Dimitrie Cantemir, voievod la 1710-1711, în „Descrierea Moldovei” afirma: „… dacă părţile Moldovei ce se află la apus nu sunt prielnice semănăturilor, creşterea oilor cu care se îndeletnicesc cel mai mult locuitorii din părţile acestea este singura care le dă hrana de fiecare zi.” Primele știri documentare referitoare la această îndeletnicire, păstoritul, în această zonă (Bicaz – Valea Bistriței – Bistricioara) datează din secolul al XV-lea și sunt în legătură cu întărirea proprietăților mănăstirești asupra anumitor locuri. În epoca feudală, în această zonă, mijloacele de producție, inclusiv pământul, cu toate bogățiile sale naturale, au aparținut mănăstirilor și boierilor. În secolul…
Autor: Ecoul Muntilor
Ca orice om normal, în copilărie am avut și eu niște visuri, nu multe, dar în primul rând modeste. Nu doream să devin pilot de aeroplan, șofer, învățător sau pădurar, ci să practic activități mult mai pământene, legate de viața înconjurătoare imediată. De două visuri îmi aduc bine aminte: să lucrez cel puțin o vară la stână, ca strungar, iar al doilea vis, să lucrez într-o iarnă ca santinelă, pe un uluc, pe care se corhăneau lemne dintr-un parchet. Voi descrie numai primul vis, împlinit numai parțial și pentru o foarte scurtă durată, de numai o săptămână. Dorința mea era…
Situată în arealul satului Văratec din comuna Agapia, judeţul Neamţ, într-o poiană mirifică de la poalele Munţilor Stânişoara, la 12 km sud-vest de oraşul Târgu-Neamţ şi 40 km nord-vest de municipiul Piatra-Neamţ, mănăstirea Văratec adăposteşte în prezent, atât in incinta monahala cât şi în satul mănăstiresc (cu case ţărăneşti tradiţionale si uliţe înguste), circa 400 de călugăriţe, care duc o viaţă de obşte, mănăstirea fiind astfel cea mai numeroasă unitate monahală din România. Potrivit tradiției, întemeierea mănăstirii de la Văratec se datorează monahiei Olimpiada, care, cu binecuvântarea Mitropolitului Gavriil Calimachi (1760-1786) și cu ajutorul starețului Paisie de la Neamț, a…
Născut la 4 aprilie 1899 în satul Poiana Răchiței, comuna Galu (în prezent Poiana Teiului), județul Neamț. Decedat în luna noiembrie 1930 în satul drept. Părinții: Haralambie Țifescu (născut în 1867), de profesie plutaș și cântăreț bisericesc (dascăl) și Nastasia (născută Chirilă, în 1871), casnică; domiciliați în satul Poiana Răchiței, comuna Galu (în prezent Poiana Teiului), județul Neamț. Haralambie Țifescu s-a stabilit în satul Poiana Răchiței prin căsătorie, el fiind originar din satul Dreptu, comuna Galu, unde atât tatăl său (Vasile Țifescu) cât și bunicul său (Gheorghe Țifescu) au fost preoți. Bunicul său – Gheorghe Țifescu – a construit prima…
Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, date despre structura și componența demografică a târgului nu prea avem, însă unele informații despre populație și număr de case le avem începând cu secolul al XVI-lea, de la călătorii străini, în special misionari catolici. Populația a fluctuat mult ca număr, cauza fiind războaiele, dar și desele epidemii de ciumă, ambele motive contribuind la scăderea populației. Primele date demografice sigure despre populația târgului le avem din 1774, atunci când a fost realizat un recensământ fiscal de către autoritățile militare ruse, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1768 – 1774. Scopul documentului era evaluarea resurselor…
Legătura dintre ecoturism și ariile naturale protejate ar trebui să fie una foarte puternică deoarece una din trăsăturile acestei forme de turism este contribuția activă la conservarea patrimoniului natural și cultural. Patrimoniul natural se află, de regulă, sub o anumită formă de protecție, deoarece doar așa ne putem asigura că se vor lua măsurile concrete de conservare. Cu toate că uneori activitățile umane pot fi ilegale și să pună presiune suplimentară pe aria protejată, putem folosi statutul de protecție ca o pârghie pentru a pune presiune pe autorități, așa cum de multe ori se întâmplă în România. O arie protejată…
Numărul de început de toamnă 2024 e gata să apară zilele următoare, respectându-şi specificul de caleidoscop. Articolele sunt în număr de 45, autorii în număr de 20. Au scris consistent trei seniori-editori ai noştri, nonagenari sau octogenari: Dragomir Romanescu, Constantin Cojocaru şi Gheorghe Bondar. Un efort deosebit a făcut doamna Iolanda Lupescu. Articole documentate au scris profesorii, doctori în istorie din acest an, Elena Preda şi Emanuel Bălan şi s-a făcut o recenzie şi cărţii unui alt doctor în istorie din acest an: Mirela Curcă. Domnul învăţător Ilie Alexandru, fiu de cioban vrednic, ne-a împărtăşit din cunoştinţele sale păstoreşti, domnul…
Fiecare dintre noi ne mândrim cu câte ceva: calități, aptitudini, fapte și lucruri. Ne expunem în societate cu tot ceea ce este mai bun, mai frumos, demn de lăudat, iar pentru mine un exemplu în acest caz îl reprezintă faptul că m-am născut la Borca. În zi de Sfântă Mărie Mică, de septembrie timpuriu, mi s-a amintit că Borca a fost binecuvântată cu valoare artistică, cu bogăție culturală, căci la Căminul Cultural a avut loc o dublă lansare de carte și anume: ,,Monografia Domeniului Borca și Sabasa-Farcașa din județul Suceava’’ scrisă de Augustin Berian și ,,Plutăritul pe Bistriță. Incursiune în…
Pe 7 septembrie 2024, la ora 12:30, la Casa Culturii „Ion Creangă” din Târgu-Neamț se va lansa studiului istoric „Boierii moldoveni – istorie și moravuri”, realizat de o echipă cuprinzând pe Elena Preda, Daniel Dieaconu, Lucian Lefter, Iulian Cătălin Nechifor, Alexandru Crigan și Iurie Gogu. Lucrarea s-a realizat printr-un proiect comun a patru Grupuri de Acțiune Locală (GAL): Ținutul Răzeșilor (Neamț), Podul Înalt (Vaslui), Asociația Leader Colinele Moldovei (Botoșani/Iași) și GAL Drumul Gospodarilor (raionul Rîșcani, Republica Moldova). Lucrarea „Boierii moldoveni – istorie și moravuri” are peste 600 de pagini concentrate pe viața cotidiană, obiceiuri, arhitectură, gastronomie și îmbrăcăminte a boierimii…
Titlu: Șapte ani în Tibet Autor: Heinrich Harrer Categorie: Autoficţiune/Călătorie Vârstă recomandată: 14+ Editura: POLIROM Număr de pagini: 373 Anul publicării: 2013 Sinopsis: Anul 1939. Izbucnirea Celui de-al Doilea Război Mondial. Austriacul Heinrich Harrer, împreună cu membri unei expediții, sunt transferați în diferite lagăre de exterminare. Singurii care reușesc să evadeze sunt însuși austriacul și prietenul său, Peter Aufschnaiter, care după o călătorie lungă și epuizantă, ajung în capitala Tibetului, numită Lhasa. Acolo se împrietenește cu Dalai Lama, a paisprezecea reîncarnare a zeului atotputernic. Fragment de carte: ,,Cea mai frumoasă răsplată am primit-o într-un orășel elvețian, unde primarul a…