În a doua jumătate a lunii iunie, Carpații Răsăriteni cât și cei Meridionali își schimbă veșmântul zonei alpine. Totul se transformă în roz spre roșu aprins. Este perioada de înflorire a bujorului de munte (smârdarul) cu denumirea științifică de rhododendron.
Muntele te întâmpină c-o imagine de vis când toate stâncile, toate tăpșanele, toate tăurile se-nconjoară de o mantie roșie – a înflorit bujorul sălbatic. Este o plantă perenă, se pare cu origini asiatice (Himalaya), găsindu-se cu prisosință și-n Alpi sau Pirinei.
Atrăgătoarele imagini de pe internet și nu numai m-au determinat să plec în căutarea renumitei flori. În anii trecuți am găsit-o în Munții Rodnei și-n Călimani. Pentru o excursie de o zi am ales Munții Rodnei, unde, dinspre nord, sunt două variante de traseu, prin Pasul Rotunda și pe Valea Lalei. Astea pentru a ajunge pe renumitele piscuri Ineul, Ineuțul și Roșu.
Fiind o zi extrem de călduroasă, am decis să urc pe Lala, fiind o zonă împădurită, cu umbră deasă.
Harnic, ca de obicei, am ajuns primul în parcarea de pe vale, bariera fiind deschisă, altfel… Până sus am admirat covorul floricol al afinelor în devenire. Vor fi multe, de tot.
S-a terminat cu singurătatea odată cu sosirea la Lacul Lala Mare, unde erau și câteva corturi. Cei plecați pe Rotunda au ajuns înaintea mea, folosindu-se de mașini de teren, traseul fiind greu accesibil cu autoturisme.
Sus, minune mare! Oriunde priveam rozul, roșul predominau verdele și griul muntelui. Să vezi printre pietre mii de flori îndreptându-se spre cer și legănându-se în adierea ușoară a vântului este cu adevărat o minune. Continuând traseul am ajuns la Lala Mică, unde totul în jur era roz. De aici se vedeau foarte bine versanții vârfurilor amintite îmbrăcați în covorul floral. Tot aici turiștii fac pauză de masă, odihnă și…multe, multe poze.
După revenirea organismului la normal am plecat spre Șaua Gaciu și apoi spre Vârful Ineu. După aproape o oră am ajuns sus, la 2279 m altitudine, al doilea vârf din Carpații Orientali (după Pietrosul Rodnei).
Aici, lume multă, ședințe foto, drone, impresii (mulți au stat 3-4 zile, făcând toată culmea de la vest la est și… invers) despre aceste locuri minunate care atrag ca un magnet iubitorii de munte.
Am coborât din nou pe șa, îndreptându-mă către Ineuț – 2222 m. De aici se poate admira partea estică a Munților Rodnei cu prelungiri spre Suhard, Giumalău, Rarău, Munții Bistriței.
Mi-am încheiat traseul alpin circular, coborând printre flori, pe nemarcat până la Lala Mare.
Un ultim popas, unde m-am întâlnit cu amicul din Olanda, stabilit în Cârlibaba, un împătimit al muntelui, cu dese promovări ale zonei pe mai multa canale media(ne vedeam pentru a treia oară…).
Am coborât în parcare (plină de astă dată de autoturisme), fiind grăbit deoarece mai aveam aproape trei ore de condus.
Oboseala a fost pe deplin răsplătită. Imaginile de vis se pot admira în a doua jumătate a lunii iunie și-nceputul lui iulie, chiar pe vârfuri.
Încercați, nu veți regreta!!!
