hristos şi cel care I-a pregătit calea, fiind mărturisit de Mântuitorul ca ,,cel mai mare om născut din femeie”. A propovăduit oamenilor venirea Mântuitorului şi a mers mai înainte în iad, ca să binevestească Învierea. A fost profetul care a unit Vechiul Testament cu Noul Testament. Sfântul Ioan Botezătorul a murit de moarte mucenicească, deoarece mustra fărădelegile lui Irod Antipa (mort în anul 39), fiul lui Irod cel Mare, cel care i-a ucis pe pruncii din Betleem. Regele Irod Antipa, aprins fiind de patima desfrânării, a luat de nevastă pe…
Eforturile de îmbunătățire a școlii se bazează foarte mult pe un management de calitate. Un manager trebuie să fie flexibil, astfel încât să se poată adapta la schimbările permanente, să practice o conducere autoritară, dar comunicativă, bazată pe ample cunoştinţe, să fie în acelaşi timp şi un bun specialist, să aibă talent organizatoric, un larg orizont cultural, capacitate de a mobiliza și motiva colectivul la îndeplinirea sarcinilor. Un bun manager ar trebui să fie un povestitor remarcabil gata oricând să-ți spună povestea școlii lui. Poveste ce a fost relatată în paginile anterioare ale publicației noastre, și nu doar aici, de…
În opinia autorilor „Marelui Dicţionar Geografic al României” (1898), „moşiile Bălţăteşti, Buhalniţa, Mânjeşti şi Crăcăoani ar fi alcătuit un cnezat”, o unitate politico-administrativă specifică feudalismului timpuriu, o dovadă în acest sens fiind puternicele legături economice şi culturale dintre aceste sate încă din cursul Evului Mediu. În această regiune s-a întins şi marca de apărare a lui Dragoş-Vodă şi la Izvorul Alb, sub Ceahlău, s-a aflat în vechime Sihăstria Lui Dragoş. Poate tot din acest dicţionar s-au inspirat şi învăţătorii care au cules date pentru revizorul Constantin Luchian până la 1935: „Crăcăoani, împreună cu Bălțătești, Buhalnița și Mânjești (Șerbeștii de azi)…