În octombrie 2015, regretatul profesor Gheorghe Țigău lansa la Căminul cultural din localitatea aflată la poalele munților Bistriței și ai Stânișoarei cartea sa intitulată „Valori şi destine din Borca – Neamţ”. Lucrarea este, în fapt, o monografie a valorilor umane ale zonei, care transmite oamenilor poveşti adevărate, care, așa cum stă scris în prefața semnată de Vasile Cojocaru Filipiuc, „zugrăveşte frescele vieţii cu albastru de Voroneţ, dă bilete gratuite la spectacolul lumii și dăruiește flori ambasadorilor Borcutului, oameni simpli și eroi, în egală măsură”. La momentul lansării lucrării scoase în acel an (2015) la Editura Nona a Centrului pentru Cultură…
Autor: Ecoul Muntilor
Născut în orașul Broșteni, județul Suceava la data de 18/12/70, fiind fiul lui Dimitrie și Maria Iavorschi, tata fiind maistru minier. Mezinul familiei, Mitruț, diminutiv de la Dimitrie, era cunoscut din frageda copilărie pentru pasiunea de a crea desene animate. Din spusele colegului de bancă: „Dintr-o mâzgălitură reușea să creeze ceva fascinant”!. Pasiunea pentru artă s-a născut din perioada copilăriei când petrecea vacanţele de vară la bunici pe (Valea Siretului la graniţa cu Ucraina, bunicul fiind de origine ucrainean), vizionând desene animate ruseşti! Mai târziu începe a crea picturi în ulei şi mici sculpturi în lemn! După terminarea liceului minier…
Text redactat de învăţătorii comunei pentru cartea revizorului şcolar Constantin Luchian, realizată în 1932-1933. Textul a fost completat de către Constantin Luchian şi publicat în cartea sa „Locuri, oameni şi şcoli” apărută în perioada interbelică şi într-o a doua ediţie în 1996. „Comuna Farcașa De la Borca, pe șoseaua Dorna-Piatra, la câțiva kilometri, dăm peste comuna Farcașa, între comunele Borca și Galu. Comuna este formată din satele: Farcașa, Stejaru, Popești și Pârâul Pântei. Reședința se află la Farcașa, chiar pe șoseaua principală. Populația totală era în 1934 de 615 capi de familie cu peste 2200 de suflete. Satul Farcașa Satul…
Casele în Apuseni Sînt atât de răsfirate, Că-ntre doi vecini, săteni, Să fie şi-o vale, poate. Uite-aşa-ntr-o dimineaţă, Strigă Gligor de pe deal, Peste vale, spre fîneaţă. Unde Toader paşte-un cal: — Toadereee! M-auzi vecineee? — No, că spuneee! Aud bineee! — Ce i-ai dat la vaca ta Cînd o fo bolândă, ea? — Fotoghin* i-am dat vecine! — Fotoghin? No, auncea, foarte bine! Şi-a doua zi, dimineaţă, Gligor iar înspre fâneaţă: — Toadereee! Mi-ai zis la vacă, Fotoghin să-i dau şi iacă, Vaca mea muri beteagă! — Păi ş-a me, Gligore, dragă! * Fotoghin = petrol lampant (După „Perpetuum…
N.red.: Interviul s-a realizat în cadrul unui proiect de istorie orală iniţiat de Asociaţia Filateliştilor Piatra-Neamţ, preşedinte Viorel Nicolau şi coordonat de profesorul Cristian Vatamanu. Au participat elevi din Grinţieş, Ceahlău, Pipirig, Tupilaţi, Războieni, Borca, Poiana Teiului, editându-se şi un volum dedicat acestor „documente vii”, bătrânii din sate. 1.Date personale a) Cum vă numiți? Mă numesc Bulai Mihai. b) Când și unde v-ați născut? M-am născut în satul Schit, comuna Ceahlău, la 29.10.1928. c) Unde locuiţi, ați avut și alte domicilii de durată? Comuna Ceahlău. 2.Copilăria a) Unde ați copilărit? În satul Schit, comuna Ceahlău. b) Cu cine vă…
Personalitatea acestei luni în accepțiunea revistei „Ecoul munţilor” este profesoara de istorie Elena Preda, care, la sfârşit de martie, a obţinut titlul de doctor în istorie după prezentarea publică a unei teze dedicate istoriei învăţământului nemţean. Acest eveniment, care încununează activitatea ştiinţifică a doamnei profesoare, este motivul, nu cauza alegerii noastre. Autorul acestor rânduri este, aş spune firesc, subiectiv, dată fiind colaborarea îndelungată şi cu rezultate remarcabile cu doamna profesoară şi apropierea judicios înţeleasă faţă de cercetarea istoriei locale. Şi menţionăm câteva titluri: Manual de istorie opțională – Legendă, tradiție și istorie in Munții Neamțului, Daniel Dieaconu, Elena Preda, Dionisie…
Un număr nou se va răspândi în munți ducând contribuția redactorilor și colaboratorilor noștri. 24 de pagini mari, 30 de autori, 50 de articole, multe imagini, vechi și actuale. Ne bucurăm de articole de la seniorii noștri, Dragomir Romanescu și Constantin Cojocaru-Țuiac, completate de altele ale unor elevi de clasa a VII-a. Printre evidenţiaţii noştri cu mici biografii sunt un tânăr fotograf, un artist remarcabil (pictor şi sculptor), un preot (colaborator apropiat al revistei) şi o prodigioasă profesoară de istorie (Personalitatea lunii), o excelentă profesoră de engleză (printr-un interviu). Multe activităţi reuşite ale elevilor de la Borca, Farcaşa, Grinţieş, Agapia,…
„De n-am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica!” (Emil Cioran) Ce este muzica? În sens general, muzica este un limbaj artistic creat prin sunete organizate ce pot fi produse prin instrumente muzicale, dar și prin vocea umană. Pentru unii, muzica este o simplă formă de divertisment sau un simplu mod de relaxare. Pentru alții, însă, muzica este un mod de viață, o stare de spirit, o formă de exprimare emoțională, aproape permanentă, ce nu poate fi separată de inimă și suflet. Cosmin Gabriel Caia este unul dintre adolescenții care respiră prin muzică, trăiește și simte fiecare notă muzicală…
Un interviu realizat de profesor Xenia Maria Sârbu, Liceul „Carol I” Bicaz Date personale. Cum vă numiţi? Stanciu Gh. Traian. Când şi unde v-aţi născut? Născut în Piatra-Neamţ, într-o mansardă a liceului de fete, Calistrat Hogaş, în data de 19 decembrie 1941. Mama, Elena, era intendenta liceului, ocupându-se de toate treburile gospodăreşti. Aprovizionare, materiale de curăţenie, alimente pentru hrana muncitorilor de întreţinere. Era şi bucătăreasă. Mansarda unde m-am născut era o locuinţă de serviciu, construită în podul liceului. Copilăria Aţi fost botezat? Naşii mei au fost profesoara Eugenia Popovici, directoarea liceului şi Panaite Popovici, profesor de geografie la şcoala normală…
Propunem o nouă rubrică, sportivă, menită să destindă, dar și să informeze cititorul. Sub genericul „Fotbalul, poveste veche”, dorim să aducem în actualitate întâmplări, de multe ori hazlii, dar cu tâlc, precum și momente glorioase din istoria fotbalului de pe Mapamond, la general, însă, de multe ori, cu referire la eroii și izbânzile românești. Noi, microbiștii de astăzi, suntem bulversați de repetatele schimbări ale Regulamentului jocului de fotbal. Avem impresia că suntem în cea mai chinuitoare perioadă a jocului rege. Însă e doar o impresie, căci Regulamentul cu pricina a suferit modificări mereu. Iată o întâmplare din istoria fotbalului românesc,…